POMPE DE CALDURA. Principiul pompei de căldură

Σχετικά έγγραφα
ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2010

CAZANE DE APA CALDA. Pentru cazanele in condensatie, la relatia de bilant termic de mai sus se mai adauga doi termeni: Q cd si Q v, dupa cum urmeaza:

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:

3.5. Forţe hidrostatice

FIZICĂ. Bazele fizice ale mecanicii cuantice. ş.l. dr. Marius COSTACHE

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

OLIMPIADA NAłIONALĂ DE FIZICĂ Râmnicu Vâlcea, 1-6 februarie Pagina 1 din 5 Subiect 1 ParŃial Punctaj Total subiect 10 a) S 2.

r d r. r r ( ) Curba închisă Γ din (3.1 ) limitează o suprafaţă de arie S

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Metrologie, Standardizare si Masurari

RELAŢII DE CALCUL ALE NIVELULUI DE PRESIUNE SONORĂ ÎN FUNCŢIE DE NIVELUL DE PUTERE SONORĂ, TIPUL SURSEI SONORE ŞI AL CÎMPULUI SONOR

Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

dielctrice Cazul axei Ox, care r ă prin und Figura 6.8: vectorii E 2. La 1 şi unda

5.1. Noţiuni introductive

DETERMINAREA TIMPULUI MORT AL UNUI DETECTOR DE RADIAŢII NUCLEARE PRIN METODA CELOR DOUA SURSE DE RADIAŢII

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Dinamica sistemelor de puncte materiale

Măsurarea intensităţii câmpului electric 1 şi a potenţialul electric 2 dintr-un condensator

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca


a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

EFECTUL SEEBECK. 1. Scopul lucrării Etalonarea unui termocuplu, determinarea coeficientului Seebeck.

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

STRUCTURA ELECTRONICĂ ŞI SPECTRELE ATOMILOR METALELOR ALCALINE

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Mişcarea laminară a fluidelor reale. Se prezintă aspecte legate de calculul vitezei şi al debitului de fluid.

Subiecte Clasa a VII-a

SURSE DE LUMINA COERENTA

Integrale generalizate (improprii)

MARCAREA REZISTOARELOR

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Verificarea legii lui Coulomb

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Prezentarea Generală a Disciplinei și Introducere în Utilizarea Utilitarului Mathcad

4. CÂTEVA METODE DE CALCUL AL CÂMPULUI ELECTRIC Formule coulombiene

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 1 Şiruri de numere reale

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Ecuatii trigonometrice

Tema 1 - CCIA. Proiectarea unui dig de pământ

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

Curs 4 Serii de numere reale

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Laborator nr. 9. Cuprins 9. Modelarea matematică a sistemelor continue Modelarea matematică a sistemelor continue

Integrala nedefinită (primitive)

TRANZISTORUL BIPOLAR IN REGIM VARIABIL

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Marin Chirciu INEGALITĂŢI TRIGONOMETRICE DE LA INIŢIERE LA PERFORMANŢĂ EDITURA PARALELA 45

RX Electropompe submersibile de DRENAJ

Eşantionarea semnalelor

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

FIZICĂ. Câmpul magnetic. ş.l. dr. Marius COSTACHE 1

S.C. ELECTRICA S.A. 0.RE-ITI 228 / 2014

Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară

Conţinutul modulului:

Laborator de Fizica STUDIUL EFECTULUI HALL

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Analiza bivariata a datelor

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Ταξίδι Γενικά. Γενικά - Τα απαραίτητα. Γενικά - Συνομιλία. Παράκληση για βοήθεια. Ερώτηση σε πρόσωπο αν μιλά αγγλικά

Traductoare rezistive şi circuite electrice de măsurare

Beton de egalizare. Beton de egalizare. a) b) <1/3

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

DETERMINAREA VÂSCOZITĂȚII LICHIDELOR PRIN METODA CORPULUI ROTITOR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

POMPELE DIN INSTALATII DE INCALZIRE

riptografie şi Securitate

Transcript:

POMPE DE CALDURA Pompele eletie modene de ălduă, ofeă posibilităţi tehnie efetive pentu eonomisiea de enegie şi edueea emisiilo de CO 2. În azul edueii neesaului de ălduă pin izolaţie temiă îmbunătăţită, pompa eletiă de ălduă (mai ales în lădiile noi epezintă o bună altenativă. Adaptaea oetă a susei de ălduă şi a sistemului de distibuţie de ălduă la egimul de funţionae al pompelo de ălduă, ondue la funţionaea siguă şi eonomiă a instalaţiilo de înălzie u pompe de ălduă. Pompa de ălduă ofeă pemisele tehnie neesae pentu înălzie şi pepaae de apă aldă menajeă. Pompa de ălduă obţine apoximativ tei sfetui din enegia neesaă pentu înălzie din mediul înonjuăto, ia pentu estul, pompa de ălduă utilizează a enegie de aţionae uent eleti. Căldua eologiă enegia solaă aumulată în sol, apă şi ae stă la dispoziţie în antităţi nelimitate. Pompa de ălduă ofeă posibilitatea pentu înălzie eonomiă şi eologiă pin utilizaea ălduii eologie. Pinipiul pompei de ălduă Modul de funţionae al pompei de ălduă oespunde modului de funţionae al unui agegat figoifi, da invesat. În azul agegatului figoifi, agentul de ăie soate ăldua u ajutoul vapoizatoului, ia pin intemediul ondensatoului apaatului, aeasta se tansfeă

în înăpee. În azul pompei de ălduă, ăldua se atage din mediul înonjuăto (sol, apă, ae şi se ondue la sistemul de înălzie. Ciuitul agegatului de ăie se ealizează onfom legilo fizie. Agentul de luu, un lihid ae atinge puntul de fiebee la tempeatuă edusă, se intodue înt-un iuit şi onseutiv, se evapoă, se ompimă, ondensează şi se destinde. A Căldua eologiă B Compeso C uul iuitului de înălzie D Retuul iuitului de înălzie E Condensato F Ventil de destindee G Vapoizato Ciuitul pompelo de ălduă Peluaea ălduii din mediul înonjuăto În vapoizato se află agent de luu lihid la pesiune edusă. Nivelul de tempeatuă al ălduii eologie din vapoizato este mai idiat deât domeniul de tempeatui de fiebee oespunzăto pesiunii agentului de luu. Aeastă difeenţă de tempeatuă ondue la o tansmitee a ălduii eologie asupa agentului de luu, ia agentul de luu fiebe şi vapoizează. Căldua neesaă se peia de la susa de ălduă. Ceşteea tempeatuii în ompeso Vapoii ezultaţi din agentul de luu se aspiă ontinuu din vapoizato de ăte ompeso şi se ompimă. În timpul ompimăii es pesiunea şi tempeatua vapoilo. ansfeul de ălduă la instalaţia de înălzie Vapoii agentului de luu ajung din ompeso în ondensatoul ae este înonjuat de agent temi.

empeatua agentului temi este mai edusă deât tempeatua de ondensae a agentului de luu, astfel înât vapoii se ăes şi se lihefiază (ondensează din nou. Enegia (ăldua peluată în vapoizato şi suplimenta, enegia eletiă tansfeată pin ompimae, se elibeează în ondensato pin ondensae şi se tansfeă agentului temi. În ontinuae se eiulă agentul de luu pin intemediul unui ventil de destindee în vapoizato. Agentul de luu tee de la pesiunea idiată a ondensatoului la pesiunea edusă a vapoizatoului. La intaea în vapoizato se ating din nou pesiunea şi tempeatua iniţială. Ciuitul este înhis. Pentu o utilizae indiată a ălduii mediului ambiant sunt disponibile susele de ălduă sol, apă şi ae. oate epezintă un umulato de enegie solaă, astfel înât u aeste suse de enegie se utilizează indiet enegie solaă. Pentu utilizaea patiă a aesto suse de enegie tebuie espetate umătoaele iteii: - disponibilitate sufiientă; - apaitate ât mai mae de aumulae; - nivel ât mai idiat de tempeatuă; - egeneae sufiientă; - aptae eonomiă; - timp edus de aşteptae. Pentu detminaea efetelo tehnio-eonomie ale podueii ălduii în instalaţii u pompe de ălduă este neesaă definiea uno indiatoi enegetii şi eonomii pe baza ăoa să se poată analiza soluţia e utilizează pompă de ălduă în apot u soluţiile lasie. Pefomabilitatea sistemului de poduee a ălduii u astfel de apaate faţă de alte sisteme de înălzie se pune în evidenţă u ajutoul indiatoului enegeti adimensional ε, denumit efiienţa sau oefiientul de pefomanţă al pompei de ălduă, definit în ontinuae. Coefiientul de pefomanţă al pompei de ălduă ε : Q ε = u, W

in ae Q u este aldua utila funizată de pompa de ălduă, ia W enegia onsumata de instalatia e pune in misae ompesoul (meania, eletia, inetia sau temohimia. Deteminaea efiientei unei pompe de aldua u ompimae meania ationata eleti: ε + Δt = ηealη iη mη e + η mη e ( 1 ηi + Δt ( Δt, unde: η eal = 1,666 0,004 ( Δt 0,00625( + Δt 0,493Q ηi = 0,425 + Q 3,23 1,835 1,16 + 0,06 0,158Q η m = 0,85 + + Δt 1,16Q + 0,1513 ηe = 0,85 + 1,335Q + 0,0904 ( + Δt ( Δt 0,139Q ( + Δt ( Δt + Δt + Δt Δt in ae: - si sunt tempeatuile absolute (K ale susei alde si ei; - Δt si Δt (K difeentele de tempeatua dinte tempeatua de ondensae si tempeatua susei alde, espetiv, dinte tempeatua susei ei si tempeatua de vapoizae; - η eal andamentul ilului figoifi eal fata de un ilu Canot difeential; - η i, η m andamentul inten si andamentul meani al ompesoului; - η e andamentul global al motoului eleti; - Q puteea temi a a pompei de aldua (kw; - onsumul speifi de enegie eletia al pompei de aldua. w in kw/gj: w 10 3 = 3,6ε

Aest onsum este edat în figua de mai jos, împeună u onsumul alto instalaţii de efeinţă, în funţie de tempeatua susei t 0 şi de tempeatua la onsumato t. Consumul speifi de enegie pentu podueea alduii - onsumul speifi ehivalent de ombustibil b (kg.. /kwh : b = w b SEN e in ae b SEN e este onsumul speifi de ombustibil in SEN (Sistemul Enegeti National pentu podueea enegiei eletie shimbate de instalatie u sistemul. În figua de mai jos este edată vaiaţia onsumului speifi de ombustibil (enegie pimaă pentu pompele de ălduă şi alte instalaţii poduătoae de ălduă. - ota de patiipae a pompei de aldua la aopeiea neesaului de vaf: α = Q Q max poate fi optimizata din punt de vedee enegeti si eonomi in funtie de tempeatua susei si de gafiul de eglae utilizat. La pepaaea apei alde de onsum menaje (a..m., in geneal pompa de aldua poate pelua integal neesaul oa de aldua, az in ae α =1. Valoile indiatoilo enegetii pentu instalaţiile u pompe de ălduă se detemină a valoi medii, ţinând seama de vaiaţia anuală a onsumuilo de ălduă, onfom

ubelo lasate. În figua de mai jos sunt edate ubele de vaiaţie a onsumuilo speifie de enegie eletiă medii anuale ale pompei de ălduă în funţie de α şi pentu difeite gafie de eglae (tempeatui tu/etu ale agentului temi. Vaiatia onsumului speifi de enegie eletia mediu anual Vaiaţia eonomiei anuale de ombustibil, ΔB, ealizabilă pin utilizaea pompei de ălduă, expimată poentual în apot u onsumul anual total de ombustibil dint-o instalaţie lasia de efeinţă, este pezentată în figua de mai jos. Vaiatia eonomiei anuale de ombustibil a pompelo de aldua in funtie de α Instalaţiile de pompe de ălduă pentu podueea agentului temi, având a susă pimaă pânza featiă sau apele de ăie din industie se petează foate bine la sistemele de joasă de tempeatuă, de genul elo de înălzie adiantă pin padoseală!!