Determinarea densităţii solidelor şi lichidelor. Şcoala cu clasele I-VIII Miron Costin Suceava / Şcoala Creştină Natanael Suceava

Σχετικά έγγραφα
In contextul dezvoltării competenţelor cheie:

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Mecanica fluidelor. F 12 Forta ascensionala la lichide. Materiale : Prezentare experiment

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICĂ

Curs 1 Şiruri de numere reale

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

PROIECT DIDACTIC. Clasa a VIII-a Matematică

5.1. Noţiuni introductive

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

riptografie şi Securitate

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Determinarea momentului de inerţie prin metoda oscilaţiei şi cu ajutorul pendulului de torsiune. Huţanu Radu, Axinte Constantin Irimescu Luminita

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Curs 4 Serii de numere reale

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Subiecte Clasa a VII-a

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

MARCAREA REZISTOARELOR

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Transformări de frecvenţă

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Integrala nedefinită (primitive)

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1


Subiecte Clasa a VIII-a

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Lucrul mecanic. Puterea mecanică.

I. Forţa. I. 1. Efectul static şi efectul dinamic al forţei

V O. = v I v stabilizator

Laborator 1: INTRODUCERE ÎN ALGORITMI. Întocmit de: Claudia Pârloagă. Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme

Criptosisteme cu cheie publică III

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Asemănarea triunghiurilor O selecție de probleme de geometrie elementară pentru gimnaziu Constantin Chirila Colegiul Naţional Garabet Ibrãileanu,

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία


Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Proprietăţile pulberilor metalice

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Stabilizator cu diodă Zener

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale

In cazul sistemelor G-L pentru care nu se aplica legile amintite ale echilibrului de faza, relatia y e = f(x) se determina numai experimental.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Miscarea oscilatorie armonica ( Fisa nr. 2 )

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

CIRCUITE LOGICE CU TB

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Subiecte Clasa a V-a

14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

prin egalizarea histogramei

L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice

Ακαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

BARDAJE - Panouri sandwich

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Analiza bivariata a datelor

Lucrul mecanic şi energia mecanică.

Transcript:

Determinarea densităţii solidelor şi lichidelor Şcoala cu clasele I-VIII Miron Costin Suceava / Şcoala Creştină Natanael Suceava Profesor: Ignatescu Valerica

Determinarea densităţii solidelor şi lichidelor Clasa: a VI-a Aria curriculară: Matematică şi Ştiinţe ale naturii Disciplina : Fizică Unitatea de învăţare:densitatea Subiectul lecţiei: Determinarea densităţii solidelor şi lichidelor Tipul lecţiei: Lecţie de laborator Durata: 100 min Abilităţi şi competenţe dobândite după parcurgerea modulului: În contextul dezvoltării competenţelor cheie: Competenţa în ştiinţă în sensul capacităţii de a folosi un număr de cunoştinţe dobândite pentru a explica lumea naturală, a identifica întrebări/ probleme şi a schiţa concluzii bazate pe observarea proprie. Competenţa de a învăţa, de a utiliza judicios timpul destinat învăţării, de a conştientiza propriile limite şi progrese în procesul de învăţare, capacitatea de a depăşi obstacolele întâlnite în procesul de învăţare, creşterea motivării şi încrederii în sine. Competenţe sociale, competenţa de a comunica, toleranţa pentru puncte de vedere diferite, dezvoltarea abilităţii de negociere, abilitatea de a gestiona proprile frustări şi situatii conflictuale, dezvoltarea disponibilităţii pentru lucrul în echipă.

În particular: Inţelegerea noţiunii de densitate ca proprietate ce caracterizează structura corpurilor Utilizarea metodelor experimentale adecvate pentru determinarea densităţii corpurilor Explicarea fenomenului de plutire Identificarea cauzelor plutirii unui corp care este alcătuit dintr-o substanţă care are densitate mai mare decat cea a apei. Explicarea fenomenului de plutire din analiza graficului densităţii Exprimarea unui rezultat al măsurării printr-un număr urmat de o unitate de măsură. Obiective de referinţă ale programei 1.1.Să identifice relaţii între părţile componente ale unui corp sau sistem studiat 1.3. Să comunice în maniere diverse observaţii asupra experimentelor efectuate 2.2 Să evidenţieze legile care guvernează diferite fenomene pornind de la observaţiie şi experimentele efectuate 2.3 Să realizeze experimente simple pe baza unor ipoteze date 2.4 Să aplice procedee de natură ştiinţifică în activitatea proprie

Activităţi de învăţare specific programei Analiza dispunerii stratificate a lichidelor nemiscibile (apa şi ulei) şi explicarea fenomenului pe baza noţiunii de densitate. Organizarea datelor în tabele Descrierea verbală şi scrisă sau prin desen a concluziilor rezultate în urma efectuării experimentelor. Realizarea graficului densităţii. Analiza fenomenului de plutire şi explicarea sa prin utilizarea noţiunii de densitate. Experimente de determinare a densităţii lichidelor şi solidelor. Experimente de observare a fenomenuui de plutire. Explicarea unor fenomene naturale :plutirea iceberg-urilor Metode didactice: conversaţia euristică / experimentul de laborator /explicaţia/învăţarea prin descoperire Materiale didactice: fişe de activitate experimentală / materiale conform fişelor de lucru/ caietul elevului

DESFĂŞURAREA LECŢIEI 1.Pregătirea activităţii captarea atenţiei; informarea elevilor cu privire la activitatea ce se va desfăşura; distribuirea şi prezentarea fişelor de activitate experimentală; prezentarea modului de desfăşurare a activităţii efectuarea instructajului de protecţie a muncii 2.activitatea se va desfăşura pe grupe de lucru; fiecare grupă efectuează experimentul, notează observaţiile şi completează fişa de lucru; profesorul conduce activitatea după planul stabilit; profesorul verifică corectitudinea efectuării experimentelor şi a observaţiilor făcute. 3.Fixarea cunoştinţelor şi asigurarea feed backului se realizează prin verificarea fişelor de activitate. 4.Tema pentru acasă

Compararea densităţii la corpuri solide Scopul lucrării :Compararea densităţilor la solide diferite Materiale necesare : pahare Berzelius, apă,bile, de metal şi de plastic. Mod de lucru: Fiecare grupă va utiliza un pahar cu apă şi cele două bile, de metal şi de plastic.bilele vor fi introduse în apă. Observaţii: Bila din metal bila din plastic. Concluzie: Se scufundă acele corpuri solide care au densitate. decât lichidul. Care corp are densitate mai mare?

Determinarea densităţii apei Scopul lucrării : Realizarea deosebirii între determinare prin masurare şi determinare prin calcul Materiale necesare : pahare Berzelius, cilindri gradaţi/seringă, balanţă /cântar cu precizie, apă Procedura experimentală : Se căntăreşte paharul gol, se notează masa paharului gol cu m,se adaugă 20 ml de apă şi se cântăreşte din nou; se notează masa paharului cu apă m 1 ; se determină masa apei : m 1 m. Se calculează densitatea cu ajutorul formulei de definiţie. Se vor discuta abaterile de la valoarea reală de 1 g/cm 3 : erori de masurare, erori de calcul.

Determinarea densităţii unui corp solid Scopul lucrării : Realizarea deosebirii între determinarea prin masurare şi determinarea prin calcul a densităţii unui corp solid Materiale necesare : pahare Berzelius, cilindri gradaţi, balanţă /cântar cu precizie, apă, corpuri solide (inel din aur, monezi/tăbliţe din cupru/aluminiu Procedura experimentală: Se cântareşte corpul solid pentru a-i determina masa.se introduce corpul solid în apa, într-un cilindru gradat pentru a-i măsura volumul. V=volumul iniţial de apă; V 1 = volumul după introducerea corpului. V corp= V 1 V = volumul corpuluise determină densitatea prin calcul utilizând formula de definiţie a densităţii.

Compararea a două lichide de volume egale dar de mase diferite

,,EXPERIMENTUL ESTE CALEA SPRE REUŞITĂ EINSTEIN

Determinarea densităţii unui solid Scopul lucrării : Realizarea deosebirii între determinarea prin masurare şi determinarea prin calcul a densităţii unui corp solid Materiale necesare : pahare Berzelius, cilindri gradaţi, balanţă /cântar cu precizie, apă, corpuri solide (inel din aur, monezi/tăbliţe din cupru/aluminiu Procedura experimentală: Se cântareşte corpul solid pentru a-i determina masa.se introduce corpul solid în apa, într-un cilindru gradat pentru a-i măsura volumul. V=volumul iniţial de apă; V 1 = volumul după introducerea corpului. V corp= V 1 V = volumul corpului Se determină densitatea prin calcul utilizând formula de definiţie a densităţii. Se vor discuta abaterile de la valoarea reală : erori de masurare, erori de calcul.

Condiţii de plutire Scopul lucrării : Să descopere condiţiile necesare plutirii unui corp : densitatea şi forma Materiale necesare : Vas de plastic de capacitate de 1l (poate fi si un pahar pentru cola de la MacDonalds ) apa; spirt; piese de metal : monede de diferite marimi, bilute;corpuri de lemn;cub de gheata;folie de aluminiu; plastilina, Fişa de lucru Plutirea Procedura experimentală: Se va introduce o bucată de gheaţă într-un pahar cu apă şi apoi într un pahar cu spirt : în apă pluteşte şi în spirt se scufundă.dintr-o folie de aluminiu se va confecţiona o biluţă şi o bărcuţă : biluţa se va scufunda şi bărcuţa va pluti. Concluzii : acelaşi corp poate avea comportamente diferite în lichide diferite şi că un corp alcătuit dintr-un material dens poate să plutească dacă are o formă adecvată.

Lămâile şi plutirea

Obiectivele activităţii Identificarea cauzelor plutirii unui corp care este alcătuit dintr-un material care are densitate mai mare decât a apei. Materiale necesare : Lamâie,un pahar mai mare sau un vas de sticlă, apă Mod de lucru: profesorul distribuie materialele spunându-le elevilor că lamâia este un corp care pluteşte dar care în anumite condiţii ar putea să se scufunde şi îi solicită să găsească acele condiţii fără a folosi altceva în afara de materialele puse la dispoziţie. Observatie : Lamâia cu coajă.... Explicatie :.... Observatie : Lamâia fară coajă Explicatie :....

STUDIUL PLUTIRII CORPURILOR:,, Cum faceţi să plutească un ou? Scopul: Verificarea experimentală a plutirii corpurilor Materiale necesare: 2 ouă, apă, sare, pahare Mod de lucru: Umpleţi un pahar cu apă până la jumătate.introduceţi cu atenţie oul în apă. Obsevaţi ce se întâmplă. Adăugaţi 3 linguri de sare, amestecaţi uşor şi observaţi ce se întâmplă. Turnaţi apă în al doilea pahar până la jumătate şi adăugaţi 10 linguri de sare. Adăugaţi încet apă proaspătă până când paharul se umple. Uşor daţi drumul oului în apă. Ce se întâmplă : în apa proaspătă, oul se scufundă.pe măsură ce se adaugă sare, el pluteşte tot mai la suprafaţă. Când se adaugă apa proaspătă peste apa sărată, oul pluteşte la mijloc. De ce? Cu cât lichidul este mai dens, cu atât plutirea se realizează mai uşor. Sarea creşte densitatea apei.când se adaugă apă proaspătă,aceasta rămâne deasupra apei sărate având densitate mai mică. Oul se scufundă prin ea şi pluteşte peste apa sărată

Pornind de la proverbul,, Adevărul iese ca untdelemnul la suprafaţă, elevii au observat prin experimentele realizate că uleiul are ρ < decât a apei şi că se poate separa de aceasta folosind o pâlnie de separare; După instrucţiuni bine precizate ( au introdus întrun pahar 2 linguri de ulei, 2 linguri de apă-apa se poate colora cu cerneală-, 2 linguri de miere ) elevii au realizat,, SANDVIŞUL LICHID. Explicaţie : mierea este mai densă decât apa,uleiul pluteşte pentru că este mai puţin dens decât apa.,,sandvişul LICHID

Nu poţi să-i înveţi pe alţii ceea ce tu nu ştii. Nu ajunge să ştii bine ceva pentru a-i învăţa pe alţii. Trebuie să ştii cui te adresezi şi cum să o faci. P. Klapper