Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii si Dezvoltare I.C.E.A.D.R.

Σχετικά έγγραφα
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

MARCAREA REZISTOARELOR

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Capitolul 30. Transmisii prin lant

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

V O. = v I v stabilizator

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,


Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Subiecte Clasa a VII-a

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea


Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

SIGURANŢE CILINDRICE

Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

riptografie şi Securitate

TERMOCUPLURI TEHNICE

Curs 1 Şiruri de numere reale

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Curs 4 Serii de numere reale

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Clasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia

13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

Ecuatii trigonometrice

Difractia de electroni

I X A B e ic rm te e m te is S

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Criptosisteme cu cheie publică III

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Subiecte Clasa a VIII-a

Integrala nedefinită (primitive)

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

Reactia de amfoterizare a aluminiului

Lucrul si energia mecanica

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

Denumirea proiectului: Cercetări privind intensivizarea procesului de reproducție la taurine prin biotehnologii de reproducție

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Miscarea oscilatorie armonica ( Fisa nr. 2 )

1. Caracteristicile motoarelor cu ardere internă Introducere Caracteristici de reglaj Caracteristica de consum de

Stabilizator cu diodă Zener

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Se consideră că un automobil Dacia Logan, având masa de 1000 kg, se deplasează rectiliniu uniform, pe o autostradă, cu viteza de 100 km/h.

8 Intervale de încredere

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

MOTOARE DE CURENT CONTINUU

2. NOŢIUNI SUMARE ASUPRA DEPLASĂRII AUTOMOBILULUI

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Algebra si Geometrie Seminar 9

Sistem hidraulic de producerea energiei electrice. Turbina hidraulica de 200 W, de tip Power Pal Schema de principiu a turbinei Power Pal

ANEXE. Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului. {SEC(2018) 234 final} - {SWD(2018) 188 final} - {SWD(2018) 189 final}

L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Transcript:

Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii si Dezvoltare I.C.E.A.D.R. ADER 2020 Calculații specifice de costuri standard pentru diferite tipuri de exploatații agricole și profile în contextul accesării sprijinului PNDR 2014-2020

ADER 2020 Contractor: Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii si Dezvoltare Rurala I.C.E.A.D.R. Obiectivul general 13. : Economie, organizare și marketing în agricultură Numărul /codul proiectului 13.1.3. Contract: 1313/13.10.2015 Anul începerii 2015 Anul finalizării 2018 Durata (luni): 38 Denumirea proiectului: Denumirea fazei 1: Calculații specifice de costuri standard pentru diferite tipuri de exploatații agricole și profile în contextul accesării sprijinului PNDR 2014-2020 Studiu privind lucrarile mecanizate și manuale pentru zona de câmpie, deal și munte Persoana de contact (Directorul proiect): Vlad Mihaela Cristina

Proiectul 1313/Faza 1 Obiectivele Proiectului Costuri standard pentru diferite tipuri de exploatații și profile, în funcție de zona de cultură prin metode de calcul echitabile și verificabile. Obiectivele Fazei Activitate I.1 Studiu privind lucrarile mecanizate și manuale pentru diferite culturi vegetale în zona de câmpie, deal și munte Activitate I.2 Metodologia de calcul a normelor de producție și de consum pe categorii energetice pentru diferite culturi vegetale în zona de câmpie, deal, munte Rezultatele scontate a se obţine : Rezultatele obţinute: Activitate I.3 Dechiderea paginii web a proiectului Situaţia cercetărilor fundamentale, aplicative în domeniu; Identificare, stabilirea lucrărilor tehnologice și manuale utilizate în zona de câmpie pentru diferite culturi vegetale / tipuri de exploatații Creare pagina web; Buletin informativ/pag web/ Raport de cercetare Situaţia cercetărilor fundamentale, aplicative în domeniu;identificare, stabilirea lucrărilor tehnologice și manuale utilizate în zona de câmpie pentru diferite culturi vegetale / tipuri de exploatații Creare pagina web; Buletin informativ/pag web/ Raport de cercetare

Luând în considerare clasificarea fermelor şi exploataţiilor agricole în funcţie de Valoarea Productiei Standard SO care înlocuieşte unitatea de masură precedentă, respectiv Unitatea de Dimensiune Economica (UDE), tractoarele pot fi clasificate în următoarele categorii pe grupe de putere (valoarea medie a SO a fost apreciată la aprox. 500 E/ha): Tabel 1 Clasificarea tractoarelor pe grupe de putere Tipul fermei Suprafaţa teoretică a fermei [ha] Puterea teoretică a tractorului [CP] ferme de subzistenţă 4 45 ferme de semi-subzistenţă 4,01-16 46-80 ferme comerciale mici 16,01-100 81-120 ferme comerciale/ exploataţii agricole mijlocii 100,01-2000 121-360 ferme comerciale/ exploataţii agricole mari > 2000 > 360

Principalele maşini şi utilaje utilizate în cadrul lucrărilor realizate pentru culturile agricole Lucrarea agricolă Pregătirea terenului Aplicarea îngrăşămintelor Semănatul şi plantarea Ingrijirea culturilor Recoltarea produselor Maşini şi utilaje - nivelator; - plug purtat; - plug cu lăţime de lucru variabilă; - plug reversibil; - grapă cu colţi; - grapă stelată; - grapă cu discuri; - cultivator purtat; - tăvălug inelar; - tăvălug neted; - sapă rotativă; - freză; - combinatorul; - scarificatorul; - maşina de erbicidat. - maşina pt. administrat îngrăşăminte organice; - maşina de administrat îngrăţăminte minerale şi amendamente; - cisterne mobile; - maşina de semănat universală de precizie; - maşina de semănat de precizie pneumatică; - maşina de semănat în mirişte; - maşina de plantat tuberculi de cartofi. - mşina de stropit şi prăfuit; - echipament de erbicidat; - combina, universală, autopropulsată; - culegătorul de ştiuleţi; - maşina de recoltat cartofi; - maşina de recoltat sfeclă; - maşina de recoltat mazăre; - combina de recoltat in pentru fibră.

Metodologie de determinare a consumului de combustibil conform laboratorului de testare a tractoarelor propusă de INMA Bucuresti. Pentru fiecare gamă de tractoare corespunzătoare fiecărei categorii de ferme stabilită prin Legea 37/2015 se stabilesc principalele lucrări agricole ce se desfăşoară de la înfiinţarea culturii până la recoltare şi eliberarea terenului de resturi vegetale. Principalele lucrări agricole pentru diferite culturi vegetale in zona de campie, deal si munte sunt: arat; grăpat; lucrarea solului cu combinatorul; erbicidat; administrare îngrăşăminte chimice; administrare îngrăşăminte organice; administrare amendamente; semănat; recoltat. Corespunzător acestor lucrări, se aleg câte 3 tractoare reprezentative pentru fiecare gamă ( 45 CP; 46-80 CP; 81-120 CP; 121-360 CP; >360 CP) şi se determină consumul de combustibil pentru o încărcare de 100%; 75%; 50% din puterea nominală a motorului tractorului în agregat cu diverse maşini agricole care se pretează realizării lucrărilor principale de mai sus.

Etapele procedurii de măsurare a consumului de combustibil în agregat cu diverse maşini agricole sunt: identificarea lucrării agricole care urmează a fi efectuată; identificarea tractorului cu care urmează a se face lucrările; identificarea maşinii agricole care va lucra în agregat cu tractorul ales; stabilirea programului de încercare (suprafaţa lucrată, condiţii de lucru, indici de lucru, tip sol) alegerea echipamentelor de măsurare; efectuarea încercărilor; procesarea şi raportarea datelor. Se vor masura următorii parametrii necesari determinării normelor de consum pe categorii energetice pentru diferite culturi vegetale în zona de câmpie, deal şi munte: forţa de tracţiune; momentul la priza de putere; puterea de tracţiune; puterea la priza de putere; puterea totală; determinarea gradului de utilizare a puterii motorului tractorului; patinarea roţilor motrice; consumul de combustibil; Determinarea cantităţii de combustibil se face la sfârşitul fiecărui schimb de lucru, cu ajutorul unei truse de măsurat volumul de combustibil sau prin sistemul de măsurare existent pe utilajele de alimentare cu combustibil; coeficientul de consum de combustibil. Coeficientul de consum de combustibil q se determină cu ajutorul următoarei relaţii [10]: q=q/u unde Q reprezintă cantitatea de combustibil consumat pentru executarea volumului de lucrări U, în litri. Coeficientul de consum de combustibil se exprimă în litri pe hectar sau litri pe tonă.

In continuare prezentam urmatoarele formule de calcul pentru estimarea consumului de combustibil: 1. formula de calcul simplificată : Qmed=K1*Pn unde Q med reprezintă consumul mediu de motorină (l/h); P n reprezintă puterea nominală (CP); k 1 reprezintă o constantă (consumul specific de combustibil (0.1716+Δx) l/cph). Δx trebuie determinat experimental, pe baza rezultatelor obţinute la încercările în câmp. Bowers (2001) a fundamendat că ecuaţia (3) a fost dezvoltată pe baza rezultatelor testelor de putere astfel: pentru diferite teste de putere (aproximativ 100%, 85%, 65%, 45%, 20% si 0% din puterea nominală) rezultatele au fost mediate, apoi media a fost împărţita la puterea nominală a tractorului. Din acest motiv, estimările anuale privind consumul de combustibil folosind această metodă dau consumul de combustibil bazat pe presupunerea că tractorul este operat sub acelaşi model de încărcare pentru timp egal. In această ipoteză, această metodă subestimează consumul de combustibil.

2. formula de calcul generalizată In funcție de condițiile de exploatare consumul de combustibil este estimat la sarcină redusă a motorului și accelerație maxima. In standardele ASABE (2011) ecuațiile generale ale consumul de combustibil pentru motoarele cu aprindere prin compresie au fost dezvoltate după cum urmează: unde Q amax reprezintă Q consumul de motorină, cu încărcătură parțială și a max ( 0.1692 Z 0.0741 ) P n accelerație maximă (l/h); Z reprezintă raportul dintre puterea utilizată şi puterea nominală Z=P u /P n (CP); P u reprezintă puterea utilizată (CP). Din relațiile (3) şi (4) rezultă: Q ared Q ared Q a max 1 ( N 1) ( 0. 45 Z 0, 877 ) 1 ( N 1) ( 0. 45 Z 0, ) Pn k ( 0. 1692 Z 0. 0741 ) 877 unde: Q apar reprezintă consumul de motorină, cuîncărcătură parțială și accelerație redusă (l/h); N reprezintă raportul dintre turația motorului la accelerația redusă și turația motorului la accelerație maximă; k reprezintă un coeficient de corecţie determinat experimental, pe baza încercărilor efectuate în câmp. Acesta ţine cont de condiţiile de lucru (panta teren, tip sol, lucrarea anterioară, umiditate sol, grad de compactare) cât şi de indicii de lucru stabiliţi anterior (tip lucrare, adâncime de lucru, lăţime de lucru, viteza de lucru).