COMISIA DE SUPRAVEGHERE A SISTEMULUI DE PENSII PRIVATE

Σχετικά έγγραφα
5.1. Noţiuni introductive

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Analiza bivariata a datelor

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Curs 1 Şiruri de numere reale

3.5. Forţe hidrostatice

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Statisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5

Curs 4 Serii de numere reale

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

Integrala nedefinită (primitive)

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Subiecte Clasa a VII-a

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

MARCAREA REZISTOARELOR

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Norma nr. 13/2012. privind calculul actuarial al provizionului tehnic pentru fondurile de pensii administrate privat

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Subiecte Clasa a VIII-a

OLIMPIADA NAłIONALĂ DE FIZICĂ Râmnicu Vâlcea, 1-6 februarie Pagina 1 din 5 Subiect 1 ParŃial Punctaj Total subiect 10 a) S 2.

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ].

Demodularea (Detectia) semnalelor MA, Detectia de anvelopa

Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndrumar de proiectare 2014


Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:

Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Norma nr. 26/2015 privind calculul actuarial al provizionului tehnic pentru fondurile de pensii facultative

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

sistemelor de algebrice liniarel

riptografie şi Securitate

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

CANALE DISCRETE DE TRANSMISIUNI

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Polinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

Aplicatii ale marimilor medii in practica

ΔΗΜΟΤΙΚΕΣ ΕΚΛΟΓΕΣ 18/5/2014 ΑΚΥΡΑ

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

TRIUNGHIUL. Profesor Alina Penciu, Școala Făgăraș, județul Brașov A. Definitii:

REFERAT PENTRU LUCRAREA DE LABORATOR MIJLOACE ŞI METODE DE AMELIORARE A FACTORULUI DE PUTERE

TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară

CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ

CERCUL. Prof. V Corcalciuc Scoala nr. 146 I.G. Duca Bucuresti ( Lectie facuta dupa manualul de clasa a 7-a Prof.Radu)

DIMENSIONAREA CONDUCTELOR INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE CU APĂ CALDĂ ŞI APĂ FIERBINTE

I X A B e ic rm te e m te is S

ΕΥΡΩΠΑΪΚΟ ΚΟΙΝΟΒΟΥΛΙΟ

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Varianta 1

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Site-ul AstroInfo &

ŞIRURI DE VARIABILE ALEATOARE. PROBLEME ASIMPTOTICE

Transcript:

COMISIA DE SUAVEGHEE A SISTEMULUI DE ENSII IVATE Nora r. 7/200 rivid ratele de retabilitate ale fodurilor de esii adiistrate rivat ublicată î Moitorul Oficial al oaiei, artea I, Nr. 369 di 4 iuie 200 Î teeiul disoiţiilor art. 6, 2, 22, art. 23 lit. f) şi ale art. 24 lit. b) di Ordoaţa de Urgeţă a Guverului r. 50/2005 rivid îfiiţarea, orgaiarea şi fucţioarea Coisiei de Suraveghere a Sisteului de esii rivate, arobată cu odificări şi coletări ri Legea r. 33/2005, Avâd î vedere revederile art. 29, 52, 53 şi ale art. 54 lit. d) di Legea r. 4/2004 rivid fodurile de esii adiistrate rivat, reublicată, cu odificările şi coletările ulterioare, Coisia de Suraveghere a Sisteului de esii rivate, deuită î cotiuare Coisie, eite reeta oră. CAITOLUL I Disoiţii geerale Art.. reeta oră stabileşte odul de calcul, de raortare şi de ublicare a urătorilor idicatori: a) rata de retabilitate a uui fod de esii adiistrate rivat; b) rata edie oderată de retabilitate a tuturor fodurilor de esii adiistrate rivat; c) rata edie oderată ajustată de retabilitate a tuturor fodurilor de esii adiistrate rivat d) rata de retabilitate iiă a tuturor fodurilor de esii adiistrate rivat, di aceeaşi categorie de risc. Art. 2. reeta oră se alică de către adiistratorii de foduri de esii adiistrate rivat, deuiţi î cotiuare adiistratori. Art. 3. () Tereii şi exresiile utiliate î reeta oră au seificaţiile revăută la art. 2 di Legea r. 4/2004 rivid fodurile de esii adiistrate rivat, reublicată, cu odificările şi coletările ulterioare (Lege). (2) De aseeea, tereii de ai jos au urătoarele seificaţii: a) rata edie oderată ajustată de retabilitate a tuturor fodurilor de esii adiistrate rivat rereită sua roduselor ditre rata de retabilitate aualiată a fiecărui fod de esii şi oderea edie ajustată a fodului de esii î totalul fodurilor de esii adiistrate rivat, e o erioadă; b) oderea edie ajustată a uui fod de esii adiistrat rivat rereită oderea edie calculată ri ajustare; c) ajustarea oderilor edii ale fodurilor de esii adiistrate rivat rereită liitarea oderii edii a fiecărui fod la ragul de 20% şi redistribuirea roorţioală a excedetului reultat la celelalte foduri de esii aflate sub ragul de 20%. CAITOLUL II Mecaisul de calcul al ratelor de retabilitate ale fodurilor de esii adiistrate rivat Art. 4. ereetarea forulelor de calcul etru deteriarea ratelor de retabilitate ale fodurilor de esii adiistrate rivat, revăute de lege, este urătoarea: a) rata de retabilitate a uui fod de esii adiistrat rivat e o erioadă rereită logarit atural di raortul ditre valoarea uităţii de fod di ultia i lucrătoare a erioadei şi valoarea uităţii de fod di ultia i lucrătoare ce recede erioada resectivă: Nora r. 7/200 agia di 5

COMISIA DE SUAVEGHEE A SISTEMULUI DE ENSII IVATE t l o rata de retabilitate a fodului de esii x; t valoarea uităţii fodului de esii x î ultia i lucrătoare a erioadei etru care se efectueaă calculul; o valoarea uităţii fodului de esii x î ultia i lucrătoare ce recede erioada de calcul. b) rata de retabilitate aualiată a uui fod de esii adiistrat rivat se deteriă ri îărţirea la doi a ratei de retabilitate a resectivului fod, ăsurată etru erioada ultielor 24 de lui aterioare efectuării calculului: a 2 c) radaetul ilic al uui fod de esii adiistrat rivat rereită difereţa ditre valoarea uităţii de fod di iua resectivă şi valoarea uităţii de fod di iua recedetă, totul raortat la valoarea uităţii de fod di iua recedetă: η y ( y ) ( y ) η radaetul ilic al fodului de esii; ( valoarea uităţii fodului x î iua y; VUF) y ( valoarea uităţii fodului x î iua y- (iua recedetă ilei y). VUF ) ( y ) d) oderea ilică a uui fod de esii adiistrat rivat rereită raortul ditre valoarea activului et al fodului de esii şi sua activelor ete ale tuturor fodurilor de esii, calculată î iua resectivă: ( VAN) y fi ( VAN) i y oderea ilică a fodului de esii x î totalul fodurilor de esii adiistrate rivat; ( VAN) y valoarea activului et al fodului de esii x î iua y; uărul total de foduri de esii adiistrate rivat. e) oderea edie a uui fod de esii adiistrat rivat î totalul fodurilor de esii adiistrate rivat e o erioadă rereită edia aritetică a oderilor ilice ale fodului de esii e erioada resectivă: t y t y oderea edie a fodului x e o auită erioadă; Nora r. 7/200 agia 2 di 5

COMISIA DE SUAVEGHEE A SISTEMULUI DE ENSII IVATE y oderile ilice ale fodului de esii x î totalul fodurilor de esii adiistrate rivat, e resectiva erioadă; t uărul de ile lucrătoare ale erioadei etru care se efectueaă calculul. f) rata edie oderată de retabilitate a tuturor fodurilor de esii adiistrate rivat rereită sua roduselor ditre rata de retabilitate aualiată a fiecărui fod de esii şi oderea edie a fodului de esii î totalul fodurilor de esii adiistrate rivat, e o erioadă: x a * rata edie oderată de retabilitate a tuturor fodurilor, e o erioadă; a rata de retabilitate aualiată a fodului de esii x e o erioadă; oderea edie a fodului de esii x î totalul fodurilor de esii adiistrate rivat, e o erioadă; uărul total de foduri de esii adiistrate rivat. g) oderea edie a uui fod de esii adiistrat rivat care este sub ragul de 20%, ri ajustare rereită rodusul ditre oderea edie a fodului raortată la sua oderilor edii ale tuturor fodurilor de esii aflate sub ragul de 20% şi difereţa ditre uu şi rodusul ditre uărul de foduri cu oderea edie ai are sau egală cu 20% şi ragul stabilit de 20%: aj ( a 2 ) < 20% oderea edie ajustată a uui fod de esii adiistrat rivat; aj 20% oderea edie a fodului de esii x î totalul fodurilor de esii adiistrate rivat; < oderea edie a uui fod aflat sub ragul de 20%; a ragul stabilit de 20% ca valoare axia a oderii edii a uui fod; uărul de foduri a căror odere edie este sub ragul de 20%; 2 uărul de foduri a căror odere edie este ai are sau egală cu ragul 20%. h) rata edie oderată ajustată de retabilitate a tuturor fodurilor de esii adiistrate rivat rereită sua roduselor ditre rata de retabilitate aualiată a fiecărui fod de esii şi oderea edie ajustată a fodului de esii î totalul fodurilor de esii adiistrate rivat, e o erioadă: x a aj a * aj rata edie oderată ajustată de retabilitate a tuturor fodurilor, e o erioadă; rata de retabilitate aualiată a fodului de esii x e o erioadă; oderea edie ajustată a fodului de esii x î totalul fodurilor de esii adiistrate rivat, e o erioadă; uărul total de foduri de esii adiistrate rivat. Nora r. 7/200 agia 3 di 5

COMISIA DE SUAVEGHEE A SISTEMULUI DE ENSII IVATE Art. 5. ata de retabilitate iiă a fodurilor de esii se calculeaă etru fiecare categorie de risc, duă cu ureaă: a) rata de retabilitate iiă a tuturor fodurilor cu grad de risc ridicat rereită cea ai ică valoare ditre rata edie oderată ajustată de retabilitate a tuturor fodurilor de esii î erioada resectivă, diiuată cu cici ucte rocetuale şi 40% di rata edie oderată ajustată de retabilitate a tuturor fodurilor de esii, î erioada resectivă: MIN 0.05;0.4 * i i rata de retabilitate iiă a tuturor fodurilor de esii adiistrate rivat, cu grad de risc ridicat; rata edie oderată ajustată de retabilitate a tuturor fodurilor de esii adiistrate rivat. b) rata de retabilitate iiă a tuturor fodurilor cu grad de risc ediu rereită cea ai ică valoare ditre rata edie oderată ajustată de retabilitate a tuturor fodurilor de esii î erioada resectivă, diiuată cu atru ucte rocetuale şi 50% di rata edie oderată ajustată de retabilitate a tuturor fodurilor de esii, î erioada resectivă: MIN 0.04;0.5 * i M i rata de retabilitate iiă a tuturor fodurilor de esii adiistrate rivat, cu grad de risc M ediu; rata edie oderată ajustată de retabilitate a tuturor fodurilor de esii adiistrate rivat. c) rata de retabilitate iiă a tuturor fodurilor cu grad de risc scăut rereită cea ai ică valoare ditre rata edie oderată ajustată de retabilitate a tuturor fodurilor de esii î erioada resectivă, diiuată cu trei ucte rocetuale şi 60% di rata edie oderată ajustată de retabilitate a tuturor fodurilor de esii, î erioada resectivă: MIN 0.03;0.6 * i S i rata de retabilitate iiă a tuturor fodurilor de esii adiistrate rivat, cu grad de risc S scăut; rata edie oderată ajustată de retabilitate a tuturor fodurilor de esii adiistrate rivat. Art. 6. etru calculul ratei de retabilitate iiă se foloseşte rata edie oderată ajustată de retabilitate a tuturor fodurilor de esii, ăsurată e o erioadă de 24 de lui. Art. 7. () etru calculul ratei edii oderate ajustate de retabilitate a tuturor fodurilor de esii adiistrate rivat se foloseşte oderea edie ajustată a fiecărui fod î totalul fodurilor de esii adiistrate rivat, ăsurată e o erioadă de 24 de lui, recu şi rata de retabilitate aualiată a resectivului fod ăsurată e aceeaşi erioadă. (2) Î caul î care, î ura rocesului de ajustare, oderea uui fod de esii deăşeşte ragul de 20%, se reitereaă calculul î coforitate cu revederile art. 3 ali. 2 lit. c). (3) Î caul î care, î iaţă, există cici sau ai uţi de cici foduri de esii adiistrate rivat, oderile ajustate ale acestora, folosite î calculul ratei edii oderate ajustate de retabilitate a tuturor fodurilor de esii adiistrate rivat, sut egale şi se calculeaă ca raort ître uu şi uărul de foduri existete î iaţă. Nora r. 7/200 agia 4 di 5

COMISIA DE SUAVEGHEE A SISTEMULUI DE ENSII IVATE CAITOLUL III aortarea şi ublicarea ratelor de retabilitate ale fodurilor de esii adiistrate rivat Art. 8. () Adiistratorul calculeaă şi raorteaă triestrial Coisiei rata de retabilitate aualiată a fodului de esii adiistrat rivat, î ultia i lucrătoare a fiecărui triestru caledaristic, etru erioada ultielor 24 de lui aterioare datei efectuării calculului. (2) ria rată de retabilitate aualiată se calculeaă şi se raorteaă Coisiei la 30 iuie 200 etru erioada ultielor 24 de lui aterioare datei de calcul şi de raortare. Art. 9. Adiistratorul ublică triestrial e agia rorie de iteret rata de retabilitate aualiată a fodului de esii adiistrat rivat e care îl adiistreaă, î a atra i lucrătoare de la îcheierea triestrului. Art. 0. Coisia ateţioeaă adiistratorul î tere de 3 ile lucrătoare de la îcheierea triestrului î caul î care rata de retabilitate aualiată a fodului adiistrat de acesta se situeaă sub rata de retabilitate iiă a tuturor fodurilor de esii adiistrate rivat di acea categorie de risc. Art.. Î caul î care rata de retabilitate aualiată a uui fod de esii adiistrat rivat este ai ică decât rata de retabilitate iiă a tuturor fodurilor de esii, di aceeaşi categorie de risc: a) etru două triestre cosecutive, Coisia alică resectivului adiistrator rocedura rivid istituirea ăsurii de suraveghere secială a adiistratorilor revăută de ca. XI di Lege şi de revederile Norei r. 20/2008 rivid suravegherea secială a adiistratorilor fodurilor de esii adiistrate rivat, arobată ri Hotărârea Coisiei de Suraveghere a Sisteului de esii rivate r. 36/2008. b) etru atru triestre cosecutive, Coisia retrage autoriaţia de adiistrare etru fodul de esii adiistrat rivat a adiistratorului resectiv şi alică rocedura rivid adiistrarea secială, revăută de ca. XII di Lege şi revederile Norei r. 7/2009 rivid adiistrarea secială a fodurilor de esii adiistrate rivat, arobată ri Hotărârea Coisiei de Suraveghere a Sisteului de esii rivate r. 8/2009. Art. 2. () Fodul de esii a cărui autoriaţie a fost retrasă este luat î calculul ratei de retabilitate iiă a categoriei de risc î care se îcadra la data retragerii autoriaţiei, âă la trecerea a 24 de lui de la această dată. (2) ata de retabilitate aualiată a fodului căruia i s-a retras autoriaţia, folosită î calculul ratei edii oderate ajustate, este ultia rată de retabilitate aualiată a resectivului fod de esii adiistrat rivat, calculată de Coisie âă la data retragerii autoriaţiei. Art. 3. () Toate calculele di reeta oră se efectueaă ri truchiere la şase eciale. (2) atele de retabilitate se ublică e agia de iteret a adiistratorului, la tereele revăute î reeta oră, î foră rocetuală cu atru eciale. CAITOLUL IV Disoiţii fiale Art. 4. Tereele revăute de reeta oră care exiră îtr-o i de sărbătoare legală sau îtr-o i elucrătoare se vor relugi âă la sfârşitul urătoarei ile lucrătoare. Art. 5. Neresectarea disoiţiilor curise î reeta oră se sacţioeaă î coforitate cu revederile legislaţiei î vigoare, resectiv art.6, art. 40 ali. (), art. 4 ali. () lit. g), ali. (2), (3), (4), (6), (7), (9) şi (0) di Lege. Nora r. 7/200 agia 5 di 5