In contextul dezvoltării competenţelor cheie:

Σχετικά έγγραφα
Determinarea densităţii solidelor şi lichidelor. Şcoala cu clasele I-VIII Miron Costin Suceava / Şcoala Creştină Natanael Suceava

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICĂ

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VIII-a

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

riptografie şi Securitate

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

MARCAREA REZISTOARELOR

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Integrala nedefinită (primitive)

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

PROIECT DIDACTIC. Clasa a VIII-a Matematică

5.1. Noţiuni introductive

Curs 1 Şiruri de numere reale

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale


COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Capitolul 14. Asamblari prin pene

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Laborator biofizică. Noţiuni introductive

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE


Curs 4 Serii de numere reale

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Determinarea momentului de inerţie prin metoda oscilaţiei şi cu ajutorul pendulului de torsiune. Huţanu Radu, Axinte Constantin Irimescu Luminita

Mecanica fluidelor. F 12 Forta ascensionala la lichide. Materiale : Prezentare experiment

Subiecte Clasa a VIII-a

Transformări de frecvenţă

I. Forţa. I. 1. Efectul static şi efectul dinamic al forţei

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Toate drepturile asupra acestei lucrãri sunt rezervate Editurii CORINT, parte componentã a Grupului Editorial Corint.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. Completati caseta, astfel incat propozitia obtinuta sa fie adevarata lg 4 =.

1. Scrieti in casetele numerele log 7 8 si ln 8 astfel incat inegalitatea obtinuta sa fie adevarata. <

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

FLUXURI MAXIME ÎN REŢELE DE TRANSPORT. x 4

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Capitolul 30. Transmisii prin lant

Subiecte Clasa a VI-a

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Subiecte Clasa a V-a

14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Lucrul mecanic. Puterea mecanică.

Teme de implementare in Matlab pentru Laboratorul de Metode Numerice

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Asemănarea triunghiurilor O selecție de probleme de geometrie elementară pentru gimnaziu Constantin Chirila Colegiul Naţional Garabet Ibrãileanu,

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Miscarea oscilatorie armonica ( Fisa nr. 2 )

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Stabilizator cu diodă Zener

Ecuatii trigonometrice

Ecuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1)

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Transcript:

PROIECT DIDACTIC Profesor: Ignatescu Valerica Şcoala: Şcoala cu clasele I-VIII Miron Costin Suceava / Şcoala Creştină Natanael Suceava Clasa: a VI-a Aria curriculară: Matematică şi Ştiinţe ale naturii Disciplina : Fizică Unitatea de învăţare:mărimi fizice Subiectul lecţiei: Volumul Tipul lecţiei: Lecţie de predare prin experiment integrat Durata: 150min Abilităţi şi competenţe dobândite după parcurgerea modulului: In contextul dezvoltării competenţelor cheie: Competenţa în ştiinţă în sensul capacităţii de a folosi un număr de cunoştinte dobândite pentru a explica lumea naturală, a identifica întrebari/ probleme şi a schiţa concluzii bazate pe observarea proprie. Competenţa de a învăţa, de a utiliza judicios timpul destinat învăţării, de a conştientiza proprile limite si progrese în procesul de învăţare, capacitatea de a depăşi obstacolele intalnite în procesul de învăţare, creşterea motivării şi încrederii în sine. Competenţe sociale, competenţa de a comunica, toleranţa pentru puncte de vedere diferite, dezvoltarea abilităţii de negociere, abilitatea de a gestiona proprile frustrări şi situaâţtii conflictuale, dezvoltarea disponibilităţii pentru lucrul în echipă. În particular: Utilizarea vaselor gradate pentru măsurarea volumului corpurilor lichide. Utilizarea unei metode adecvate pentru măsurarea capacităţii vaselor. Utilizarea unei metode de măsurare a volumului corpurilor solide Utilizarea unei metode corespunzătoare de măsură a volumului corpurilor solide în funcţie de forma lor Exprimarea valorii volumului unui corp utilizând unitatea de măsură corespunzătoare Obiective operaţionale: O 1 - să distingă între diferite fenomene fizice, instrumente şi mărimi fizice din domeniul studiat O 2 - să observe fenomene, să culeagă şi să înregistreze observaţii referitoare la acestea O 3 - să urmărească realizarea unor aplicaţii experimentale şi etapele efectuării acestora O 4 - să-şi însuşească deprinderi de lucru cu diferite instrumente de măsură în vederea efectuării unor determinări cantitative O 5 să aplice formule de calcul pentru determinarea volumului unui paralelipiped/ cub/ cilindru

O 5 - să organizeze, utilizeze şi interpreteze datele experimentale culese O 6 -să formuleze observaţii proprii asupra fenomenelor studiate Metode didactice: conversaţia euristică / experimentul de laborator /explicaţia/învăţarea prin descoperire Materiale didactice: fişe de activitate experimentală / cilindri gradaţi, seringi, cutii de chibrituri, cutii mai mari, pahare Berzelius, minge din cauciuc, plastilină ; caietul elevului DESFĂŞURAREA LECŢIEI 1. Pregătirea activităţii -captarea atenţiei; -informarea elevilor cu privire la activitatea ce se va desfăşura; -reactualizarea cunoştinţelor privind mărimile fizice studiate ( lungimea şi suprafaţa) -distribuirea şi prezentarea fişelor de activitate experimentală; - prezentarea modului de desfăşurare a activităţii - efectuarea instructajului de protecţie a muncii 2. Desfăşurarea activităţii - activitatea se va desfăşura pe grupe de lucru; - fiecare grupă efectuează experimentul, notează observaţiile şi completează fişa de lucru; - profesorul conduce activitatea după planul stabilit; - profesorul verifică corectitudinea efectuării experimentelor şi a observaţiilor făcute. 3. Fixarea cunoştinţelor şi asigurarea feed back-ului - se realizează prin verificarea fişei de activitate. 4. Evalurea - observarea sistematică a activităţii/fişa de activitate experimentală completată de fiecare grupă de lucru. - rezolvarea unui test

Nr. crt. Denumire experiment Activitatea profesorului Activitatea elevului Observaţii Prezintă regulile de protecţia muncii: Atentie la utilizarea obiectelor de mici dimensiuni (bile) pentru a nu fi înghiţite în joacă. Atenţie ca obiectele de lemn sau metal să nu prezinte aşchii sau bajuri care pot răni elevii. Utilizarea recipientelor de sticlă se va face cu mare atenţie pentru a evita spargerea lor şi producerea de accidente. Sunt atenţi la normele prelucrate de profesor 1 Determinarea volumului unui lichid 2 Determinarea volumului unui corp solid cu formă regulată Informează elevii privind desfăşurarea activităţii.umple un pahar cu apă şi precizează scopul activităţii, acela de a măsura volumul. Distribuie fişele de activitate experimentală Prin discuţii cu elevii clarifică modul de determinare a volumului folosind cilindrul gradat şi seringa Conduce discuţii privind utilizarea celui mai potrivit instrument de măsură Introduce noţiunea de capacitate a unui vas şi cere elevilor să măsoare capacitatea vaselor pe care le-au primit ca materiale: pahar, cană, ceaşcă,după ce iniţial cere să aprecieze valoarea capacităţii fiecarui vas în parte şi să noteze aceasta valoare în tabelul din secţiunea intitulată Care este capacitatea? din fişa de lucru. Propune rezolvarea unor exerciţii din caietul de fizică Prezintă mai multe corpuri solide : un cub, o cutie de chibrituri, un pahar, o bucată de plastilină,o minge mică, o cheie şi le clasifică cu ajutorul elevilor în corpuri regulate şi neregulate Precizează formulele de calcul pentru volumul unui paralelipiped, cub şi cilindru: V= Lx l x h ; V = l 3 ; V = π r 2 x h Cere elevilor să determine experimental volumul unei cutii de chibrituri şi a unei cutii mai mari V= Lx l x h ; V = l 3 ; V = π r 2 x h Asimilează informaţiile şi răspund la întrebări Măsoară volumul din pahar folosind cilindrul gradat şi seringa. Notează observaţiile în fişa de lucru Efectuează determinările şi compară rezultatele obţinute cu cele estimate Precizează care sunt cauzele erorilor în determinări Completează fişele de activitate experimentală Rezolvă exerciţiile Răspund la întrebări Efectuează determinările conform instrucţiunilor, completează în fişe Rezolvă exerciţiile

Cere elevilor să determine experimental volumul unei cutii de chibrituri şi a unei cutii mai mari Propune rezolvarea unor exerciţii din caietul de fizică 3 Determinarea volumului unui corp solid cu formă neregulată Sugerează elevilor să introducă bila în apă şi să observe ce se întâmpla cu nivelul. Sugerează apoi să introducă bucata de plastilină în apă şi să observe iarăşi nivelul şi să îl compare cu cel al bilei/mingii Propune elevilor modificarea formei plastilinei pentru a observa dacă dezlocuieste acelaşi volum de lichid. Întrebări adresate: De ce creşte nivelul când introducem bila? Nivelul creşte la fel când introduceţi bucata de plastilină? Depinde volumul corpurilor de forma acestora? Ce instrument puteţi folosi pentru a măsura volumul de lichid dezlocuit? Efectuează determinările conform instrucţiunilor, completează în fişe Răspund la întrebări 4 5 Determinarea volumului unui bob de orez / fasole Determinarea volumului gazelor Încurajează elevii să utilizeze metoda cunoscută pentru determinarea volumului bobului de orez/fasole şi să observe dacă metoda este adecvată Prin conversaţia cu elevii se identifică metoda de determinare a volumului indicat Întrebări adresate: Cât spaţiu ocupă un bob de orez/ fasole? Poţi să-l măsori introducându-l în apă? Solicită elevilor să observe ce zone acupă aerul dintr-un recipient, atunci când este gol şi atunci când conţine lichid Prin discuţii profesorilor ajută elevii să conştientizeze că volumul aerului dintr-un recipient este egal cu capacitatea acestuia Efectuează determinările conform instrucţiunilor, completează în fişe Răspund la întrebări Adaptează metodele de măsurare la condiţiile cerinţei experimentale. Observă, concluzionează, completează în fişe

FIŞA DE LUCRU DETERMINAREA VOLUMULUI UNUI LICHID Observă cu atenţie instrumentele de măsură şi răspunde la întrebările de mai jos : Cilindru gradat Seringa Care este cea mai mare diviziune? Ce volum maxim poate măsura? Care este cea mai mare diviziune? Ce volum maxim poate măsura? Măsoară volumul din pahar: Fişa de observaţii Instrumentul de măsură utilizat Volumul Cilindru gradat Seringa De câte ori ai folosit seringa ca să măsori volumul din pahar? Care instrument a fost mai potrivit pentru măsurarea volumului? Care este capacitatea? Apreciază mai întâi valoarea capacităţii fiecărui vas apoi efectuează măsurătoarea şi compară cu valoarea anticipată. Vas Pahar Cana Ceaşca Valoarea anticipată a capacităţii Valoarea măsurată a capacităţii Scrie în caseta de mai jos metoda pe care ai utilizat-o pentru a măsura capacitatea vaselor..........

FIŞA DE LUCRU MĂSURAREA VOLUMULUI UNUI CORP SOLID CU FORMĂ REGULATĂ Câte cutii de chibrituri încap într-o cutie de carton? Găseşte o metodă să afli răspunsul folosind o singură cutie de chibrituri. Materiale Cutie de chibrituri Cutie de carton Completează propoziţia şi apoi încercuieşte relaţia corectă : Pentru a determina volumul unei cutii, măsor...,... şi... apoi folosesc relaţia : V = Lungime * lăţime* înălţime ; V = Lungime + lăţime + înălţime ; V = Lungime * lăţime + înălţime Completează rezultatele măsurătorilor în tabel Obiect Lungimea Lăţimea Înălţimea Volumul Câte cutii de chibrituri încap în cutia mare?...

FISA DE LUCRU DETERMINAREA VOLUMULUI UNUI CORP SOLID CU FORMĂ NEREGULATĂ CU AJUTORUL CILINDRULUI GRADAT Materiale pentru experiment Un cilindru gradat de la laboratorul de chimie bilă de metal bucată de plastilină mai mare Apă Observă materialele pe care le ai în faţă şi gândeşte-te cum poţi să le foloseşti pentru a determina volumul Scrie mai jos metoda pe care o propui pentru experiment :.. După ce ai efectuat experienţa scrie rezultatele în tabelul următor Corp Bilă Volumul intial al Volumul final al V corp Plastilina Depinde volumul de forma obiectelor? Dacă schimbi forma plastilinei, oare i se modifică volumul? Verifică! Corp Plastilina forma 1 Volumul intial al Volumul final al V corp Plastilina forma 2 Pentru cei mai curioşi Poţi măsura volumul unei mingi de ping pong cu metoda pe care ai folosit-o la măsurarea volumului bilei de metal? Verifică prin experiment! Care este deosebirea? Ce modificare poţi face în metoda folosită? Descrie metoda folosită mai jos :.... Completează tabelul : Corp Mingie de ping pong Volumul intial al Volumul final al V mingie

FIŞA DE LUCRU MĂSURAREA VOLUMULUI UNUI CORP SOLID CU FORMĂ NEREGULATĂ Dacă nu ai un cilindru gradat, cum procedezi pentru a afla volumul corpului solid? 1. Din imaginile de mai jos, încercuieşte-o pe aceea ca reprezinta instrumentul pe care il poti utiliza la masurarea volumului. 2. Dacă ai ales materialele acum încearcă să le foloseşti pentru a determina volumul aceloraşi oboiecte ca în experienţa anterioară. 3. Scrie mai jos metoda pe care o propui pentru experienţă. 4.După ce ai măsurat completează tabelul următor Bilă de metal Plastilină Obiect Volum ( în ml)

FIŞA DE LUCRU DETERMINAREA VOLUMULUI UNUI BOB DE OREZ Materiale Un cilindru gradat ( de la laboratorul de chimie) Boabe de orez 50 Apă Un bob de orez este aşa de mic! Poţi vedea cât lichid dezlocuieşte? Analizeaza materialele primite si propune o metoda de masurare a volumului unui singur bob de orez.... Completeaza tabelul urmator V apa initial V apa final V orez V bob Utilizând aceeaşi metodă, poţi măsura volumul unui cub de zahăr?

TEST 1. Scrie o valoare aproximativă pentru capacitatea vaselor din fiecare imagine 2. Încercuieşte imaginea corespunzătoare instrumentelor utlizate la măsurarea volumului lichidelor 3. Într-o sticluţă de medicamente de capacitate 20 ml se află ser fiziologic, cam o cincime din cantitatea iniţială. Ce instrument este mai potrivit să utilizezi pentru a determina volumul cantităţii de lichid? 4. Realizează corespondenţa între unităţile de măsură completând spaţiile goale din tabelul următor : 0,5 l... m 3.. l 1000 cm 3 10 m l. cm 3.. m l 1 dm 3

Determinarea volumelor- fişă de exerciţii şi probleme 1. Identificaţi instrumentele de măsură pentru determinarea volumelor : 2. Unitatea de măsură în SI pentru volum este : a) litrul -l b) gramul -g c) metrul cub- m 3 d) decimetrul cub-dm 3 e) hectarul ha 3.. Efectuaţi următoarele transformări : a) 5 l =..ml ; 5 dm 3 =..cm 3 ; 5 m 3 =.l ; 0,5 hl = l =.cm 3 b) 2500 dm 3 =..m 3 ; 1000cm 3 =..l ; 20000ml =. l = m 3 ; 0,085m 3 = l =.ml 4. Completaţi tabelul : Corpul Volumul m 3 dm 3 dam 3 Volumul cutiei craniene la om 0,0018 Volumul de sânge la om 5 Volumul lacului de acumulare 25 x 10 9 de la Porţile de Fier Volumul Pământului 10 24 Volumul corpului omenesc 0,00007 5. Aşezaţi în ordine crescătoare următoarele volume : V 1 = 1000cm 3 ; V 2 = 250 dm 3 ; V 3 = 5000000mm 3 ; V 4 = 2500000 cm 3 ; V 5 = 2500 l 6. Exprimă următoarele volume în S.I. : a) V = 50 l = m 3 ; b ) V= 500 dm 3 =. m 3 ; c) V = 9600 cm 3 = m 3 d ) V = 10 dam 3 =. m 3 ; e ) V= 20000000mm 3 =..m 3 ; f) V=6240 hl= m 3 g) V = 0,00055 km 3 = 550000 m 3 ; h) V= 7500 dl = 750l = 0,750 m 3 i) V = 0,5 hm 3 =.. m 3 ; j) V=505000000mm 3 =.. m 3 7. Câte cuburi cu latura de l 1 = 8cm pot încăpea într-o cutie cu dimensiunile L= 64cm ; l =40cm ; h=24cm? 8. Determină care este volumul unui vas de formă cubică cu pereţi subţiri, ce are perimetrul bazei de 160 cm. 9. Care trebuie să fie înălţimea minimă a unui vas cilindric cu pereţii subţiri, a cărui arie a bazei este S=400cm 2, pentru a putea turna în el un volum de apă V= 6 l? 10. Diametrul unui cilindru este de 20 cm iar înălţimea acestia este de 50 dm. Câţi litri de apă se pot introduce în acest vas? 11. O localitate are suprafaţa de 900 ha. În timpul unei ploi torenţiale au căzut 70 l de apă pe m 2. Calculaţi volumul total de apă căzut în m 3. Câte piscine cu lungimea de 25 m, lăţimea de 12m şi înălţimea de 2,5 m ar putea fi umplute cu această apă? 12. Stabiliţi care din următoarele transformări sunt adevărate (A) şi care sunt false : a) 0,24 km = 24m b) 6500cm=65m c) 72dam=720m d) 840mm=8,4m e) 0,006Mm=60hm f) 850dm 2 =8,5m 2 g) 2400cm 2 =0,24m 2 h) 0,00098m 3 =980cm 3 i) 56000m 2 =560dam 2 j) 3,4 ha =34000m 2 k) 72,2 cm =0,0722m l) 6800cm 3 = 0,68m 3