LUCAEA II: AMPLIFICATOAE CU EACŢIE NEGATIVĂ (AN) CAPITOLUL II01: INTODUCEE MODULUL MCM5/EV eacţa neată în amplcatae epezntă un mecansm autmat de menţnee a amplcă la alae dtă pn elmnaea nluenţe aaţe: paametl cmpnentel acte ş pase cae mează stuctua etajel de amplcae; tempeatu; susel de almetae, etc. Se bţne astel stabltate dnamcă, autmată, a sstemulu de amplcae. Schema blc a unu AN este dată în. II01.1, unde, semnalele s, s, s pt tensun sau cuenţ s au me amnce de tpul s =S sn(ωt+ϕ) a blcule cmpnente sunt: (II1.1) AB- amplcatul de bază, ăă eţea de eacţe, cu amplcaea eală cu a; - eţeaua de eacţe cu uncţa de tanse eală cu, de bce lnaă, eţeaua de eacţe nd de eulă un ccut electc pas; C - cmpaatul de la ntae (de bce un sumat); CE- ccutul de eşantnae de la eşea amplcatulu; G - eneatul (unzează semnalul s ); L - ezstenţa de sacnă. Cnuaţa dn. II01.1 este deală, cntlul asupa semnalulu de eşe s bazându-se pe umătul mecansm: pn ntemedul ccutulu de eşantnae CE se pea de la eşe un eşantn dn semnal ş îl aplcă, pn ntemedul eţele de eacţe, pe una dn ntăle cmpaatulu C de la ntae. Pe cealaltă ntae se aplcă semnalul unzat de eneat astel încât cmpaatul ealzează uncţa de scădee ş semnalul eect de ntae în amplcatul de bază AB a : s =s -s (II1.2) Da, s =a s =a (s -s ) (II1.3) Funcţa de tanse a ccutulu de eacţe, ntată cu, este: = s /s (II1.4) Dn (II1.3) ş (II1.4) se bţne:
30 Ccute Electnce-Înduma de labat s (1+a )=a s Amplcaea aţă de eneat este A s a a s 1 a 1 T (II1.5) (II1.6) unde, T=a este tansmsa pe buclă, măme admensnală cae pate : T > 0 - amplcatul este cu eacţe neată deaece câştul se dmnuează A < a ; -1 < T < 0 - amplcatul este cu eacţe pztă A > a ; T= -1 - caz în cae A a amplcatul dene sclat. F. II01.1 Schema blc a AN /3/. Dacă a >>1, caz uzual, atunc T >> 1 a amplcaea cu eacţe dene: a a 1 A 1 a 1 (II1.7) a Aşada, pentu eacţe neată putencă, amplcaea depnde numa de mămea actulu de tanse al eţele de eacţe. În eneal ae stuctuă pasă. Ca umae, amplcaea A nu ma depnde de stuctua amplcatulu de bază AB c numa de elementele dn ccutul eţele de eacţe dec, uş de cntlat ş bne dentă. Aantajele aplcă eacţe neate stablzează câştul cu mdcaea paametl cmpnentel acte ş pase ale stuctu amplcatulu de bază AB, a susel de almentae, pecum ş a paametl de medu; mcşează dstsunle; extnde banda ecenţel de lucu; mdcă, cnenabl mpedanţele de ntae espect de eşe în uncţe de tpla amplcatulu cu eacţe; educe nelul de zmt. Dezaantaje educe amplcaea lbală de 1+T ;
Lucaea II: Amplcatae cu eacţe neată Mdulul MCM5/EV 31 Psbltatea autsclaţe. Pentu a putea etată tebue ca pentu ce ecenţă pentu cae exstă amplcae supauntaă, semnalul adus de la eşe spe ntae de căte eţeua să e în antază (să se scadă) cu semnalul de la eneat. Desensblzaea amplcatael Se analzează aaţa amplcă A cu aaţa amplcă amplcatulu de bază AB, a: da a da A 1 a a (II1.8) Vaaţa lu A este de (1+T) ma mcă aţă de aaţa lu a dec, amplcatul a st desensblzat. Cu cât mamea (1+T) este ma mae cu atât amplcaea este ma puţn sensblă la aaţle amplcă a a la lmtă este cea descsă de (II1.7) da cu peţul scăde amplcă lbale.
32 Ccute Electnce-Înduma de labat CAPITOLUL II02: TOPOLOGII DE AMPLIFICATOAE CU EACŢIE NEGATIVĂ Tplle de AN ezultă după mdul de cmpaae la ntae a semnalulu de eneat cu cel tanseat de buclă ş cel de eşantnae a semnalulu de la eşe. Cmpaaea/eşantnaea se pate ace în nd sau pe buclă (. II01.1). ezultă patu tpl de AN: p-p: paalel-paalel (cmpaae/eşantnae în nd); s-s: see-see (cmpaae/esantnae pe buclă); p-s: paalel-see (cmpaae pe nd eşantnae pe buclă); s-p: see-paalel (cmpaae pe buclă eşantnae pe nd). Tpla paalel-paalel cespunde stuaţe în cae ntăle ş eşle AN ş sunt cnectate în paalel aţă de masă. Mămea cmună la ntae ş la eşe este tensunea a mămea necmună este cuentul. Tpla see-see cespunde dspune în see, pe buclă, a ntăl ş eşl ccutel AB ş (în ccutul de ntae este cnţnut eneatul a în ccutul de eşe sacna). Mămea cmună este cuentul a mămea necmună cae se cmpaă/eşantnează este tensunea. Tpla paalel-see cespunde dspune în paalel a ntăl (în nd) s în see pe buclă, a eşl. La ntae mămea cmună este tensunea ş cea necmună este cuentul a la eşe mămea cmună este cuentul ş cea necmună este tensunea. Tpla see-paalel cespunde dspune în see a ntăl (în buclă) ş în paalel, în nd, a eşl. La ntae mămea cmună este cuentul ş cea necmună este tensunea a la eşe mămea cmună este tensunea ş cea necmună este cuentul. Amplcaea cu eacţe este dentă ca nd: mămea cmună la eşe A (II2.1) mămea eneatulu Mămea eneatulu pentu cnuaţa see la ntae este a pentu cnuaţa paalel este = /. În tabelul II01.1 se pezntă denţle actl de tanse, a ş A pecum ş ezstenţele de ntae/eşe ( / ) pentu ecae tple de AN. Obseaţe Tplle paalel pduc mcşaea ezstenţel de ntae sau eşe cu (1+T) a cele see pduc ceşteea ezstenţel de ntae sau eşe cu (1+T). La AN eale ccutele AB ş nu sunt ndependente. Tea eacţe neate se bazează pe ndependenţa cel duă ccute, neljând tanseul nes pe AB ş. Aşada, plecând de la schema AN se deenţază schemele electce ale amplcatulu AB s eţele. Se bţn ap ccutele
Lucaea II: Amplcatae cu eacţe neată Mdulul MCM5/EV 33 ndependente AB cu uncţa de tanse a ş cu uncţa de tanse pentu cae, în uncţe de tple, sunt alable elaţle dn tabelul II01.1. Smplcaea adusă de tea eacţe este aceea că educe analza amplcatulu cu eacţe la analza a duă ccute ndependente, undecţnale, AB ş. Tabelul II01.1 /6/ Tpul eacţe p-p y a A 0 a z a Az, 1 1 1 (1T ) 1 1 1 (1T ) L s-s z 0 a y a Ay, (1T ) (1T ) L p-s 0 a a 1 1 1 A, (1 T ) (1T ) L s-p 0 a a A, (1 T ) 1 1 1 (1T ) L Altmul de analză al AN Altmul de analză a AN pe baza tee eacţe neate ae umătaele etape /3, 6, 10/: Se desenează schema de cuent cntnuu a AN ş se detemnă psule ş paamet dnamc a dspztel ( m,,etc. ); Se desenează schema de cuent altenat a AN la nel de cmpnente (sepaând AB de ca în schema eneală dn. II01.1) pe cae se dentcă: ndule de ntae (I) ş eşe (O), (unde sunt cnectate eneatul, espect sacna); elementele eţele de eacţe neată (), sau pate dn ele (sunt elementele A pn cae pate dn semnalul de eşe se întace la ntae). Se stableşte tpla de eacţe la ntae ş eşe, dec, tpul eacţe. Astel: dacă este cnectată la bna I, la ntae aem cnuaţe paalel/nd, mămea cmună nd tensunea. Pentu eneatul de semnal tebue utlzată epezentaea paalel; dacă nu e cnectată la ndul I, la ntae este cnuaţe see/buclă, mămea cmună este cuentul. Dacă nu este mămea cmună pe ccutul de ntae se ac echală, lsnd
34 Ccute Electnce-Înduma de labat teemele electtehnc, pentu ca să denă măme cmună. Pentu eneatul de semnal tebue utlzată epezentaea see; dacă este leată la bna O, cnuaţa la eşe este paalel/nd. Mămea cmună la eşe este tensunea ; dacă nu este leată la bna O, atunc cnuaţa la eşe este see/buclă. Mămea cmună este cuentul. Dacă nu e mămea cmună, cu teemele electtehnc, se mdcă ccutul de eşe astel încât să denă măme cmună. Se desenează sepaat ccutul pe cae se calculează: actul de eacţe: m.n.. (II2.2) m.c.. m.c.. 0 ezstenţa de ntae: (II2.3) m.c.. 0 ezstenţa de eşe: (II2.4) m.c.. 0 unde: m.c../ mămea cmună de ntae/eşe; m.n../ mămea necmună de ntae/eşe. Se stableşte schema ccutulu a denumt ş amplcat în buclă deschsă (ABD). Pentu aceasta amplcatul de bază - AB (AB este ceea ce ămâne dn AN după îndepătaea ) se cmpletează: la ntae cu ş cae se dspun: - în paalel, înte ndul I ş masă dacă cnuaţa la ntae este paalel; - în see cu ntaea AB, în cazul în cae cnuaţa la ntae este see. la eşe cu L ş cae se dspun: - în paalel înte ndul O ş masă dacă cnuaţa la eşe este paalel; - în see cu eşea AB dacă cnuaţa la eşe este see. Ccutul a se atacă cu un eneat deal: - de cuent ( ) în cazul în cae cnuaţa la ntae este paalel; - de tensune ( ) în cazul în cae cnuaţa la ntae este see. Pe schema ccutulu a se calculează: amplcaea: m.c.. a (II2.5) m.. ezstenţele de ntae/eşe: /.
Lucaea II: Amplcatae cu eacţe neată Mdulul MCM5/EV 35 Se detemnă mămle ascate AN (ez Tabelul 2.1): tansmsa pe buclă: T a (II2.6) amplcaea: a A (II2.7) 1 T ezstenţele de ntae/eşe: /. Obseaţ T e măme admensnală. Pentu eacţe neată tebue T >0. Cu tea eacţe pentu ecae tple se detemnă cnm tabelulu 2.1 anumtă amplcae. Oce altă amplcae pate dedusă ulte lsnd elaţle eneale înte aceste măm.
36 Ccute Electnce-Înduma de labat CAPITOLUL II03: AMPLIFICATOAE CU EACŢIE NEGATIVĂ EXEMPLE DE CICUITE În ceea ce umează se pezenta cele patu tpl de AN mplementate la nel de ccut. Duă dnte exemplele analzate teetc (p-p ş s- p) sunt smlae cu ccutele pe cae se ace măsuăt ş smulă. II03.1 AN paalel-paalel Schema dn. II03.1a epezntă un amplcat cu eacţe neată paalel-paalel în cae eţeaua de eacţe este ccutul pas mat dn ş C. Cndensataele C 1, C 2, C 3 ş C sunt alese astel încât să e un scut-ccut la ecenţa semnalulu unzat de eneat (amplcatul lucează în bandă). F. II03.1a Amplcat cu eacţe neată paalel-paalel (AN p-p). În. II03.1b este dată schema de cuent altenat a amplcatulu cu eacţe neată paalel-paalel dn. II03.1a, în cae, BB = 1 // 2. F. II03.1b Schema de cuent altenat a AN p-p. Mămle cmune la ntae ş la eşe sunt tensunle, espect,. eţeaua de eacţe este pezentată în. II03.c.
Lucaea II: Amplcatae cu eacţe neată Mdulul MCM5/EV 37 F. II03.1c eţeaua de eacţe p-p. Calculul paametl eţele de eacţe: y m.n.. m.c.. 1 m.c.. 0 0 (II3.1) m.c.. 0 0 (II3.2) m.c.. 0 0 (II3.3) Se cnstueşte amplcatul în buclă deschsă (ABD) -. II03.1d. Cum tpla la ntae este paalel, ABD se a ataca cu eneat de cuent deal. F. II03.1d Amplcatul în buclă deschsă al AN p-p. Se calculează a z, ş : az m C L BB (II3.4) BB (II3.5) (II3.6) C L OT Tansmsa pe buclă este: az T az y 0 (II3.7) Se estmează alle pentu amplcae ş ezstenţele de ntae/eşe pentu amplcatul cu eacţe: 1 Az (II3.8) T 1 1 1 1 y 1 1 T 1 1 T (II3.9) 1 (II3.10) L
38 Ccute Electnce-Înduma de labat II03.2 AN paalel-see În. II03.2a este dat un amplcat cu eacţe neată paalel-see. Amplcatul de bază este ealzat cu tanzstaele bplae Q 1, Q 2. eţeaua de eacţe este mată dn cmpnentele pase E2, ş C. Valle cndensatael dn ccut sunt alese astel încât acestea, în cuent altenat, să e un scut-ccut la ecenţa semnalulu unzat de eneat (amplcatul lucează în bandă). F. II03.2a Amplcat cu eacţe neată paalel-see (AN p-s). Schema de cuent altenat este pezentată în. II03.2b. Pe această schemă BB = 1 // 2. F. II03.2b Schema de cuent altenat a AN p-s. Pentu AN p-s mămea cmună de la ntae este tensunea ( ) a mămea cmună la eşe este cuentul ( ). eţeaua de eacţe este pezentată în. II03.2c. F. II03.2c eţeaua de eacţe p-s.
Lucaea II: Amplcatae cu eacţe neată Mdulul MCM5/EV 39 Calculul paametl specc eţele de eacţe: m.n.. m.c.. E2 m.c.. 0 0 (II3.11) E2 Mdul de calcul ae în edee ndeplnea cndţe V =0 m.c.. 0 0 E2 (II3.12) m.c.. 0 0 E2 (II3.13) Se cnstueşte ABD (. II03.2d). F. II03.2d Amplcatul în buclă deschsă al AN p-s. Se calculeză a, ş : a 1 2 0 C1 Ech. 1 Ech 1 E2 BB 1 2 2 E2 C1 (II3.14) (II3.15) L C2 T2 (II3.16) 0 unde: Ech (II3.17) BB E2 Tansmsa pe buclă este: a T a E2 >>0 (II3.18) E2 Se estmează alle amplcă ş ezstenţel de ntae/eşe pentu amplcatul cu eacţe p-s: a A (II3.19) 1 T 1 1 1 1 T 1 T L (II3.20) (II3.21)
40 Ccute Electnce-Înduma de labat II03.3 AN see-paalel Schema unu AN s-p este dată în. II03.3a. Cnuața see la ntae mpune ca mămea cmună să e cuentul a tpla paalel la eșe țează ca măme cmună tensunea. Amplcatul de bază este ealzat pn cascadaea etajel de amplcae ealzate cu tanzstaele bplae Q 1 ș Q 2. N este mată dn cmpnentele pase E1, ş C. Ca ș la tplle pezentate ante cndensataele dn ccut sunt alese astel încât acestea, în cuent altenat, să e un scut-ccut la ecenţa semnalulu unzat de eneat. F. II03.3a Amplcat cu eacţe neată see - paalel (AN s-p). În. II03.3b este dată schema de cuent altenat a AN s-p. F. II03.3b Schema de cuent altenat a AN s-p. Analza N se ealzează pe ccutul dn. II03.3c. F. II03.3c eţeaua de eacţe s-p.
Lucaea II: Amplcatae cu eacţe neată Mdulul MCM5/EV 41 Mămle specce eţele de eacţe sunt m.n. E1 mc 0 0 (II3.22) m.c. E1 0 E1 (II3.23) 0 E1 (II3.24) ABD pentu AN s-p este dat în. II03.3d. F. II03.3d Amplcatul în buclă deschsă al AN s-p. Se calculează a,, ș a 2 BB Ech C1 Ech 01 C1 2 1 E1 1 1 1 1 (II3.25) 1 (II3.26) E1 (II3.27) T2 unde, Ech C2 L E1 Tansmsa pe buclă estet a 0. Se estmează alle pentu amplcae ş ezstenţele de ntae/eşe la amplcatul cu eacţe s-p: a A (II3.28) 1 T 1 T (II3.29) 1 1 T 1 1 L (II3.30) II03.4 AN see-see AN s-s este dat în. II03.4a. Cnuața see la ntae/eșe mpune ca mămea cmună să e cuentul. Amplcatul de bază este ealzat pn cascadaea etajel de amplcae ealzate cu tanzstaele bplae Q 1, Q 2 ș Q 3. N este mată dn cmpnentele pase E1, E3, ş C. Cndensataele dn ccut sunt alese astel încât acestea, în cuent altenat, să e un scut-ccut la ecenţa semnalulu unzat de eneat.
42 Ccute Electnce-Înduma de labat F. II03.4a Amplcat cu eacţe neată see-see (AN s-s). În. II03.4b este desenată schema de cuent altenat a ccutulu dn. II03.4a. F. II03.4b Schema de cuent altenat a AN s-s. Calculaea paametl specc este se ealzează pe. II03.4c z m.n. m.c. F. II03.4c eţeaua de eacţe s-s. E1 E3 mc 0 0 (II3.31) E1 E3 E1 E3 (II3.32) 0 E3 E1 (II3.33)
Lucaea II: Amplcatae cu eacţe neată Mdulul MCM5/EV 43 Amplcatul în buclă deschsă cespunzăt AN s-s este dat în. II03.4d. F. II03.4d Amplcatul în buclă deschsă al AN s-s. unde, a y E3 a E3 C1 C2 1 0102 03 a (II3.34) C2 3 03 1 E3C1 2 E1 1 (II3.35) L C3 BB 1 E1 E3 (II3.36) (II3.37) T ay E1 E3 T ay Z >>1 (II3.38) E1 E3 F ay Ay (II3.39) 1 T 1 T (II3.40) a 1 T L (II3.41)
44 CAPITOLUL II04: DETEMINĂI EXPEIMENTALE Ccute Electnce-Înduma de labat II04.1 OBIECTIVE DETEMINĂI EXPEIMENTALE Fxaea ș măsuaea punctel statce de uncţnae ale tanzstael bplae cae cmpun etajele de amplcae; Măsuaea cuentulu de bază ş a cuentulu de clect în em dnamc (semnal altenat cu ecenţa cupnsă înte 1-20KHz); Identcaea tple aplcatulu cu eacţe neată pezentat Detemnaea amplcă A a AN în buclă închsă; Detemnaea ezstenţe de ntae a AN în buclă închsă; Detemnaea ezstente de eșe a AN în buclă închsă; Detemnaea amplcă a pentu ABD; Detemnaea ezstenţe de ntae a ABD; Detemnaea ezstențe de eșe a ABD. II04.2 APAATE NECESAE Susă de almentae PS1-PSU/EV sau PSLC/EV, untate de cntl nddual SIS1/SIS2/SIS3 (pţnal); Mdulul MCM5/EV (mdulul pate luca în md ndependent. La utlzaea untăţ de manaement exten cele 4 cmutataele tebue să e pe pzţa închs a cele 8 cmutatae tebue să e pe pzţa deschs); Multmetu; Osclscp; Geneat de semnal. II04.3 DESFĂŞUAEA LUCĂII MCM-5 Mntaţ SIS1 Decnectaţ tate şuntule Setaţ tate cmutataele pe deschs Se pneşte de la mdulul alat pe placa MCM-5 cu schema electcă pezentată în Anexa A,. A01. Cnuaea AN Se cnstuește schema electcă de masuă a amplcatulu cu eacţe neată paalel-see, buclă închsă, (. II04.1) pn scutccutele ealzate cu şuntule: J 2, J 5, J 6, J 11, J 15, J 17, J 13, J 29, J 26, J 43, J 42, J 44, J 47 pecum ş eţeua, C înte J 32 ş J 39. Geneatul de semnal se xează înte punctul 1 ş masă.
Lucaea II: Amplcatae cu eacţe neată Mdulul MCM5/EV 45 F. II04.1 Schema electcă a amplcatulu cu eacţe neată paalel-see. II04.3.1 Mdul de lucu Măsuăt de cuent cntnuu pe AN Se almentează mntajul aplcat cu schema electcă dn. II04.1 cu tensunea V cc =20V. Cu ajutul ptenţmetulu V2 se xează tensunea cntnuă V E1 la alaea înscsă în Tabelul 4.1. Cuenț I C1 ș I C2 se detemnă ndect, măsuându-se tensunle de cuent cntnuu aţă de masă, pe ezstenţele E1 ( 7 ) espect pe E2 ( 19 ). Valle acest ezstae se ctesc pe schema electcă pezentată în. II04.1. Se calculează: VE1 IC1 (II4.1) V E1 E2 IC2 (II4.2) E2 Se xează cusul ptențmetulu V1 la jumatatea cuse ( 23,5kΏ). Această alae a cea a ezstenţe de măsuă a cuentulu de bază b. Măsuăt de cuent altenat pe AN Se cnectează eneatul de semnal G înte punctele 1 ş 0 (. II04.1) ș se ajustează ecenţa semnalulu de eneat la alaea de 1KHz. Se setează nelul semnalulu astel încât semnalul V să abă alaea MS cupnsă înte 5mV-10mV (măsuat cu sclscpul).
46 Ccute Electnce-Înduma de labat Utlzând sclscpul se măsaă alaea MS pentu tensunea V s (unzată de eneat) ș tensunle de eşe V ş V (. II04.1). Valle măsuate se tec în Tabelul II04.1. Tabelul II04.1 Tp Amplcat de bază AN Buclă nchsă paalel/see amp. buclă deschsă V E1 /I C1 =1V/10mA V E1 /I C1 =1,5V/15mA V E1 /I C1 =1V/10mA V E1 /I C1 =1,5V/15mA PSF V E2 /I C2 = V E2 /I C2 = V E2 /I C2 = V E2 /I C2 = V 5 5 5 5 [mv] V s [mv] V [mv] V [mv] A z [kώ] - - A - - a z [kώ] - - a - - [kώ] [kώ] A I b [μa] O [kώ] O [kώ] - - - - - - - - MCM-4 Mntaţ SIS1 Decnectaţ tate şuntule Setaţ tate cmutataele pe deschs Cnuaea ABD Se cnstueşte amplcatululu în buclă deschsă - ABD pezentat în. II04.2. pn eectuaea scutccutel ealzate cu şuntule J 2, J 5, J 6, J 11, J 15, J 17, J 13, J 29, J 26, J 43, J 42, J 44, J 47. Se debanşează eţeua de eacţe, C F cae a st cnectată pentu AN înte J32 ş J38. Se ataşează la J4 capactul C =10μ cu mnusul spe masă (temnalul macat cu la masă).
Lucaea II: Amplcatae cu eacţe neată Mdulul MCM5/EV 47! Cndensatul C este unul electltc. Neespectaea platăț atae dstueea acestu cndensat. Se ataşează la J41 ezstul = 4kΏ. Măsuăt de cuent cntnuu pe ABD Se almentează mntajul aplcat cu schema electcă dn II04.2. cu tensunea V cc =20V. Tensunea de cuent cntnuu V E1 se xează cu ajutul ptenţmetulu V2 astel încât să abă alaea înscsă în Tabelul 4.1. Se detemnă I C1 ș I C2 pnt- pceduă smlaă cu cea de la AN. Măsuăt de cuent altenat pe ABD Se cnectează eneatul de semnal G înte punctele 1 ş 0 (. II04.2) ș se elează ecenţa semnalulu de eneat la alaea de 1KHz. Se setează nelul semnalulu astel încât semnalul V să abă alaea MS cupnsă înte 5mV-10mV (măsuat cu sclscpul). Utlzând sclscpul se măsaă alaea MS pentu tensunea s (unzată de eneat) ș tensunle de eşe V ş V (. II04.2). Valle măsuate se tec în Tabelul 4.1. F. II04.2 Schema electcă a ABD. II04.3.2 PELUCAEA DATELO EXPEIMENTALE Cu alle dn tabelul 4.1 se detemnă pentu AN (buclă închsă): Amplcaea tansmpedanţă Az s (II4.3) s
48 Ccute Electnce-Înduma de labat unde, S = V1 = 23,5kΏ. Amplcaea de cuent: S A (II4.4) Lech s unde, Lech = 15 // 16 =359Ω. ezstenţa de ntae: s (II4.5) b s Amplcaea în tensune: A (II4.6) Cuentul de ntae: s b (II4.7) s ezultatele se tec în tabelul II04.1. Cu alle dn tabelul II04.1 pentu amplcatul ABD pezentat în II04.2 se calculează: Amplcaea tansmpedanţă az s s (II4.8) unde, S = V1 =23,5kΏ. Amplcaea de cuent: s a (II4.9) Lech s unde, Lech = 15 // 16 =359Ω. ezstenţa de ntae: s (II4.10) b s Amplcaea în tensune aptată la ntae: A (II4.11) Vecaea ezultatel expementale Utlzând elața (II4.12) ezultă actul de tanse al ețele de eacțe dn schema expemetală:
Lucaea II: Amplcatae cu eacţe neată Mdulul MCM5/EV 49 E1 1 (II4.12) 5 E1 Se detemnă: T = a Se ecă ap cndţle (II4.13), (II4.14), (II4.15) (II4.13) 1 T 1 T (II4.14) Amplcaea de cuent este: a A (II4.15) 1 a
50 CAPITOLUL II05: INTEBĂI ȘI EXECIȚII II05.1 OBIECTIVE Apundaea cunştnţel bţnute III05.2 ÎNTEBĂI Ccute Electnce-Înduma de labat I1. Pentu ccutul dn. II04.1 se cnsdeă eșea în emtul tanzstulu T 2. Ce tple de eacţe neată ae acest amplcat? a) paalel - paalel; b) see - paalel; c) paalel - see; d) see - see; e) nu este un amplcat cu eacțe neată. I2. În cazul în cae ccutul dn. II04.1 ae eșea în emtul tanzstulu T 2 amplcaea tansmpedanţă calculată în bandă ae alaea: a) 2kΩ; b) -1kΩ; c) -4kΩ; d) 5kΩ; e) -10kΩ. I3. În cazul în cae ccutul dn. II04.1 ae eșea în emtul tanzstulu T 2 actul de eacțe ae alaea: a) -0,25kΩ; b) -0,1kΩ; c) -4kΩ; d) 5kΩ; e) 1kΩ. I4. eacța neată aplcată paalel înt-un nd: a) cește ezstența ndulu de 1+T ; b) scade ezstența ndulu de 1+T ; c) nu nluențează ezstența ndulu în cae se aplcă; d) cește ezstența ndulu cu 1+T; e) scade ezstența ndulu cu 1+T;
Lucaea II: Amplcatae cu eacţe neată Mdulul MCM5/EV 51 I5. Cndesatul C dn. II04.1 ae lul: a) de a sepaa în cuent cntnuu ndule înte cae este cnectat; b) de scădee a amplcă amplcatulu cu eacțe neată; c) de ceștee a amplcă amplcatulu cu eacțe neată; d) de mcșae a ezstențe de ntae; e) de ceștee a ezstențe de ntae. I6. ezstul dn. II04.1 ace pate dn: a) eţeaua cae stableşte p.s.-ul tanzstulu T 1 ; b) eţeaua cae stableşte p.s.-ul tanzstulu T 2 ; c) eţeaua de eacțe neată; d) eţeaua cae stableşte p.s.-ul tanzstael T 1 ş T 2 ; e) de ceștee a ezstențe de ntae. I7. Ptenţmetul 2 dn. II04.1 ae lul de a ela: a) p.s.-ul tanzstael T 1 ş T 2 ; b) p.s.-ul tanzstulu T 1 ; c) p.s.-ul tanzstulu T 2 ; d) actul de eacțe; e) nelul semnalulu de eneat aplcat la ntaea AN. I8. Scutccutaea cndesatulu C 7 dn. II04.1 duce la mdcaea: a) nelulu semnalulu de eneat aplcat la ntaea ccutulu b) p.s.-ulu tanzstulu T 1 ; c) p.s.-ulu tanzstulu T 2 ; d) actul de eacțe; e) p.s.-ulu tanzstael T 1 ş T 2 ; I9. Ptenţmetul 1 dn. II04.1 ae lul de a ela: a) actul de eacțe; b) p.s.-ul tanzstulu T 1 ; c) p.s.-ul tanzstael T 1 ş T 2 ; d) nelul semnalulu de eneat aplcat la ntaea AN; e) p.s.-ul tanzstulu T 2.
52 Ccute Electnce-Înduma de labat