compozite 2 ore curs+2 ore lab / sapt Laborator 7 şedinţe de câte 4 ore alternativ, la 2 săptămâni Prezenţa obligatorie

Σχετικά έγγραφα
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Curs 1 Şiruri de numere reale

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.

Integrala nedefinită (primitive)

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Subiecte Clasa a VII-a

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Subiecte Clasa a VIII-a


1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

MARCAREA REZISTOARELOR

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

V O. = v I v stabilizator

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

5.1. Noţiuni introductive

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7

Curs 4 Serii de numere reale

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

riptografie şi Securitate

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

SIGURANŢE CILINDRICE

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

Izolaţii flexibile din hârtie de mică, micanite rigide.

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

Criptosisteme cu cheie publică III

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenților în vederea asigurării de șanse egale

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Scoruri standard Curba normală (Gauss) M. Popa

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu

I X A B e ic rm te e m te is S

2. Circuite logice 2.2. Diagrame Karnaugh. Copyright Paul GASNER 1

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

CURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Vectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt.

Curs 2 Şiruri de numere reale

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare

Materiale polimerice şi compozite

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC

Subiecte Clasa a V-a

z a + c 0 + c 1 (z a)

Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare. Hibridizarea orbitalilor

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

Transcript:

Materiale polimerice i şi compozite Conf.dr.ing. Paul Stănescu Tel: 021.402.2710 e-mail: paul_stanescu@yahoo.com 2 ore curs+2 ore lab / sapt Laborator 7 şedinţe de câte 4 ore alternativ, la 2 săptămâni Prezenţa obligatorie Evaluare: 25% laborator (25 puncte) 25% lucrare (25 puncte) - Luni XX noiembrie 50% examen (50 puncte) 1

De ce polimeri? Polimerii si aplicatiile acestora ambalaje, recipienti pentru industria alimentarã 2

Polimerii si aplicatiile acestora constructii Polimerii si aplicatiile acestora automobile (autovehicule) 3

Polimerii si aplicatiile acestora Polimerii si aplicatiile acestora Ambarcatiuni usoare 4

Polimerii si aplicatiile acestora industria aeronauticã si aerospatialã Polimerii si aplicatiile acestora electronicã si electrotehnicã 5

Polimerii si aplicatiile acestora medicinã Polimerii si aplicatiile acestora material sportiv 6

Polimerii si aplicatiile acestora banii nostri de toate zilele Str Gheorghe Polizu, nr 1-7, Corp A, etj 1 7

De ce polimeri? - o foarte mare varietate proprietăţi diferite (chiar contrare) aplicaţii în toate domeniile de activitate - preţuri şi proprietăţi comparabile cu restul materialelor, la greutăţi foarte reduse - temperaturi de topire inferioare / în general solubili în solvenţi adecvaţi prelucrare facilă prin diferite metode se poate obţine orice formă a produsului final Dezavantaje - sursă importantă de poluare a mediului - (tendinţa biodegradabil / reciclare) - combustibile (majoritar) Polimer? din greacă: polis mai multe / meros - părţi Polimeri = molecule mari (macromolecule) formate prin legarea împreună, prinlegături covalente, a unui mare număr de molecule mici (monomeri). Unitate structurală = gruparea de atomi care se repetă de-a lungul lanţului polimer (în cele mai multe cazuri este identică cu monomerul) Grad de polimerizare = numărul de unităţi structurale dintr-o catenă polimeră. n M (US) n n A + n B (US) n 8

Structura chimică Pe lângă unitatea structurală (componenta majoritară) catenele conţin grupe terminale, ramificaţii, grefe, catene reticulate, defecte de catenă,etc. Toate acestea sunt determinate în principal de procesul de sinteză şi influenţează comportamentul chimic al polimerului Atomi ce se regăsesc în structura polimerului: în catena principală Monomeri posibili Doar molecule susceptibile a se lega cu cel puţin alte două molecule (a se înlănţui) a) Molecule cu dublă legătură C=C se pot înlănţui între ele H 2 C CH 2 H 2 C CH H 2 C CH CH 3 Cl H 2 C CH H 2 C CH CH 2 CH OCOCH 3 X n H 2C CH CH CH 2 H 2C CH C CH 2 H 2C CH C CH 2 CH 2 CH C CH 2 n CH 3 Cl X!!! Nu toate moleculele cu dublă legătură C=C polimerizează Cl 2 C CCl 2 F 2 C CF 2 NU DA Formulele au caracter informativ nu trebuie reţinute 9

Monomeri posibili b) Molecule polifuncţionale - cel puţin două funcţiuni capabile să reacţioneze între ele - o singură moleculă cu două funcţiuni diferite n H 2 N R COOH (NH R CO) n + n H 2 O - două molecule diferite, fiecare cu două funcţiuni (de obicei identice) nhn R NH 2 NH 2 + n HOOC R COOH COOH (NH R NH CO R CO) n + 2n H 2 O Formulele au caracter informativ nu trebuie reţinute Clasificare polimeri 1. Domeniul de utilizare (în strânsă legătură cu proprietăţile) a) Materiale plastice = în sensul în care se pot utiliza ca materiale de construcţii, ca şi înlocuitori pentru metale, lemn, piatră, sticlă, materiale ceramice b) Cauciucuri = comportament mecanic viscoelastic diferit proprietăţi elastice (elastomeri) c) Fibre = doar anumiţi polimeri (sortimente ale acestora) se pretează filării (tragerii în fire) d) Adjuvanţi în general dispersii sau soluţii: adezivi, lacuri şi vopseluri, aditivi (mai puţin cunoscuţi) 10

De ce tipuri diferite de materiale polimerice? Mărimea care le diferenţiază: energia de coeziune = suma forţelor fizice de atracţie dintre macromolecule. În cazul compuşilor cu moleculă mică energia de coeziune = energia necesară trecerii dintr-o stare de agregare în alta (λ topire, λ vaporizare ). În cazul polimerilor energia de coeziune corespunde unui segment de catenă cu lungimea de 5Å = energie de 5Å (E 5Å ) Valorile E 5Å pentru polimeri: - 1-2 kcal/mol - elastomer - 2-5 kcal/mol - material plastic - >5 kcal /mol - fibra 2. Modul de obţinere a) Polimeri naturali : Ca atare: - cauciuc natural - celuloza (lemn, bumbac) Clasificare polimeri Sintetizaţide vieţuitoare : -mătase vierme de mătase (Gly-Ser-Gly-Ala) păianjen -poliesteri i termoplastici i -microorganisme i b) Sintetici: - identic natural - diferiţi de cei naturali c) Artificiali: - au ca bază polimeri naturali, modificaţi chimic Formulele au caracter informativ nu trebuie reţinute 11

Clasificare polimeri 3. Funcţie de comportarea termică: a) termoplastici - polimeri solizi la temperatura ambiantã (în domeniul de utilizare), care pot fi topiţi prin încãlzire şi resolidificaţi prin rãcire, fără a fi în pericol de reticulare. Aceste cicluri topire/solidificare pot fi repetate (teoretic) la infinit. Acesti polimeri pot fi reciclati. PE, PP, PVC, PS, PET, PA, PC b) termoreactivi (răşini polimerice) - polimeri ce reticulează la cald sau în prezenţa unui agent de reticulare, transformându-se într-un material insolubil şi infuzibil Nu pot fi reciclati. răşini poliesterice nesaturate, epoxidice, vinil esterice Clasificare polimeri 4. Masa moleculară a) Oligomeri în general M < 10000 g/mol b) Polimeri M ridicată, putînd ajunge la 10 6 g-mol 5. Compoziţie a) Homopolimeri polimeri alcatuiţi dintr-un singur tip de unitate structurală (provin de la un singur monomer) b) Copolimeri polimeri alcătuiţi din două sau mai multe tipuri de unităţi structurale (provin de la doi sau mai mulţi monomeri) 12

Clasificare polimeri 6. Forma catenei (pentru homopolimeri) a) liniari fuzibili şi solubili b) ramificaţi fuzibili şi solubili c) reticulaţi (tridimensionali) infuzibili şi insolubili Clasificare polimeri 7. Dispunerea comonomerilor (pentru copolimeri) a) copolimer statistic dispunere aleatoare a unităţilor b) copolimer alternant dispunere alternativă a unităţilor c) copolimer bloc dispunere succesivă a unităţilor de acelaşi tip d) copolimer grefat catene laterale din unităţi de acelaşi tip 13

Clasificare polimeri 8. Funcţie de structura lanţului macromolecular: - izomerie geometrică în cazul prezenţei C C în catenă - de obicei ide la monomeri dienici i i izomer cis de aceeşi parte a planului dublei legături izomer trans de o parte şi de alta a planului dublei legături Formulele au caracter informativ nu trebuie reţinute Clasificare polimeri 9. Funcţie de cristalinitatea polimerului: a) amorfi - lanţurileţ macromoleculare au oaşezare total dezordonată. b) (parţial) cristalini - polimeri ce conţin zone cristaline într-o proporţie mai mare sau mai mică. Zonele cristaline = reprezintă zone în care catenele macromoleculare sunt aşezate ordonat. zona amorfa zona cristalina Formulele au caracter informativ nu trebuie reţinute 14

Masa moleculară Compuşii organici cu masă moleculară mică specii unitare, cu aceeaşi structură şi masă moleculară. Polimerii amestec de macromolecule având în general aceeaşi structură chimică, dar care diferă prin masa lor moleculară În cazul polimerilor se lucrează cu o masă moleculară medie, reprezentând o medie, după diverse criterii, a maselor moleculare ale macromoleculelor ce compun polimerul respectiv. Masa moleculară Masă moleculară medie numerică ţine cont de fracţia numerică a fiecărui tip de macromolecule M n xi Mi w N T GP M m x i = fracţia numerică a macromoleculelor cu grad de polimerizare i, în ansamblul tuturor macromoleculelor M i = masa moleculară a macromoleculei cu gradul de polimerizare i Masă moleculară medie gravimetrică ţine cont de fracţia masică a fiecărui tip de macromolecule M w M w yi M GP w i mu.s. y i = fracţia masică a macromoleculelor cu grad de polimerizare i, în ansamblul tuturor macromoleculelor n n u.s. 15

fracti Distribuţia maselor moleculare DMM (polidispersitatea) polimerului = împrăştierea pe dimensiuni a macromoleculelor ce formează polimerul respectiv. I M w M n I=1 polimer format numai din macromolecule de aceeaşi lungime. I mic, aproape de 1 moleculele sunt aproximativ identice Cu cât I este mai mare, cu atât polimerul conţine macromolecule de mai multe dimensiuni. ie de masa distributie ingusta distributie larga masa moleculara Relaţia structură - proprietăţi Relaţia între caracteristicile moleculare şi proprietăţile polimerilor în faza solidă, în topitură sau în soluţie este complexă. Practic este imposibil de a alege parametrii de influenţă astfel încât toate proprietăţile urmărite să fie maxime în general îmbunătăţirea unei proprietăţi duce la deprecierea alteia. soluţii de compromis, de optim, prin alegerea unui pachet de proprietăţi echilibrate pentru care se stabilesc valorile optime ale parametrilor de influenţă. 16

rezistent Relaţia structură - proprietăţi Masa moleculară optimă Proprietăţi fi izice Pro ocesabilitate Masa moleculară masa moleculară proprietăţile fizice - nu neapărat liniar (modulul şi rezistenţele mecanice) prelucrabilitatea polimerului (cresc viscozităţile în soluţie şi topitură) Relaţia structură - proprietăţi ta mecanica C B A masa moleculara (A) masa moleculară minimă 1000 g/mol (B) punct critic polimerul începe să manifeste suficientă rezistenţă pentru a fi folositor (5000 10000 g/mol) (C) valoare limită pentru respectiva proprietate Proprietăţile depind mai mult de moleculele cu M mare, a căror fracţie numerică este redusă, dar fracţia gravimetrică emare. M w este un indicator mult mai bun pentru proprietăţile aşteptate 17