9. Circuit de temporizare integrat 555

Σχετικά έγγραφα
CIRCUITE ELEMENTARE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE

Demodularea (Detectia) semnalelor MA, Detectia de anvelopa

Capitolul 5 5. TIRISTORUL ŞI TRIACUL

REGIMUL DE COMUTAŢIE AL DISPOZITIVELOR SEMICONDUCTOARE

CIRCUITE ELEMENTARE DE PRELUCRARE A IMPULSURILOR

4 AMPLIFICAREA. 4.1 Amplificarea curentului continuu. S.D.Anghel - Bazele electronicii analogice şi digitale

STUDIUL REGIMULUITRANZITORIU AL CIRCUITELOR ELECTRICE

GENERATOARE DE SEMNAL

1. Noţiuni introductive

Probleme rezolvate. U.T. PRESS Cluj-Napoca, 2016 ISBN

1. În figura alăturată este reprezentat simbolul unei porţi: a. ŞI; b. SAU; c. ŞI-NU; d. SAU-NU.


5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

CAPITOLUL 4 SISTEME DE BALEIAJ Obţinerea unui curent liniar variabil în bobinele de deflexie L B V L V B I B R B V R. k t. Figura 4.


11 PORŢI LOGICE Operaţii şi porţi logice. S.D.Anghel - Bazele electronicii analogice şi digitale

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Convertorul coborâtor ( buck converter )


( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)

CIRCUITE ELEMENTARE DE PRELUCRARE A IMPULSURILOR

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

V O. = v I v stabilizator

OLIMPIADA DISCIPLINE TEHNOLOGICE Faza naţională Bistriţa, aprilie I.1. Scrieţi pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului corect:

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

ZGOMOTE ŞI REFLEXII. Considerăm circuitul din figura 3.1, care generează la momentul de timp t = 0 o tranziţie de la 0 la V d

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Pe porţiunea A-B (figura 2), considerînd t A=0 ca origine de timp, se poate scrie:

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2012

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)


Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare


Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

CIRCUITUL BASCULANT ASTABIL

Stabilizator cu diodă Zener

BAZELE ELECTROTEHNICII I, II TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE LINIARE

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Amplificatoare şi convertoare de măsurare. Capitolul V CONVERTOARE ANALOG-NUMERICE ADC V.1. CARACTERISTICA DE TRANSFER A UNUI ADC

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Curs 4 Serii de numere reale

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

Integrala nedefinită (primitive)

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Structura generală a unui sistem de acţionare electrică

10. CIRCUITE DE MEMORIE, CIRCUITE LOGICE PROGRAMABILE

Studiul unui variator static de tensiune alternativa echipat cu un triac, care este, comandat cu un circuit integrat PA 436

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Cap.4. REDRESOARE MONOFAZATE

5.1. Noţiuni introductive

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Subiecte Clasa a VII-a

INTRODUCERE IN TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE

CIRCUITE LOGICE CU TB

Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate

Curs 1 Şiruri de numere reale

Reglajele osciloscopului

Rezistoare, condensatoare ]i inductoare; aplica\ii [n circuite electronice

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Circuite cu diode în conducţie permanentă

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Electronică anul II PROBLEME

MARCAREA REZISTOARELOR

ANALIZA SPECTRALĂ A SEMNALELOR ALEATOARE

7. PROTECŢIA LINIILOR ELECTRICE

riptografie şi Securitate

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

3. CONVOLUŢIA. Sinteza semnalului de intrare Produsul intre un impuls Dirac intarziat cu k si semnalul x[n] extrage valoarea esantionului x[k]:

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE

Clasificarea proceselor termodinamice se poate face din mai multe puncte de vedere. a. După mărimea variaţiei relative a parametrilor de stare avem:

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

1.10 CONVERTOARE STATICE CONVERTOARE C.A.-C.C. NECOMANDATE.

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE

3. REDRESOARE CU MULTIPLICAREA TENSIUNII

DISPOZITIVE ELECTRONICE DE MODULARE

(4.2) este vectorul tensiunilor la mers în gol ale laturilor. Se defineşte vectorul tensiunilor la mers în gol al contururilor ca fiind:

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

PIERDERI HIDRAULICE Consideraţii teoretice asupra pierderilor hidraulice Pierderi hidraulice longitudinale sau distribuite.

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Transcript:

Srucura circuielor digiale, N. Cupcea (noiţe) 35 9. Circui de emporizare inegra 555 - circui de emporizare inegra monoliic bipolar foare versail: monosabil, asabil, generaor de diferie forme de undă - daoriă modului de conrol al ensiunilor din reţeaua exernă de emporizare, prin comparaoare de bună caliae, precizia obţinuă penru emporizări la variaţii ale ensiunii de alimenare, ale emperaurii sau în imp, ese foare bună * schema logică: * componenele circuiului: 2 3 1 pl 3 - comparaor sus, PS, cu pragul ph CC - comparaor jos, PJ, cu pragul CC (pragurile sun precis deerminae de divizorul forma din 3 rezisenţe de 5 kω prin care circulă un curen mul mai mare decâ curenul de inrare al comparaoarelor) - un CBB de ip SR cu abela de adevăr: - un ranzisor de descărcare, coneca la ieşirea CBB - un eaj final, de ip inversor, coneca la ieşirea CBB, capabil să asigure curen mare în sarcină (până la 200mA)

Srucura circuielor digiale, N. Cupcea (noiţe) 36 - un circui de aducere la zero, ALO prin care se poae înrerupe ciclul normal al imer-ului (normal, inrarea ALO ese cuplaă la sursa de alimenare şi devine acivă când ensiunea pe ALO scade sub 0,5) I. CBM cu 555 * schema şi formele de undă: - până la aplicarea impulsului, CBB ese în sarea cu Q ZERO, ranzisorul de descărcare ese saura şi capaciaea de emporizare ese descărcaă - la aplicarea impulsului de comandă (negaiv) pe inrarea PJ, la recerea prin 1 pl CC 3, CBB rece în sarea Q UNU, ranzisorul de descărcare se blochează şi ieşirea eajului final rece în UNU - urmează procesul de încărcare a capaciăţii de emporizarea prin rezisenţă de la sursa de alimenare după legea: v τ C ( ) CC 1 e, cu τ RC - procesul se ermină când: v C ( T ) 2 3 ph CC - rezulă: T RC ln3 1, 1RC

Srucura circuielor digiale, N. Cupcea (noiţe) 37 - impul de revenire ese foare mic, da de ranzisorul de descărcare care merge spre sauraţie - eroarea duraei poae proveni din CEsa în comparaţie cu CC - nu poae funcţiona în regim reriggerabil decâ cu ranzisor exerior coneca în paralel cu capaciaea de emporizare şi comanda cu impulsurile de la inrare aşa se poae pune în evidenţă absenţa unui impuls dinr-o succesiune de impulsuri * CBM cu 555 cu conrolul duraei prin converor digial/analogic (DAC08): II. CBA cu 555 * schema de principiu şi formele de undă:

Srucura circuielor digiale, N. Cupcea (noiţe) 38 - circuiul de emporizare ese C, R A, R B şi fixează frecvenţa impulsurilor şi facorul de umplere al impulsurilor - pe duraa T 1, Q UNU, ranzisorul de descărcare ese bloca, capaciaea se încarcă de la pl căre sursa de alimenare, CC : τ1 vc CC + ( pl CC ) e cu: τ 1 C ( R A + R B ) - la aingerea ensiunii de prag superior, v C ( T 1 ) ph, se schimbă sarea CBB rezulă: T 1 C( R A + RB ) ln 2 \ - pe duraa T 2, QZERO, ranzisorul de descărcare ese deschis la sauraţieşi capaciaea se descarcă de la ph spre 0: τ 2 vc ( ) phe cu: τ 2 CRB - la aingerea ensiunii de prag inferior, v C ( T 2 ) pl, se schimbă sarea CBB rezulă: T CR ln 2 2 B - procesul se reia cu un nou ciclu - perioada şi frecvenţa impulsurilor: T f 0 T 1 + T 2 C 1 ( R + 2R ) ( R + 2R ) ln 2 0 C A - facorul de umplere: T R + R γ B A B ln 2 1 A B comenarii T0 RB - facorul de umplere poae fi modifica cu circuie de separare cu diode: - rezisenţa R A poae fi alimenaă de la o ensiune exernă diferiă de CC dar suprioară lui ph şi se obţine o conversie ensiune-frecvenţă

Srucura circuielor digiale, N. Cupcea (noiţe) 39 * generaor de impulsuri cu 555 cu frecvenţa comandaă de un converor digial/analogic (DAC08)

Srucura circuielor digiale, N. Cupcea (noiţe) 40 10. Generaoare de ensiune liniar variabilă I. Generaliăţi: * realizează înr-o sarcină daă o ensiune v () a cărei variaţie în imp, în anumie inervale, se face liniar * aplicaţii: T, osciloscopie, radilocaţie, aparaură digială, converoare A/D, D/A, inerfeţe penru calculaor, ec. * forma de undă şi paramerii ei: v ( ) i + k ( 0) - T, duraa TL cursa acivă valori ipice: de la zeci de ns (valoarea limiă inferior ese impusă de capaciăţile parazie, rezisenţa minimă a circuiului de încărcare, puerea disipaă maximă) la zeci de minue (valoarea maximă ese limiaă superior de caloarea maximă a capciăţii care poae fi folosiă, rezisenţa maximă, curenţii reziduali) - T R, impul de revenire, cu aceleaşi limiări rebuie să fie mai mic decâ duraa acivă f, ampliudinea TL - i - T 0, perioada (dacă lucrează ca oscilaor) - T c, perioada (sau duraa) impulsurilor de comandă - ( ) max ε %, abaerea de la liniariae uil: 1% * schema de principiu: <

Srucura circuielor digiale, N. Cupcea (noiţe) 41 - C se încarcă prin dipolul de încărcare, D1: - rezisenţă fixă conecaă la o sursă de alimenare - generaor de curen simplu sau compensa - C se descarcă prin dipolull de descărcare, D2, cu rezisenţă echivalenă mică - TBIP în conducţie (evenual în sauraţie) - irisor amorsa sau ale dispoziive * cel mai simplu model: încărcarea unei capaciăţi prinr-o rezisenţă fixă de la o sursă de ensiune fixă: vo ( ) E 1 e penru: T RC E v o ( ) RC RC : coeficien de neliniariae: E ε % 8CR ε < 1. rezulă: T << RC respeciv: rezisenţei înr-o buclă - penru % de reacţie. * îmbunăăţirea performanţelor: a) inroducerea capaciăţii în bucla de reacţie negaivă a unui amplificaor cu amplificare de ensiune negaivă, A, ceea ce deermină, prin efec Miller, muliplicarea elecronică a capaciăţii de ( 1 A) ori şi, ca urmare, micşorarea corespunzăoare a coeficienului de neliniariae - GTL de ip Miller b) inroducerea rezisenţei înr-o buclă de reacţie poziivă a unui amplificaor neinversor, A, subuniară, ceea ce deermină mărirea prin

Srucura circuielor digiale, N. Cupcea (noiţe) 42 boosrapare a rezisenţei de 1 1 A ori şi, deci, micşorarea corespunzăoare a coeficienului de neliniariae - GTL de ip boosrap c) încărcarea capaciăţii prinr-un generaor de curen consan realiza cu TBIP sau TEC sau cu AO. II. Generaor TL cu irisor * caracerisica şi paramerii irisorului: - a, ensiunea de amorsare dependenă de curenul de poară, I p - 0, ensiunea de menţinere - I max, curenul maxim admis prin irisor - I 0, curenul de închidere a irisorului - ensiunea de srăpungere - impul de comuare

Srucura circuielor digiale, N. Cupcea (noiţe) 43 * schema de principiu, funcţionare şi formele de undă: * încărcarea capaciăţii: - v ( ) RC o( ) E + 0 E e - procesul se ermină când: v o( T ) a E 0 - duraa TL: T RC ln E a * descărcarea capaciăţii: E 0 a 0 r RC it + e R + r r - blocarea irisorului are loc aunci când curenul prin irisor scade sub valoarea curenului de blocare: it ( rev) I0 rev a 0 rc ln r E 0 I0 R + r T 8RC - coeficienul de neliniariae: ε

Srucura circuielor digiale, N. Cupcea (noiţe) 44 III. GTL de ip Miller: * schema: - amplificaorul poae fi realiza cu TBIP, TEC, AO cu influenţe asupra paramerilor formei de undă - sensul crescăor al ensiunii de ieşire: v ( ) i E RC o + - sensul descrescăor al ensiunii: v o ( ) f E RC - duraa unei semiperioade: T0 2 RC f E - erorile sun calculae ca la CIL I. GTL de ip boosrap * principiu: i o RC E

Srucura circuielor digiale, N. Cupcea (noiţe) 45 - funcţionare - ensiunea de pe rezisenţă: R E + o C E, consan - comuaorul K: cu TBIP, cu TEC, cu poară logică - limiarea ampliudinii se face prin elemenele neliniare ale amplificaorului - amplificaorul: diferenţe: - repeor pe emior - impedanţa de inrare - repeor pe sursă - impedanţa de ieşire - repeor cu AO - amplificarea de ensiune - mărimi reziduale * duraa TL: E Q C Co max TI T T R * E poae fi ensiunea de pe o capaciae mare * neliniariaea ese limiaă * circui cu dublă boosrapare: CR E o max * GTL boosrap cu TBIP: - schema şi forma de undă:

Srucura circuielor digiale, N. Cupcea (noiţe) 46 - T1 ese comuaor T2 amplificaor de ensiune, repeor - funcţionarea schemei - curenul prin rezisenţă: I R R CC D CC - capaciaea se încarcă liniar, prin curen consan: I ( ) vo ( ) vc ( ) BE C v o T ) CC + BE T RC v C - saurarea lui T2 are loc aunci când: ( CC - duraa TL: RC CC D - revenirea se face prin descărcarea capaciăţii prin diferenţa curenţilor celor două generaoare de curen, până la saurarea lui T1:

Srucura circuielor digiale, N. Cupcea (noiţe) 47 Idesc β 0iB1 I i g BE BE B1 R1 R2 rev C i β 0 B1 CC I * liniariaea ese foare bună: 1o 8 C A + C ε max 1 CC 0 Rin - cauze: - rezisenţa de pierderi a lui T1 bloca - curenul de pierderi al lui T1 - rezisenţa de pierderi a condensaorului - impedanţa de inrare în amplificaor - curenul invers al diodei blocae - pierderea de ensiune de pe capaciaea C 0 : * variană îmbunăăţiă: - C 0 C 0 + R C 0 C 0

Srucura circuielor digiale, N. Cupcea (noiţe) 48 - comenarii asupra schemei.. GTL cu generaoare de curen consan: * schema şi formele de undă: - T2 - generaor de curen: - T1 comuaor comanda cu impuls - pe duraa încărcării capaciăţii: I Z EB (consan) R 1 v o ( ) I (până la saurarea lui T2) C - ensiunea finală (ampliudinea TL): + 0 f CC Z EB - din condiţia: v o ( ) 0 rezulă: T RC + CC EB Z Z EB

Srucura circuielor digiale, N. Cupcea (noiţe) 49 - la revenire: i rev B1 β 0 g C f ib1 I BE R R 1 BE 2 - neliniariaea ese deerminaă: - rezisenţa lui T1 bloca - rezisenţa de ieşire a generaorului de curen - rezisenţa de pierderi a condensaorului - rezisenţa de sarcină.