Ingineria reglării automate
|
|
- Δευκαλίων Μαγγίνας
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Ingineria reglării automate Curs - anul IV Specializarea: Automatica si Informatica Industriala Prof. dr. ing. Corneliu Lazar
2 1. Introducere Inginerie Inginer Ingineria reglării automate
3 1.1 Motivaţia ingineriei reglării Ingineria reglării automate istorie de lunga durata Antichitate: ceasul cu apa Ktesibios i.hr. Evul mediu: controlul temperaturii Cornelius Drebbel ( ) Revoluţia industriala motorul cu abur - putere mare ce trebuie controlata - governor primul regulator Watt (1788) Războaiele mondiale - sisteme de ghidare si urmărire -teoria clasica a reglării: Bode, Nyquist, Nichols, Evans
4 Ceasul cu apa Governor Ktesibios - i.hr. James Watt
5 1.1 Motivaţia ingineriei reglării Zborurile cosmice din anii sisteme de reglare moderne care apoi au fost diseminate: - producerea bunurilor de larg consum - aplicaţii in medicina - Teoria moderna a reglării (bazata pe stare): Wiener, Kalman
6 1.1 Motivaţia ingineriei reglării Sfârşitul secolului XX - reglarea automata element esenţial al societăţii moderne - automatizarea clădirilor si a automobilelor - sisteme complexe de conducere: - procese chimice, aeronave, procese de producţie - tehnologii cutting edge : - utilaje forte de mii de tone - viteze foarte mari 120 km/h - tolerante de ordinul μm industria aluminiului (5 μm) - aplicaţii in afara industriei: - sisteme biologice, reţele de comunicaţii, sisteme economice
7 1.1 Motivaţia ingineriei reglării Ingineria reglării automate proiectarea, implementarea si mentenanaţa sistemelor de reglare automata Succesul reglării utilizarea mai multor discipline - modelarea: captarea caracteristicilor fizice si chimice ale proceselor - măsurarea variabilelor din proces - execuţia acţiunilor de reglare - comunicaţii: transmisia datelor - computing: realizarea unor taskuri complexe pe baza datelor măsurate pentru a acţiona asupra procesului - interfaţarea: diferitele componente ale sistemului de regalare pot fi monitorizate in mod unitar
8 1.2 Proiectarea sistemelor de reglare Etape: modelare, proiectare, simulare, testare si implementare Părţile componente ale proiectării: 1. Partea fixata procesul reglat 2. Obiective 3. Senzori 4. Elemente de execuţie 5. Comunicaţii 6. Computing 7. Arhitecturi si interfaţare 8. Algoritmi de reglare 9. Perturbaţii si incertitudini
9 1.2 Proiectarea sistemelor de reglare Partea fixata Caracterizarea fizica a procesului Cunoştinţe elementare privind: - balanţa energetica - balanţa maselor - circulaţia fluxurilor de materiale in sistem - limitări fizice specificarea performantelor Modelarea fizica a proceselor Construire unui model al procesului primul pas in proiectare Identificarea sistemelor
10 1.2 Proiectarea sistemelor de reglare Obiective Formularea obiectivelor reglării Scopul urmărit: - reducerea energiei consumate - creşterea randamentului Variabilele reglate pentru atingerea obiectivelor Nivelul de performanta necesar: acurateţe, rapiditate
11 1.2 Proiectarea sistemelor de reglare Senzori - Elemente de execuţie (EE) Daca poţi măsura ceva, poţi controla acel lucru. Tehnologia senzorilor îmbunătăţirea performantelor Cum pot fi obţinute informaţii despre mărimi ce nu pot fi măsurate Senzori si traductoare Senzorul raportează despre starea procesului EE cum acţionează asupra procesului ca sa-l conduci dintr-o stare in alta stare Calitatea reglării EE Echipamente si structuri convenţionale de reglare
12 1.2 Proiectarea sistemelor de reglare Comunicaţii Interconectarea senzorilor si a EE sistem de comunicaţii Proces sute de semnale ce trebuie transmise la distanta Proiectarea sistemului de comunicaţii cu protocoalele asociate calitatea reglării Cerinţe speciale pentru sistemele de comunicaţii tratarea întârzierilor (nedeterministe) Transmisia datelor, Comunicaţii in sistemele de conducere
13 1.2 Proiectarea sistemelor de reglare Computing Conexiunea dintre senzor si EE via un echipament de calcul (computer) Sistem de reglare automata (SRA): echipamente de calcul: - DCS Distributed Control Systems - PLC Programmable Logic Controllers - PC Personal Computer Determinism in timp sisteme de operare in timp real multi-tasking Precizia numerica CACE: medii de programare integrate modelarea, proiectarea, simularea si implementarea SRA Programarea aplicaţiilor de timp real
14 1.2 Proiectarea sistemelor de reglare Arhitecturi si interfaţare Reglarea centralizata toate semnalele sunt aduse intr-un punct central - complexitate, cost, restricţii de timp in calcule, întreţinere, fiabilitate Reglarea distribuita partiţionarea SRA in subsisteme Interfaţarea cu diferite subcomponente Interfeţe speciale pentru diferite componente standardizarea interfeţelor
15 1.2 Proiectarea sistemelor de reglare Arhitecturi si interfaţare nivel descriere scop timp proiectare 4 optimizare la nivel de proces comenzi client si programarea materialelor zilnic optimizare statica 3 optimizare staţionara (nivel subsistem) funcţionarea eficienta a unui subsistem la fiecare ora optimizare statica 2 reglare la nivelul operaţional (nivel subsistem) realizarea referinţelor 3 la fiecare minut reglare: - MVa - MBPC 1 reglare la nivelul EE realizarea mărimii de execuţie 2 la fiecare secunda reglare: SISO (PID)
16 1.2 Proiectarea sistemelor de reglare Algoritmi de reglare Algoritmi de reglare inima ingineriei reglării conectează senzorii cu EE tema centrala a cursului: Ingineria Reglării Automate - IRA
17 1.2 Proiectarea sistemelor de reglare Perturbaţii si incertitudini SRA reale zgomote si perturbaţii externe cu impact asupra performantelor Procese reale modele complexe IRA modele relativ simple Incertitudini erori de modelare
18 1.3 Tehnici utilizate in proiectarea SRA Date iniţiale Caracteristicile procesului reglat - date despre IT, EE si Tr (partea fixata - PF) - model matematic Performantele impuse - de comportare: performante de regim tranzitoriu si de regim staţionar - obligatorii: stabilitatea si rezolvarea problemei reglării - de realizabilitate: limitări fizice existente restricţii
19 1.3 Tehnici utilizate in proiectarea SRA Tehnici de proiectare p n r + e u R P F y R e g u la to r P r o c e s Sisteme de reglare hibride (i) r ( t ) + R e g u la t o r e ( t ) e ( k ) u ( k ) u ( t ) y ( t ) C A N RN C N A PF CAN- Regulator numeric- CNA Regulator analogic (PID) f e mari E c h ip a m e n t n u m e r i c (ii) r ( k ) e ( k ) u ( k ) u ( t ) y ( t ) y ( k ) + R N C N A PF C A N P r o c e s d is c r e t iz a t CAN- Proces- CNA Proces discretizat f e mici 1/(5 50)
20 1.3 Tehnici utilizate in proiectarea SRA Tehnici de proiectare (i) Tehnici pentru proiectarea SRA liniare, continue si monovariabile 1. Tehnici convenţionale: - alocarea poli-zerouri - metode frecvenţiale 2. Acordarea optima a regulatoarelor 3. SRA cu structura speciala
21 1.3 Tehnici utilizate in proiectarea SRA Tehnici de proiectare (ii) Tehnici pentru proiectarea sistemelor de reglare numerica (SRN) 1. Formalismul matematic al sintezei sistemelor continue ipoteza de cvasicontinuitate algoritmul de reglare numerica prin discretizare 2. Formalismul matematic specific sistemelor numerice transformări complexe (Ζ) tehnici de sinteza specifice sistemelor continue (alocare) 3. Formalismul matematic bazat pe ecuaţii cu diferente finite numai pentru SRN
22 1.3 Tehnici utilizate in proiectarea SRA Tehnici de proiectare Algoritmi de reglare numerica 1. Algoritmi obţinuţi prin discretizarea legilor de reglare continue (PID) 2. Algoritmi obţinuţi prin proiectarea cu metoda alocării 3. Algoritmi dead beat 4. Algoritmi noninteractivi pentru SRN multivariabile 5. Algoritmi de reglare după stare 6. Algoritmi de reglare cu predicţie
23 Bibliografie 1. Lazar C., Vrabie D., Carari S. (2004). Sisteme automate cu regulatoare PID, Editura MATRIXROM, Bucureşti. 2. Lazăr C., O. Păstrăvanu, E. Poli, Fr. Sghonberger (1996). Conducerea asistata de calculator a proceselor tehnice proiectarea si implementarea algoritmilor de reglare numerica. Editura MATRIXROM, Bucureşti. 3. Lazăr C. (1998). Ingineria reglării automate proiectarea sistemelor de reglare automata liniare, continue si monovariabile. Rotaprint, U.T. Iaşi. 4. Lazăr C. (1995). Ingineria reglării automate proiectarea sistemelor de reglare numerica. Rotaprint, U.T. Iasi. 5. Lazăr C. (1999). Conducerea predictiva a proceselor cu model cunoscut. Editura MATRIXROM, Bucureşti. 6. Dumitrache I. (2005), Ingineria reglarii automate. Editura Politehnica Press, Bucureşti. 7. Ionescu V. (1985). Teoria sistemelor liniare. Editura Didactica si Pedagogica, Bucureşti. 8. Tertisco M., D. Popescu, B. Jora, I. Russ (1991). Automatizări industriale continue. Editura Didactica si Pedagogica, Bucureşti 9. Goodwin C., G., S. F. Graebe, M. E. Salgado (2001). Control System Design. Prentice Hall, New Jersey 10. Grimble M. J. (2001). Idustrial Control Systems Design. Wiley,Chichester.
Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Tematica comuna de examen la MODULELE MASTER de APROFUNDARE
FACULTATEA DE AUTOMATICA SI CALCULATOARE Catedra Automatica si Informatica Industriala Tematica comuna de examen la MODULELE MASTER de APROFUNDARE 1. Arhitecturi Orientate pe Servicii pentru Controlul
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
LUCRAREA nr.6: Sinteza SRA. Criteriul Ziegler Nichols
LUCRAREA nr.6: Sinteza SRA. Criteriul Ziegler Nichols. Scopul lucrării În practica industrială apar frecvent probleme privind sinteza compensatoarelor în cazul unor instalaţii relativ simple, caracterizabile
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
I. SISTEME DE REGLARE AUTOMATĂ
I. SISTEME DE REGLARE AUTOMATĂ I.1 Noţiunea de sistem În ansamblul ei, existenţa umană se datorează unei activităţi continue a omului, pentru asigurarea condiţiilor de viaţă necesare perpetuării speciei.
Identificarea si modelarea sistemelor
Identificarea si modelarea sistemelor Curs An III, Inginerie electrica, EPAE Sem. I I Gh. Livint 1. Introducere în modelarea sistemelor Un sistem este o grupare de elemente pasive şi active organizate
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
I X A B e ic rm te e m te is S
Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
I.7 Regulatoare în sisteme de reglare automată.
I.7 Regulatoare în sisteme de reglare automată. Acestea sunt aparatele care prelucrează informaţia a, despre abaterea valorii mărimii interesate (măsurată direct din proces), faţă de valoarea aceleaşi
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
PROIECTAREA SISTEMELOR MECATRONICE
PROIECTAREA SISTEMELOR MECATRONICE Mecanica Mecatronica Electronica Software Prof. dr. ing. Valer DOLGA, Cuprins Proiectarea mecatronica cauzalitate si necesitate Metodologia domeniilor Topicul sistemelor
Pioneering for You Prezentare WILO SE
Pioneering for You Prezentare WILO SE Gabriel CONSTANTIN, Director Vanzari Aplicatii Industriale, WILO Romania srl Eficienta industriala Procese industriale si logistica 1. Introducere 2. Wilo SE date
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Proiectarea sistemelor de control automat
Paula Raica Departmentul de Automatică Str. Dorobantilor 7-73, sala C2, tel: 264-4267 Str. Baritiu 26-28, sala C4, tel: 264-22368 email: Paula.Raica@aut.utcluj.ro http://rocon.utcluj.ro/ts Universitatea
Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy
Metode Runge-Kutta Radu T. Trîmbiţaş 8 ianuarie 7 Probleme scalare, pas constant Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy y (t) = f(t, y), a t b, y(a) = α. pe o grilă uniformă de (N + )-puncte din [a,
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Laborator 1: INTRODUCERE ÎN ALGORITMI. Întocmit de: Claudia Pârloagă. Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu
INTRODUCERE Laborator 1: ÎN ALGORITMI Întocmit de: Claudia Pârloagă Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu I. NOŢIUNI TEORETICE A. Sortarea prin selecţie Date de intrare: un şir A, de date Date de ieşire:
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Laborator 3 I.S.A. Stabilitatea sistemelor liniare şi răspunsul în frecvență.
Laborator 3 I.S.A. Stabilitatea sistemelor liniare şi răspunsul în frecvență. 1. Introducere...1 2. Stabilitatea sistemelor liniare...1 2.1 Stabilitatea internă...2 2.2 Stabilitatea externă...3 2.3. Exemple...4
UTILIZAREA CIRCUITELOR BASCULANTE IN NUMARATOARE ELECTRONICE
COLEGIUL UCECOM SPIRU HARET BUCURESTI UTILIZAREA CIRCUITELOR BASCULANTE IN NUMARATOARE ELECTRONICE Elev : Popa Maria Clasa :a-xi-a A Indrumator:prof.Chirescu Emil APLICATII PRACTICE CE POT FI REALIZATE
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Capitolul 1 Introducere
TRADUCTORI SI PROCESE DE AUTOMATIZARI Capitolul 1 Introducere 1.1 Obiectul automaticii. Automatizarea proceselor. Sisteme de reglare automată. Prin automatizarea proceselor de producţie se urmăreşte asiguraraea
Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din
Valabilă de la 14.04.2008 până la 14.04.2012 Laboratorul de Încercări şi Verificări Punct lucru CÂMPINA Câmpina, str. Nicolae Bălcescu nr. 35, cod poştal 105600 judeţul Prahova aparţinând de ELECTRICA
Structuri de conducere ierarhizată a sistemelor electroenergetice Sl.dr.ing. Iulia STAMATESCU
CURS 5 Structuri de conducere ierarhizată a sistemelor electroenergetice Sl.dr.ing. Iulia STAMATESCU Cuprins Cuprins MODULUL 5: MODULUL 4: CONDUCEREA AVANSATA A PROCESELOR INDUSTRIALE. PRINCIPII. METODE.
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Catedra Automatica si Ingineria Sistemelor
Catedra Automatica si Ingineria Sistemelor Program master: Control Avansat si Sisteme in Timp Real Tematica examen: Sisteme de conducere avansata a proceselor industriale; Arhitecturi de conducere integrate
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Analiza sistemelor liniare şi continue
Paula Raica Departamentul de Automatică Str. Dorobanţilor 7, sala C2, tel: 0264-40267 Str. Bariţiu 26, sala C4, tel: 0264-202368 email: Paula.Raica@aut.utcluj.ro http://rocon.utcluj.ro/ts Universitatea
TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,
TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE Prof. dr. ing. Valer DOLGA, TSA - Informatii generale CURS 2h / saptamina: II MCTR licenta 4 ani LABORATOR - 1h / saptamina: as.ing. Adriana Teodorescu - sala 311 ACTIVITATEA
T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.
Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică
PRELIMI ARII PRIVI D EVALUAREA PERFORMATELOR SISTEMELOR - PROBLEMATICA CO DUCERII
PRELIMI ARII PRIVI D EVALUAREA PERFORMATELOR SISTEMELOR - PROBLEMATICA CO DUCERII a) Teoria sistemelor Sistem Proces (tehnic/individual). Subsistemele conditionate ale unui proces si marimile reprezentative.
SISTEME DE REGLARE AUTOMATĂ
MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA CATEDRA DE ELECTRIFICARE ŞI AUTOMATIZARE A MEDIULUI RURAL SISTEME DE REGLARE AUTOMATĂ CURS
PROIECTAREA SISTEMELOR MECATRONICE
PROIECTAREA SISTEMELOR MECATRONICE Mecanica Mecatronica Electronica Software Prof. dr. ing. Valer DOLGA, Cuprins Informatii generale pentru curs Obiectul cursului. Introducere Evolutia sistemelor Ce este
Noţiunile de aparat de măsurat şi de traductor
Noţiunile de aparat de măsurat şi de traductor Operaţia de măsurare ca o comparaţie direct perceptibilă a mărimii de măsurat cu unitatea de măsură nu este posibilă decât într-un număr restrâns de cazuri,
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Proiectarea sistemelor de control automat
Teoria sistemelor p. 1/28 Proiectarea sistemelor de control automat Paula Raica Paula.Raica@aut.utcluj.ro Departamentul de Automatică Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Dorobantilor, sala C21 Baritiu,
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Metode de caracterizare structurala in stiinta nanomaterialelor: aplicatii practice
Metode de caracterizare structurala in stiinta nanomaterialelor: aplicatii practice Utilizare de metode complementare de investigare structurala Proba investigata: SrTiO 3 sub forma de pulbere nanostructurata
CIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
1. ELEMENTELE DE EXECUŢIE ÎN SISTEMELE AUTOMATE
. ELEMENTELE DE EXECUŢIE ÎN SISTEMELE AUTOMATE.. Locul şi rolul elementului de execuţie într-un sistem automat Într-un sistem de reglare automată, figura., mărimea de ieşire y a procesului (parametrul
2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Tratarea numerică a semnalelor
LUCRAREA 5 Tratarea numerică a semnalelor Filtre numerice cu răspuns finit la impuls (filtre RFI) Filtrele numerice sunt sisteme discrete liniare invariante în timp care au rolul de a modifica spectrul
CARACTERISTICI GENERALE ALE TRADUCTOARELOR. Caracteristicile statice şi indicatori de calitate deduşi din caracteristicile statice
ENZORI ŞI TRADUCTOARE note de curs - Eugenie Posdărăscu CARACTERITICI GENERALE ALE TRADUCTOARELOR tudiul traductoarelor prin prisma sistemelor automate impune un studiu al comportamentelor acestora atât
CONTRIBUŢII LA MODELAREA ŞI SIMULAREA INSTALAŢIILOR DE POTABILIZARE A APELOR DE SUPRAFAŢĂ
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA FACULTATEA DE CHIMIE INDUSTRIALĂ ŞI INGINERIA MEDIULUI Rezumatul tezei de doctorat CONTRIBUŢII LA MODELAREA ŞI SIMULAREA INSTALAŢIILOR DE POTABILIZARE A APELOR DE
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
2. Procese industriale
1 2. Procese industriale Prin proces se înţelege succesiunea de transformări ce caracterizează diverse obiecte sau fenomene în desfăşurarea lor spaţial temporală. Procesul industrial (PI) se referă la
CONTRIBUŢII LA PRELUCRAREA NUMERICĂ A SEMNALELOR CU FUNCŢII SPLINE
CONTRIBUŢII LA PRELUCRAREA NUMERICĂ A SEMNALELOR CU FUNCŢII SPLINE Rezumat Ing. Liliana STOICA Conducător ştiinţific: Referenţi ştiinţifici: Prof.univ.dr.ing. Alimpie Ignea Prof.univ.dr.ing. Teodor Petrescu
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
Propagarea Interferentei. Frecvente joase d << l/(2p) λ. d > l/(2p) λ d
1. Introducere Sunt discutate subiectele urmatoare: (i) mecanismele de cuplare si problemele asociate cuplajelor : cuplaje datorita conductiei (e.g. datorate surselor de putere), cuplaje capacitive si
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
CURS 3. Modelare cu Retele Petri
CURS 3 Modelare cu Retele Petri Sisteme cu Evenimente Discrete Un Sistem cu Evenimente Discrete (SED) este un sistem cu stari discrete, care evolueaza prin evenimente, adica evolutia sa depinde in intregime
Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte
Cap. 11 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND REGLAREA VITEZEI ÎN SISTEMELE DE ACŢIONARE ELECTRICĂ
Cap. 11 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND REGLAREA VITEZEI ÎN SISTEMELE DE ACŢIONARE ELECTRICĂ 11.1 Introducere S-a analizat în paragrafele anterioare aspectul funcţionării statice a unui sistem de acţionare
PVC. D oor Panels. + accessories. &aluminium
PVC &aluminium D oor Panels + accessories 1 index panels dimensions accessories page page page page 4-11 12-46 48-50 51 2 Η εταιρία Dorland με έδρα τη Ρουμανία, από το 2002 ειδικεύεται στην έρευνα - εξέλιξη
CUPRINS 5. Reducerea sistemelor de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1
CURS 5 REDUCEREA SISTEMELOR DE FORŢE (CONTINUARE) CUPRINS 5. Reducerea sistemelor de forţe (continuare)...... 1 Cuprins..1 Introducere modul.1 Obiective modul....2 5.1. Teorema lui Varignon pentru sisteme
Prezentarea specializărilor. Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei Iaşi
Prezentarea specializărilor Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei Iaşi Astăzi vom vorbi despre... Oferta educaţională Competenţe dobândite Perspective profesionale Întrebări
V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi
V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi UTILIZARE Vana rotativă cu 3 căi V5433A a fost special concepută pentru controlul precis al temperaturii agentului termic în instalațiile de încălzire și de climatizare.
Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR conf.dr.ing. Liana Balteş baltes@unitbv.ro curs 7 DIAGRAMA Fe-Fe 3 C Utilizarea oţelului în rândul majorităţii aplicaţiilor a determinat studiul intens al sistemului metalic
Rezolvarea ecuaţiilor şi sistemelor de ecuaţii diferenţiale ordinare. Cuprins. Prof.dr.ing. Gabriela Ciuprina
Rezolvarea ecuaţiilor şi sistemelor de ecuaţii diferenţiale ordinare Prof.dr.ing. Universitatea "Politehnica" Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică Suport didactic pentru disciplina Metode numerice,
Laborator 6. Integrarea ecuaţiilor diferenţiale
Laborator 6 Integrarea ecuaţiilor diferenţiale Responsabili: 1. Surdu Cristina(anacristinasurdu@gmail.com) 2. Ştirbăţ Bogdan(bogdanstirbat@yahoo.com) Obiective În urma parcurgerii acestui laborator elevul
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Proiect PN-II-ID-PCE DEZVOLTAREA UNUI NOU CONCEPT DE CONDUCERE A MASINILOR TEHNOLOGICE-CONDUCEREA HOLARHIC ATRIBUTIVA. Obiectivele proiectului
Proiect PN-II-ID-PCE-2007-1 DEZVOLTAREA UNUI NOU CONCEPT DE CONDUCERE A MASINILOR TEHNOLOGICE-CONDUCEREA HOLARHIC ATRIBUTIVA Obiectivele proiectului Obiectul prezentului proiect il formeaza clasa de masini
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Capitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016
16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex
Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία
- Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,
REZULTATE Program Nucleu INGENIOS. 1. Tehnologie LIGA si transfer al acesteia in laborator. 2. Prototip magnet sextupolar FAIR
REZULTATE Program Nucleu INGENIOS 1. Tehnologie LIGA si transfer al acesteia in laborator 2. Prototip magnet sextupolar FAIR 1 3. Prototip sursa de alimentare magnet sextupolar FAIR 4. Proiect si prototip
MODELAREA PROCESELOR FIZICE SI CHIMICE (MPFC) Miercuri, D01, 12.00h, anii I(A+C), C1+C2+C3
MODELAREA PROCESELOR FIZICE SI CHIMICE (MPFC) Miercuri, D01, 12.00h, anii I(A+C), C1+C2+C3 1 CUPRINS-pag1 1. Introducere 1.1 Aplicatii ale modelelor matematice (MM) 1.2 Tipuri de sisteme 1.3 Pasii de modelare