Proiectarea sistemelor de control automat

Σχετικά έγγραφα
Analiza sistemelor liniare şi continue

Proiectarea sistemelor de control automat

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Analiza sistemelor liniare şi continue

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea


Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Curs 4 Serii de numere reale

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Integrala nedefinită (primitive)

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

V O. = v I v stabilizator

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

I.7 Regulatoare în sisteme de reglare automată.

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

LUCRAREA nr.6: Sinteza SRA. Criteriul Ziegler Nichols

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.


Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Manipulatoare si roboti industriali. Conf.dr.ing. Marian Poboroniuc

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Curs 1 Şiruri de numere reale

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale

Subiecte Clasa a VII-a

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Subiecte Clasa a VIII-a

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

MARCAREA REZISTOARELOR

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

riptografie şi Securitate

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0


Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

Identificarea sistemelor

Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate

Transformata Laplace

Laborator 1: INTRODUCERE ÎN ALGORITMI. Întocmit de: Claudia Pârloagă. Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Circuite cu diode în conducţie permanentă

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

Electronică anul II PROBLEME

Criptosisteme cu cheie publică III

Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii


Stabilizator cu diodă Zener

STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Capitolul 30. Transmisii prin lant

Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Ecuatii trigonometrice

Realizat de: Ing. mast. Pintilie Lucian Nicolae Pentru disciplina: Sisteme de calcul în timp real Adresă de

Sisteme liniare - metode directe

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Transcript:

Paula Raica Departmentul de Automatică Str. Dorobantilor 7-73, sala C2, tel: 264-4267 Str. Baritiu 26-28, sala C4, tel: 264-22368 email: Paula.Raica@aut.utcluj.ro http://rocon.utcluj.ro/ts Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

PID - Tehnica fundamentală a controlului automat

Introducere Un sistem de control automat este proiectat pentru a genera un semnal de comandă care să corecteze comportamentul unui proces astfel încât să aducă ieşirea procesului la o valoare dorită numită referinţă. Perturbatie referinta r(t) eroare e(t) Regulator comanda u(t) Proces + element de executie iesire c(t) Traductor

Exemplu Sistemul de control a temperaturii într-o casă: Procesul - casa, Iesirea procesului - temperatura Referinţă - temperatura dorită în casă, Traductor/Senzor - Termocuplu care măsoară temperatura Regulator - termostat Semnalul de comandă - semnalul trimis spre aparatul de aer condiţionat Elementul de execuţie - aparatul de aer condiţionat Perturbaţie - sursă aleatoare de căldură

Algoritmul PID PID (proportional-integrator-derivator) este algoritmul de control cel mau mult utilizat în automatizări industriale (95 %). t de(t) u(t) = K P e(t)+k I e(τ)dτ +K D dt u(t) - semnalul de comandă e(t) - eroarea = diferenţa între referinţă şi măsură K P - constanta de proporţionalitate K I - constanta de integrare K D - constanta de derivare

Regulatoare PID industriale - exemplu

Regulator PID Ieşirea regulatorului PID ca funcţie de timp: u(t) = K P e(t)+k I t e(τ)dτ +K D de(t) dt

Regulator PID Funcţia de transfer a unui regulator PID (ideal) G PID (s) = U(s) E(s) = K P +K I s +K Ds

Efectul termenilor PID Se consideră un sistem în buclă închisă, cu un proces cu funcţia de transfer G(s) şi un regulator PID. r(t) referinta e(t) Regulator G PID (s) u(t) semnal de comanda Proces c(t) Pentru fiecare termen P, I şi D, se analizează: eroarea e(t) şi semnalul de comandă u(t) ieşirea procesului c(t)

Acţiunea P K D =, K I =. Ieşirea regulatorului P este: u(t) = K P e(t) şi funcţia de transfer: G P (s) = K P 2.5 Error Control signal 6 4 Error Control signal 2.5 5 5 2 25 3 time 2 5 5 2 25 3 time.8.6 Output.5 Output.4.2.5 5 5 2 25 3 time 5 5 2 25 3 time Figure: (stânga) K P = 2, (dreapta) K P = 5

Acţiunea P Se observă: eroarea staţionară descreşte cu creşterea constantei K P răspunsul sistemului devine mai oscilant cu creşterea constantei K P

Acţiunea I K D =. Ieşirea regulatorului PI este: u(t) = K P e(t)+ t e(τ)dτ şi funcţia de transfer: G PI (s) = K P + K I s.5 Error Control signal 3 2 Error Control signal.5.5 5 5 2 25 3 time 5 5 2 25 3 time.5 Output 2.5 Output.5.5 5 5 2 25 3 time 5 5 2 25 3 time Figure: Control PI. (stânga) K P =,K I =.5, (dreapta) K P =,K I =

Acţiunea I Se observă: ieşirea procesului este mai rapidă (timp de creştere mai mic), dar este mai oscilantă cu creşterea K I Eroarea staţionară este zero pentru orice valoare a constantei K I Principala funcţie a efectului integrator este anularea erorii staţionare. Un regulator cu acţiune integrală produce un semnald e comandă care creşte chiar şi pentru o eroare mică pozitivă. O eroare negativă va deterina scăderea semnalului de comandă, chiarşi pentru o valoare mică a erorii.

Acţiunea D K I =. Ieşirea regulatorului PD este: u(t) = K P e(t)+k D de(t) dt şi funcţia de transfer: G PI (s) = G PI (s) = K P +K D s Figure: Derivata ca predicţie Acţiunea PD poate fi interpretată: semnalul de comandă este proporţional cu ieşirea prezisă a procesului, unde predicţia se face extrapolând eroarea pe tangenta la curba erorii.

Acţiunea D 3 2 Error Control signal 3 2 Error Control signal 5 5 2 25 3 time 5 5 2 25 3 time.5 Output.5 Output.5.5 5 5 2 25 3 time 5 5 2 25 3 time Figure: PID control. (stânga) K P =,K I =,K D =, (dreapta) K P =,K I =,K D = 3

AcţiuneaD Se observă: eroarea staţionară este zero datorită termenului I suprareglajul descreşte cu creşterea lui K D datorită schimbării bruşte în eroare la timpul iniţial, termenul D are o valoare mare la timpul iniţial şi astfel determină un semnal de comandă foarte mare.

Alte forme ale regulatorului PID Funcţia de transfer a unui regulator PID ideal este: G PID (s) = U(s) E(s) = K P +K I s +K Ds () Expresia de mai sus se poate rearanja: ( G PID (s) = K P + ) T i s +T ds (2) unde parametrii regulatorului sunt: K P constanta de proporţionalitate T i = K I K P timpul (constanta de timp) de integrare T d = K D K P timpul (constanta de timp) de derivare

Alte forme ale regulatorului PID Expresiile anterioare ale unui regulator PID au presupus că un efect D ideal poate fi realizat, dar în realitate acest lucru nu este posibil Un regulator PID real are şi un efect de întârziere inclus în termenul D, sub forma unui element cu funcţia de transfer: unde N are o valoarea mare. G D (s) = T ds T d N s + Funcţia de transfer a unui PID real este: ( ) G PID = K P + T i s + T ds T d N s +

Acordarea regulatoarelor PID Acordare = alegerea constantelor K P, K I, K D astfel încât suma efectelor determină ieşirea procesului să evolueze astfel încât să se elimine eroarea. Pentru un proces lent: u(t) = K P e(t)+k I t e(τ)dτ +K D de(t) dt Daca eroarea se schimbă brusc - termenul D se modifică primul Termenul P menţinea ieşirea regulatorului până când eroarea este eliminată Termenul I contribuie la ieşirea regulatorului când eroarea se acumulează în timp. Poate produce suprareglaj.

Acordarea regulatoarelor PID Trei abordări : Trial-and-error - se bazează pe experienţa. Exemplu: scăderea K I reduce suprareglajul dar reduce şi viteza de variaţie a erorii 2 Abordarea analitică. Daca se cunoaşte modelul matematic al procesului există numeroase metode de acordare a regulatoarelor. 3 Un compromis între abordarea experimentală şi analitică. A fost propusă în 942 de John G. Ziegler şi Nathaniel B. Nichols de la Taylor Instruments.

Acordarea regulatoarelor PID r(t) referinta e(t) Regulator G PID (s) u(t) semnal de comanda Proces c(t) In practică ieşirea unui PID este dat de: [ u(t) = K p e(t)+ t ] de(t) e(τ)dτ +T d T i dt G PID (s) = U(s) ( E(s) = K p + ) T i s +T ds unde: K p = constanta de proporţionalitate, T i = timpul de integrare, T d = timpul de derivare

PID - Metodele Ziegler-Nichols Metoda în buclă închisă r(t) setpoint K p u(t) controller output Plant c(t) Se setează T i =, şi T d =. Se creşte K p de la la o valoare critică K unde ieşirea c(t), prezintă oscilaţii întreţinute.

PID - Metodele Ziegler-Nichols Metoda în buclă închisă r(t) perioada critica T iesirea iesirea regulatoruluiprocesului c(t) u(t) t Se determină experimental: K - constanta de proporţionalitate critică T - perioada critică a oscilaţiilor.

PID - Metodele Ziegler-Nichols Metoda în buclă închisă Type of controller K p T i T d P.5K PI.45K /.2T PID.6K.5T.25T

PID - Metodele Ziegler-Nichols Un regulator PID acordat cu metoda ZN rezultă: ( G PID (s) = K p + ) ( T i s +T ds =.6K + ).5T s +.25T s =.75K T (s +4/T o ) 2 s Regulatorul are un pol în origine şi un zero dublu la s = 4/T. Termenul derivator. Dacă ieşirea procesului este afectată de zgomot termenul D poate determina variaţii mari ale comandei (ex. reglarea presiunii şi nivelului)

PID - Metodele Ziegler-Nichols Metoda se poate aplica pentru procese cu model cunoscut r(t) G PID (s) s(s+)(s+5) c(t) Controller T i =, T d =, funcţia de transfer a buclei închise: C(s) R(s) = K p s(s +)(s +5)+K p Cu metoda Routh-Hurwitz se determină valoarea lui K p pentru care sistemul este la limita de stabilitate.

PID - Metodele Ziegler-Nichols Ecuaţia caracteristică: K = 3 ω n = 5, s 3 +6s 2 +5s +K p = (s +)(s 2 +5) = (s +)(s +ω 2 n ) = T = 2π ω n = 2π 5 = 2.8 K p =.6K = 8, T i =.5T =.45, T d =.25T =.35

PID - Metodele Ziegler-Nichols Funcţia de transfer a regulatorului PID: ( G PID (s) = 8 + ).45s +.35s = 6.32(s +.42)2 s Răspunsul la treaptă a sistemului închis:.8.4.6.2 5 Time (sec.) 5

PID - Metodele Ziegler-Nichols Se muta zeroul la.65: Se creşte K p la 39.42: G PID (s) = 3.84(s +.65)2 s G PID (s) = 3.322(s +.65)2 s.4.4.6.6.2.4 2.8 4.2 Time (sec.) 5.6 7.2 2 3 4 Time (sec.) 5 6

PID - Metodele Ziegler-Nichols 2. Metoda în buclă deschisă Se aplică o treaptă la intrarea procesului şi se măsoară ieşirea: Plant constanta de proporţionalitate K, timpul mort L, constanta de timp T.

PID - Metodele Ziegler-Nichols Metoda în buclă deschisă c(t) K tangent line at inflection point L T t Funcţia de transfer a procesului = sistem de ordinul cu timp mort: C(s) U(s) = Ke Ls Ts +

PID - Metodele Ziegler-Nichols Metoda în buclă deschisă Regulatorul PID: Type of controller K p T i T d P T/L PI.9T/L L/.3 PID.2T/L 2L.5L ( G PID (s) = K p + ) T i s +T (s +/L)2 ds =.6T s pol în origine şi un zerou dublu la s = /L.

PID - Metodele Ziegler-Nichols Metodele de acordare Zeigler-Nichols produc un răspuns tranzitoriu oscilant. Regulatorul trebuie acordat fin înainte de a fi pus în funcţiune.