PROIECTAREA SISTEMELOR MECATRONICE

Σχετικά έγγραφα
TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii


CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

PROIECTAREA SISTEMELOR MECATRONICE

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii EXAMEN LICENŢĂ SPECIALIZAREA ELECTRONICĂ APLICATĂ

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Senzori si traductoare. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

V O. = v I v stabilizator

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Curs 1 Şiruri de numere reale

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor


Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Integrala nedefinită (primitive)

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC

riptografie şi Securitate

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

PVC. D oor Panels. + accessories. &aluminium

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

APLICAȚII CARACTERISTICI

Curs 4 Serii de numere reale

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi

MARCAREA REZISTOARELOR

Ingineria reglării automate

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Subiecte Clasa a VII-a

I X A B e ic rm te e m te is S

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Pioneering for You Prezentare WILO SE

CIRCUITE LOGICE CU TB

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

LUCRAREA nr.6: Sinteza SRA. Criteriul Ziegler Nichols

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Curs PC Elemente introductive. Iulian Năstac

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

5.1. Noţiuni introductive

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Capitolul 14. Asamblari prin pene

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Analiza sistemelor liniare şi continue

TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE INTELIGENTE

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Capitolul 30. Transmisii prin lant


Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Nu necesită programare Funcționare similară cu cea a unui cilindru pneumatic fără tijă. SeriileE-MY2

Propagarea Interferentei. Frecvente joase d << l/(2p) λ. d > l/(2p) λ d

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

Subiecte Clasa a VIII-a

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

PROIECTAREA SISTEMELOR MECATRONICE

Sistem hidraulic de producerea energiei electrice. Turbina hidraulica de 200 W, de tip Power Pal Schema de principiu a turbinei Power Pal

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Lucrul mecanic şi energia mecanică.

2. Circuite logice 2.5. Sumatoare şi multiplicatoare. Copyright Paul GASNER

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

Proiectarea sistemelor de control automat


VII.2. PROBLEME REZOLVATE

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Sisteme de acţionare II Cursul 14 ACTUATOARE

Transcript:

PROIECTAREA SISTEMELOR MECATRONICE Mecanica Mecatronica Electronica Software Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

Cuprins Informatii generale pentru curs Obiectul cursului. Introducere Evolutia sistemelor Ce este mecatronica? Structura sistemului mecatronic Exemple pentru sistemele mecatronice Prof. dr. ing. Valer DOLGA 2

PSM - Informatii generale CURS 2h / saptamina LABORATOR 1h / saptamina PROIECT 2h /saptamina NOTA_PARCURS = NOTA_LAB x PREZ_CURS / 14 EXAMEN..10 subiecte ( 5 subiecte teoretice + 5 probleme) NOTA_EXAMEN = Σ(note_subicte)/10 NOTA_PSM = 0.36 x NOTA_PARCURS + 0.64 x NOTA_EXAMEN Prof. dr. ing. Valer DOLGA 3

Introducere Obiectul cursului: prezentarea structurii sistemului mecatronic prezentarea filozofiei mecatronice pentru realizarea de produse noi competitive prezentarea uneltelor de lucru pentru modelarea / simularea sistemelor mecatronice si experimentarea acestora Structura cursului: Obiectul cursului, sistemele mecatronice, componenta, exemple; Conceptul de proiectare, produs si proces de productie, inginerie integrata; Relatia proiectare intuitie, proiectarea ca stiinta, clase ale stiintei proiectarii; Hazard, fiabilitate si proiectare; Proiectarea 6 sigma; Design for X; Proiectarea CAD;Sinteza sistemelor mecatronice, cauzalitate si necesitate, module si principii; Interfatarea componentelor sistemului mecatronic; Comunicarea PC senzor / actuator; Integrarea de componente, senzori inteligenti; LabVIEW si instrumentatie virtuala; Analogie electromecanica in sistemele mecatronice, modelare / simulare Prof. dr. ing. Valer DOLGA 4

În centrul ştiinţelor naturale şi tehnice - noţiunile de observaţie şi măsurare Ştiinţe naturale Ştiinţe tehnice Observaţie Teorie Imagine fizică a problemei Experiment Măsurare Prof. dr. ing. Valer DOLGA 5

Ce este primordial, construirea unei complexităţi sau funcţiile complexităţii? SISTEM - o colecţie de obiecte aranjate într-o formă ordonată, care într-un anumit sens este dirijată spre un scop sau o ţintă SISTEM INTRARE Mediul ambiant IESIRE MODEL constructia modelului extrem de importanta Prof. dr. ing. Valer DOLGA 6

Evoluţia sistemelor 4 elemente definitorii pentru dezvolatre in istorie: preocupările grecilor şi arabilor pentru urmărirea timpului; revoluţia industrială din Europa (după mijlocul secolului al XVIII lea); debutul comunicaţiei de masă şi primul şi al doilea război mondial (1910 1945); debutul în spaţiu şi anul computerului (1957) Ceasul cu apa Prof. dr. ing. Valer DOLGA 7

J. Watt - locomotiva cu abur în 1769 debutul Revoluţiei industriale Regulatorul lui Watt realizat în 1787 governor. Evoluţia sistemelor 1681 D. Papin inventează o supapă de siguranţă pentru un fierbător şi utilizată în 1707 pentru reglarea presiunii la locomotiva cu abur. Regulatorul de presiune - 1799 - inventatori: R Delap şi M. Murray. 1803 - Boulton şi Watt combină regulatorul de presiune cu regulatorul de nivel pentru locomotiva cu aburi. Prof. dr. ing. Valer DOLGA 8

Evoluţia sistemelor Războiul de ţesut Jacquard (sec.18) - contribuţii la prima şi la cea de-a doua revoluţie industrială Sistemul cartelei perforate (cartelă cu orificii pe linie şi coloană detectabile pe cale mecanică) (punch_card ) - utilizat şi în pianul ambulant şi alte automate a contribuit la dezvoltarea viitoarelor calculatoare Prof. dr. ing. Valer DOLGA 9

Evoluţia sistemelor Elias Howe - începutul anilor 1800 prima variantă a maşinii de cusut (patente datează din 1845 şi 1854) - mecanizarea activităţii din industria textilă În scurt timp diverse variante ale maşinii au fost introduse pe piaţă: Fanton 1860, Flora 1870 Prof. dr. ing. Valer DOLGA 10

Evoluţia sistemelor Primul patent pentru maşina de scris - 1713 Prima realizare practică poate fi citată abia peste aproape un secol (1808) - Pellegrino Turri 1868 modelul patentat şi respectiv schema mecanismului de bază publicist filozof politician Christopher Latham Sholes (Milwaukee, Wisconsin). Prof. dr. ing. Valer DOLGA 11

Evoluţia sistemelor Primul calculator mecanic - Wilhelm Schickard - 1623 Masina de scris cu pedala Prof. dr. ing. Valer DOLGA 12

Evoluţia sistemelor 1624 1728 1769 1840 1868 1877 1890 1920 1927 1932 1938 1942 1947 1948 1956 1960 1969 Incubatorul, C. Drebble Governatorul cu bile, J. Watt Maşina cu abur, J. Watt debutul revoluţiei industriale Dispozitiv de reacţie pentru calibrarea telescopului, G.B. Airy Analiza stabilităţii mişcării governatorului Watt, J.C.Maxwell Criteriul de stabilitate, E. J. Routh Analiza stabilităţii neliniare, A.M.Lyapunov Giroscopul şipilotulautomat, Sperry Amplificatorul electronic cu reacţie, Black Criteriul de stabilitate Nyquist, Nyquist (Bell Telephone Lab.) Metoda răspunsului în frecvenţă, Bode (Bell Telephone Lab.) Regulatorul PID, Ziegler-Nichols Sisteme cu eşantionare (sursa sistemelor discrete / digitale, Hurewicz Locul geometric al rădăcinilor, Evans Principiul de maxim (controlul optimal), Pontryagin Estimarea stărilor, teoria controlului modern, Kalman şi alţii Microprocesorul, Hoff Prof. dr. ing. Valer DOLGA 13

Evoluţia sistemelor explozie în domeniul electronicii şi în tehnologia informaţiilor 1940: Russell S. Ohl demonstreazǎ posibilitatea realizǎrii joncţiunii p-n pe bazǎ de siliciu Prof. dr. ing. Valer DOLGA 14

Evoluţia sistemelor 1943: start la proiectul de realizare a lui ENIAC, maşina de calcul construitǎ de John Mauchly şi Presper Eckert (finalizare în 1946), 5000 operaţii pe secundǎ 23 decembrie: William Shockley, Walter Brattain şi John Bardeen amplificator într-un cristal de germaniu - bazele creǎrii tranzistorului (AT&T Bell Laboratories) 1950: National Bureau of Standards (USA) construieşte la Washington SEAC-ul (Standards Eastern Automatic Computer) în laboratorul pentru testarea componentelor şi a sistemelor pentru computerele standard. SEAC este primul computer cu logicǎ pe bazǎ de diode şi program înmagazinat 1953: John Backus aduce contribuţii în domeniul softului pentru computerul IBM 701; 1956: (luna necunoscutǎ) Primul computer tranzistorizat TX - la Massachusetts Institute of Technology. IBM introduce prima unitate de disc RAMAC 305 cu capacitatea de 5 MB; 1960: (luna necunoscutǎ) Digital Equipment introduce primul minicomputer PDP-1 preţ 120,000 $ primul computer comercial echipat cu tastaturǎ şi monitor; Prof. dr. ing. Valer DOLGA 15

Evoluţia sistemelor 1969: Intel anunţǎ realizarea cip-ului de 1 kb memorie RAM 1971: (iunie) Texas Instruments (TI) anunţǎ obţinerea un CPU on a chip (luna necunoscutǎ) Intel - cip-ul 1101 de 256 bit memorie programabilǎ şi cip-ul 1701 de 256 bit memorie EROM; (noiembrie) Intel introduce oficial sistemul de calcul MCS-4 (Microcomputer System 4 bit) avînd facilitǎţi de 60.000 operaţii / sec, microprocesor 4004, frecvenţǎ de sicronizare 108 khz; 1974: Intel 8080 cel mai important produs al secolului 20 este pus în circulaţie 1986: Firma Compaq este prima companie care produce un PC 386 1987: Firma Zilogscoatepepiaţă microprocesorul Z280, versiunea pe 16-bit a lui Z80; 1989 (aprilie): Intel anunţă microprocesorul 80486. Pe 32-bit, 1,2 milioane tranzistoare, coprocesor matematic; 1992: Este anunţat PowerPC 601 (pe 32 bit, bus 64-bit) ca o acţiune comună a firmelor Motorola, IBM şi Apple; 1993: Intel introduce procesorul Pentium (3 milioane tranzistoare, 32-bit, bus 64-bit). Prof. dr. ing. Valer DOLGA 16

Produse noi? Cercetările iniţiate de McKinsey & Co au evidenţiat faptul că o întârziere de 6 luni în dezvoltarea unui produs tehnologic va reduce câştigul total cu până la 30 % O creştere a costurilor cu 50 % are o influenţă nesemnificativă în câştigul financiar. Dezvoltarea rapidă cu asigurarea calităţii produselor este strict necesară Ascensiunea microelectronicii - dezvoltarea rapidă de noi produse Circuite electronice ieftine şi de serie pot înlocui dacă este cazul sarcini, acţiuni mecanice prin electronică şi software Circuite integrate permit controlul mişcării mecanice şi a proceselor în mod uşor, precis şi economic Robusteţea componentelor electronice şi a circuitelor - rezistenţă bună la vibraţiile mecanice sau alte solicitări specifice sistemelor mecanice Fiabilitatea creşte sau cel puţin rămâne in limitele corespunzătoare sistemelor mecanice. Prof. dr. ing. Valer DOLGA 17

Ce este mecatronica? 1969 - firma Yasukawa Electric Company - noţiunea de mechatronics = abreviere : mecha mechanism + tronics electronics Realizarea de noi funcţii imposibile înainte ( de ex. programarea video player-ului) Ameliorarea (perfecţionarea) unor operaţii şi a unor sarcini viitoare (funcţii inteligente ) Ameliorarea flexibilităţii în proiectarea produselor (prin utilizarea flexibilităţii softului) Ameliorarea flexibilităţii în utilizarea produselor (utilizând flexibilitatea softului) Compensarea frecării sau amortizarea vibraţiilor din structura sistemelor mecanice Cumularea acţiunilor mecanice şi electronice în scopul reducerii dimensiunilor şi costurilor produselor ( senzori inteligenţi sau servovalve electro-hidraulice). Prof. dr. ing. Valer DOLGA 18

Trei faze specifice: Ce este mecatronica? faza de concepţie faza de proiectare faza de implementare 70 % din costurile totale şi calitate sunt determinate în faza de construcţie Greşelile din timpul fazelor de început genereaza pierderi Sume mari - pentru asigurarea calităţii şi testarea acestor produse Este mult mai uşor a proiecta produse, pe care variaţiile normale din producţie nu le conduc la erori Utilizând conceptul de mecatronică, în faze de dezvoltare de început, se pot obţine produse de calitate la preţ de cost mai redus. Prof. dr. ing. Valer DOLGA 19

Ce este mecatronica? Evoluţie şi definiţii ale sistemelor mecatronice Conceptul de mecatronică - brevetat în anii 1971-1972 în anul 1982 firma Yasukawa renunţă la drepturile de autor asupra acestuia pentru a putea fi utilizat pe scară largă În anul 1986 conceptul este citat şi în literatura de specialitate din România pentru roboţi industriali Conceptul de mecatronică - legitimitate academică în anul 1996 prin IEEE / ASME Transactions on Mechatronics CONTROVERSE: este un domeniu nou sau o combinaţie a unor domenii existente? este vorba despre controlul sistemelor mecanice cu calculatorul? defineste mecanismele inteligente? este vorba de maşini computerizate? este vorba despre sisteme mecanice informatizate? Prof. dr. ing. Valer DOLGA 20

Ce este mecatronica? Evoluţie şi definiţii ale sistemelor mecatronice integrarea sistemelor mecanice, electronice şi informatice pentru realizarea produselor şi sistemelor tehnologice inteligente (Japonia 1983) mecanică fină, control, ştiinţa calculatoarelor şi electronică în proiectarea proceselor de realizare a unor produse mai funcţionale şi mai adaptabile (San Jose State University - USA) câmp de studiu combinative al fundamentelor de inginerie mecanică, electrică şi calculatoare (Chico State University - USA) combinaţie de software şi hardware pentru proiectarea şi analiza tehnicilor de control avansate (Clemson University- USA) nouă filozofie de proiectare prin integrarea tehnologiilor mecanice, electronice şi informatice în scopul producerii de produse, procese şi sisteme performante (Loughborough University Anglia) combinaţie de tehnologie mecanică, electronică şi informaţională pentru a forma o interacţiune funcţională şi o integrare spaţială în componente, module, produse şi sisteme (Univesity of Twente Olanda) Prof. dr. ing. Valer DOLGA 21

Ce este mecatronica? Evoluţie şi definiţii ale sistemelor mecatronice modalitate flexibilă, multitehnologică de integrare a ingineriei mecanice, electronice, ştiinţa calculatoarelor şi informatică (Berkeley University - USA) controlul sistemelor mecanice integrare sinergică a ingineriei de mecanică fină, control electronic şi sistemele logice în proiectarea produselor şi proceselor inteligente (Nort Carolina State University - USA) aplicaţie a conceptului de inginerie concurentă pentru proiectarea sistemelor electromecanice. Această filozofie de proiectare este un exemplu în proiectarea interdisciplinară şi integrată acolo unde subsistemele electrice, electronice, computere şi mecanice sunt proiectate simultan pentru a funcţiona şi a se integra într-un singur sistem ( Georgia Tech. University - USA) ştiinţa care integrează dispozitivele mecanice şi controlul electronic (în Design with Microprocessors for Mechanical Engineers ) Prof. dr. ing. Valer DOLGA 22

Ce este mecatronica? Evoluţie şi definiţii ale sistemelor mecatronice integrare sinergică a ingineriei mecanice cu electronica şi controlul inteligent computerizat în proiectarea şi realizarea produselor industriale şi a proceselor (ASME Trans. on Mecha., nr.1, 1996) metologie colecţie de practici, proceduri, reguli - utilizată pentru proiectarea optimală a produselor electromecanice (Mechatronics System Design D.Shetty, 1997). 10 domenii de interes pentru noul concept modelare, simulare sisteme integrate actuatoare şi senzori control inteligent roboticǎ tehnologie controlul mişcǎrii controlul vibraţiilor microsisteme optoelectronice subsisteme ale automobilului.. Prof. dr. ing. Valer DOLGA 23

Structura sistemului mecatronic Sistemul Sistemul informaţional informaţional Sistemul Sistemul mecanic mecanic Mecatronică Sistemul Sistemul de de calcul calcul Sistemul Sistemul electric electric Prof. dr. ing. Valer DOLGA 24

Structura sistemului mecatronic Vizualizarea procesului Reprezentarea cunoştinţelor Percepţie Planificare / control Senzor Actuator Proces mecanic Sistem de control Sistem controlat Mediu Prof. dr. ing. Valer DOLGA 25

Structura sistemului mecatronic Simulare şi modelare Control + Sistemul Sistemul mecanic mecanic Actuatoare Senzori Sistemul Sistemul electric electric Optimizare Sistemul informaţional D/A A/D Sistem de calcul Sistem de calcul Prof. dr. ing. Valer DOLGA 26

Exemple pentru sisteme mecatronice Fosta societate japonezǎ pentru promovarea industriei constructoare de maşini (JSPMI) clasifica produsele mecatronice în: Clasa 1 produse mecanice cu electronicǎ încorporatǎ pentru a mǎri capacitǎţile funcţionale. Exemple tipice: maşini unelte cu comandǎ numericǎ şi acţionǎrile cu vitezǎ variabilǎ pentru maşinile de producţie de masǎ Clasa 2 sisteme mecanice tradiţionale cu o componentǎ electronicǎ semnificativǎ modernizatǎ dar cu interfaţǎ utilizator neschimbatǎ. Ex: maşini de ţesut / cusut şi sisteme de producţie automate Clasa 3 sisteme care menţin funcţionalitatea sistemelor mecanice tradiţionale dar mecanismele interne sunt înlocuite printr-un sistem electronic adecvat. Ex: ceasul electronic Clasa 4 produse proiectate cu tehnologie mecanicǎ şi electronicǎ printr-o integrare sinergicǎ. Ex: xerox, maşini de spǎlat şi maşini de gǎtit automate.. Prof. dr. ing. Valer DOLGA 27

Exemple pentru sisteme mecatronice Concluzii: produsele clasei 1 este definitǎ prin servo-tehnologie, electronicǎ de putere şi teoria controlului produsele din clasa 2 sunt remarcabile prin utilizarea componentelor de calcul şi memorie şi circuite cu capabilitǎţi speciale produsele clasei 3 sunt caracterizate prin înlocuiri ale sistemelor mecanice de cǎtre circuite integrate şi microprocesor produsele clasei 4 sunt practic produsele mecatronice prin integrarea sinergicǎ a tehnologiilor. Prof. dr. ing. Valer DOLGA 28

Exemple pentru sisteme mecatronice: industria automobilului sistemul antişoc ABS (Antilock Brake System) - anii 1970; sistemul de control al tracţiunii TCS (Traction Control System) la mijlocul anilor 1970; sistemul de control al dinamicii automobilului VDC(Vehicle Dynamics Control) - anii 1990. Similar sistemului TCS + facilitǎţile oferite de un senzor de acceleraţie lateralǎ pentru asigurarea direcţiei de rulare Controlul distantei dintre vehicule distanţǎ + prescrisǎ - Δε microcontroler control direcţie, ABS automobil distanţǎ distanţǎ realǎ vitezǎ relativǎ radar Prof. dr. ing. Valer DOLGA 29

Exemple pentru sisteme mecatronice: Maşinǎ de bobinat Yaskawa fir axa principala bobina servomotor axa R y axa X axa Z axa Y Prof. dr. ing. Valer DOLGA 30

Exemple pentru sisteme mecatronice: productia de animale Semnal de activare Emiţǎtor Semnal rǎspuns Prof. dr. ing. Valer DOLGA 31

Exemple pentru sisteme mecatronice: Linie pentru montaj motor curea dinţată ghidaj electronică sanie şurub efector Prof. dr. ing. Valer DOLGA 32

Exemple pentru sisteme mecatronice: Diagnosticare automata OPERAŢII DE PRELUCRARE, MONTAJ OPERAŢII DE PRELUCRARE, MONTAJ SENZORI SENZORI INTEGRAŢI INTEGRAŢI ÎN ÎN MEDIUL MEDIUL DE DE LUCRU LUCRU Prof. dr. ing. Valer DOLGA 33

Exemple pentru sisteme mecatronice: Diagnosticare automata Informţie senzor Analizor de frecvenţǎ sau placǎ de achiziţie control Prof. dr. ing. Valer DOLGA 34

Exemple pentru sisteme mecatronice: Diagnosticare automata SISTEMUL DE MONITORIZARE CONDITII CONDITII DE DE LUCRU LUCRU PE PE MASINA MASINA Lipsǎ / distrugere sculǎ Monitorizare uzurǎ Detecţie coliziune Asamblare piesǎ Senzori de acceleraţie Senzori de presiune Senzori de forţǎ Senzori de current IDENTIFICARE IDENTIFICARE CARACTERISTICI CARACTERISTICI Tipul de piesǎ Prezenţǎ / absenţǎ piesǎ Scule Palete Senzori de contact Senzori de proximitate Senzori ultrasonici Prof. dr. ing. Valer DOLGA 35