ANALIZA STRUCTURALĂ A UNUI STRUNG CU TREI AXE CNC

Σχετικά έγγραφα
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Capitolul 30. Transmisii prin lant


Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

riptografie şi Securitate

Capitolul 15. Asamblari prin caneluri, arbori profilati

V O. = v I v stabilizator

Curs 4 Serii de numere reale

Tehnologia materialelor 69 PRELUCRAREA PRIN STRUNJIRE

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

MARCAREA REZISTOARELOR

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Integrala nedefinită (primitive)

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1


Curs 1 Şiruri de numere reale

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

n = π D PRELUCRAREA PRIN FREZARE Tehnologia materialelor 79 LUCRAREA NR Scopul lucrării.

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Subiecte Clasa a VII-a

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

UTILAJE SI ECHIPAMENTE PENTRU PRELUCRARI MECANICE - I -

1. Prelucrarea CNC a pieselor

Subiecte Clasa a VIII-a

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

10. TRANSMISII PRIN CURELE [1, 3, 5] CARACTERIZARE. CLASIFICARE. DOMENII DE FOLOSIRE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

- 1 - CURS 10 ELEMENTE CONSTRUCTIVE PENTRU SISTEMELE DE SUSŢINERE ŞI GHIDARE

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.

I X A B e ic rm te e m te is S

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

MOTOARE DE CURENT CONTINUU

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

CURS MECANICA CONSTRUCŢIILOR

CURS 9 MECANICA CONSTRUCŢIILOR

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Lucrul mecanic şi energia mecanică.

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Criptosisteme cu cheie publică III

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

5.1. Noţiuni introductive

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

Cap. 11 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND REGLAREA VITEZEI ÎN SISTEMELE DE ACŢIONARE ELECTRICĂ

TERMOCUPLURI TEHNICE

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

15. Se dă bara O 1 AB, îndoită în unghi drept care se roteşte faţă de O 1 cu viteza unghiulară ω=const, axa se rotaţie fiind perpendiculară pe planul

Pioneering for You Prezentare WILO SE

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

LOCOMOTIVE ELECTRICE

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

z a + c 0 + c 1 (z a)

STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

3. TRANSMISII PRIN CURELE [3; 4; 8; 13; 14; 16; 29; 31]

2. NOŢIUNI SUMARE ASUPRA DEPLASĂRII AUTOMOBILULUI

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

Lucrul si energia mecanica

SIGURANŢE CILINDRICE

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

SISTEME ELECTROMECANICE CU APLICATII IN INDUSTRIA AUTO SEM - Curs 9 1

PROIECTAREA TRANSMISIEI PRIN CURELE TRAPEZOIDALE

Miscarea oscilatorie armonica ( Fisa nr. 2 )

Transcript:

Articol-Cerc Stiintific Studentesc ANALIZA STRUCTURALĂ A UNUI STRUNG CU TREI AXE CNC RADU Alexandru Cristian Conducător științific: Prof.dr.ing. Miron ZAPCIU REZUMAT: S-au analizat diferite soluții pentru strungurile cu batiu înclinat pentru a oferi o imagine de ansamblu a tehnologiei uzuale folosită în construcția celor mai noi mașini-unelte și pentru a ușura proiectarea strungurilor normale cu comandă numerică. S-au avut în vedere strungurile care permit prelucrarea pieselor cu diametre de peste 600 mm însă soluțiile sunt prezentate în termeni generali și pot fi introduse în construcția strungurilor de diferite dimensiuni. CUVINTE CHEIE: structură, strung, comandă numerică, tehnologie, automatizări. 1 INTRODUCERE Prin această lucrare s-a urmărit identificare soluțiilor actuale folosite pentru structurile strungurilor cu comandă numerică. Nu există o soluție universală și unic acceptată pentru construcția strungurilor iar producătorii de mașiniuneltei au adoptat diferite soluții bazate pe experienta în domeniu și în concordanță cu funcțiile pe care respectiva mașină trebuie să le îndeplinească. Analiza cu element finit, care acum este mult mai facilă mulțumită programelor specializate ce pot face simulări cu rezultate foarte apropiate de cel experimentale, ajută la dezvoltare și optimizarea continuă a elementelor de structură. Astfel diferite soluții pot da o precizie asemămătoare sau foarte apropiată a două mașini diferite din punct de vedere al întregii structuri. Tendințele actuale sunt spre simplificarea construcției mașinii-unelte iar acest lucru este posibil datorita progreselor în domeniul informatic și al electronicii. 2 STADIUL ACTUAL S-au analizat cele mai uzuale soluții adoptate de producătorii de mașini-unelte pentru a crea o imagine de ansamblu a posibilităților de construcție a strungurilor cu comandă numerică. Au fost luate în considerare strungurile cu batiu înclinat deoarece aceste au în general o rigiditate mai bună. Stungurile sunt analizate din punct de vedere al performanțelor, soluțiilor folosite pentru lanțul cinematic principal, soluții folosite pentru lanțurile cinematice de avans, soluții pentru sistemul de prindere al sculei, soluții pentru păpușa mobilă. 1 Specializarea MUSP, Facultatea IMST; E-mail: r.a.cristian.93@gmail.com; 3 PERFORMANȚELE STRUNGURILOR 3.1 Strungul cu comanda numerica Haas ST- 45L Strungurile Haas din seria ST-45 oferă posibilitatea prelucrării cu regimuri de așchiere dure, au rigiditate excelentă și stabilitate termica foarte bună. Pot fi echipate cu un motor electric de acționare a lanțului cinematic principal cu o putere de 29.8kW sau, opțional, de 41kW care poate lucra la o turație maximă de 1400 rpm. Are cutie de viteze cu două trepte. Poate strunji piese cu diametre până la Φ648 mm și cu lungimi de maximum 2032 mm. Pe axa Z are o cursă se 2032 mm cu o viteză de avans de 8.1 m/min și o sarcină maximă de 40kN. Pe axa X are o cursă de 432 mm cu o viteză de avans de 18 m/min și suportă o sarcină maximă de 24.4 kn. Păpușa mobilă este comandată numeric. Mașina este echipată cu o turelă cu 12 scule cu sistem de prindere BOT (bolt-on) sau hibrid. 3.2 Strungul cu comanda numerica Knuth Ecoturn 650/1000 Strungul Knuth Ecoturn 650/1000 are stabilitate foarte bună datorită batiului înclinat iar întreaga structură a fost concepută și optimizată cu ajutorul metodei de analiză cu elemente finite. Este echipat cu un motor de 22kW pentru acționarea lanțunlui cinematic principal, cu turația maximă de 2000 rpm. Diametrul maxim de strunjire peste batiu este de 630 mm iar lungiea maximă a semifabricatului de 1000 mm. Cursa pe axa Z este de 1100 mm cu o viteză de avans de 12m/min iar cursa pe axa X este de 330 mm și are viteza de avans de 8m/min. Sania este prevăzută cu o turelă cu 8 scule. 1

Titlu Lucrare 3.3 Strungul cu comandă numerică DMG MORI NLX 4000 Strungul DMG MORI NLX 4000 este un strung de dimensiuni mari care a fost proiectat după necesitățile actuale de a prelucra piese cu caracteristici diferite în condiții de productivitate ridicată. Mașina este capabilă să funcționeze cu regimuri grele pentru degroșare mulțumită motorului de cuplu mare, dar și cu regimuri de finisare pentru a obține piese de precizie ridicată. Operațiile de strunjire și frezare combinate permit prelucrarea pieselor pentru diferite domenii din industrie. Strungul asigură o precizie ridicată prin controlul deformațiilor termice realizat prin răcire elementelor de structură. Turația maximă a arborelui orincipal este de 2000 rpm, iar motorul de acționare a lanțului cinematic principal are o putere 37 kw. Diametrul maxim al semifabircatului este de 600 mm iar lungimea de 1500 mm. Cursa pe axa Z este de 1685 mm și atinge o viteză de avans de 30 m/min. Axa X are o cursă de 365 mm iar videta maximă de avans de 30 m/min. Strungul NLX 4000 are un grad mare de automatizare mulțumită și păpușii mobile care poate fi comandată numeric și are control variabil a forței de strângere prin intermediul instrucțiunilor de program. Această dotare poate reduce timpul de pregătire cu până la 50%. Pentru controlul dilatărilor termice DMG MORI prezintă o solutie de răcire a arborelui prinipal. Un canal în formă de spirală conduce lichidul de răcire (ulei) pentru a compensa dilatările termice în mod activ ținănd cont de termperatura mediului ambiant și de regimul de așchiere. Acest sistem ajută la răcirea eficientă a arborelui principal care reprezintă principala sursă de căldură. Răcirea sculei se face cu ajutorul unui sistem de racire cu aer și ceață de ulei. 4 LANȚUL CINEMATIC PRINCIPAL În ansamblul unui strung lanțul cinematic principal conform soluțiilor actuale se materializază prin motor electric de acționare, transmisie, reductor/cutie de viteze și arbore principal care transmite mișcarea principală la semifabricat. Lanțul cinematic principal trebuie să asigure o viteză de aschiere optimă pentru o prelucrare continuă și fără șocuri. Lanțul cinematic principal trebuie să asigure o gamă largă de turații pentru a permite prelucrarea pieselor de diferite diametre în condiții de precizie impuse. Precizia pieselor obținute este influențată și erorile însumate de lanțul cinematic începând de la motorul de acționare până la arborele principal. Datorită acestei necesități la strunguri există diferite soluții care oferă precizii diferite în funcție de piesele ce se doresc a fi prelucrate pe mașina respectivă. Printre soluțiile actuale de construire a lanțurilor cinematice principale se numără și varianta cu motor de acționare și cutie de viteze cu mecanism planetar. Momentul poate fi transmis de la reductor direct la arborele principal prin intermediul unui cuplaj (Fig. 1) sau poate exista o transmisi cu curele intre aceste două elemente (Fig. 2). Avantajul transmisiei cu curele este că elimină transferul vibrațiilor și a căldurii spre arborele principal generate de motor si de cutia de viteze. Cele mai noi soluții de strunguri folosesc arbori principali integrați (Fig. 3) în care sunt eliminate toate elementele intermediare dintre motorul de acționare și arborele principal, simplificând extraordinar de mult construcția mașinilor-unelte și reducând vibrațiile generate de motor, cutie de viteze și transmisii. Fig. 1 Lanț cinematic principal. 1 motor de acționare; 2, 4 cuplaj; 3 cutie de viteze; 5 arbore principal/universal. Fig. 2 Lanț cinematic principal. 1 motor de acționare; 2 cutie de viteze; 3 transmisie cu curele; 4 arbore principal/universal. 2

Articol-Cerc Stiintific Studentesc Fig. 3 Arbore principal integrat pentru strung normal. 1 arbore; 2 lăgăruire cu rulmenți radial-axiali cu bile, monaj în O ; 3 stator; 4 rotor; 5 carcasă cu canal elicoidal pentru răcire; 6 lăgăruire cu rulmenți radial-axiali, montaj în O. Tabelul 1 Analiză comparativă între tipurile de arbori principali Arbore cu transmisie prin Arbore cu transmisei directă Arbore integrat curea Cost redus Turații mai mici Întreținere ușoară Fără vibrații introduse de transmisie Turații mai mari Răspuns dinamic foarte bun datorită momentului de inerție mai mic Ocupă mai puțin spațiu Instalare rapidă Precizie foarte ridicată Turații foarte mari Cutia de viteze cu mecanism planetar (Fig. 4) are in general 2-3 trepte de viteze care asigură un cuplu ridicat la turații mari. În acest caz momentul este transmis direct de la motorul electric (1) către cutia de viteze (2); arborele motorului antrenează roata dințată (3). Dacă baladorul (4) este cuplat în treapta I prin orificiile (a), mișcarea este transmisă la sateliți (6) și mai departe la arborele de ieșire (7) iar roata dințată cu dantură interioară (9) este blocată. În această trapt se asigură un raport de transfer de 1:4. Dacă baladorul (4) este cuplat in treapta II prin orificiile (b), mișcarea este transmisă la roata dințată (9) și la sateliți (6) iar apoi mai departe la arborele de ieșire (7). În treapta a doua raportul de transfer este de 1:1. 3

Titlu Lucrare Astfel de cutii de viteze sunt complet automatizate avănd acționare hidraulică sau electro-magnetică pentru schimbare treptelor de viteză în funcție de gabarit. Aceste cutii sunt foarte răspândite și înlocuiesc cutiile de viteze clasice cu mai multe trepte de viteze. Fig. 4 Schema cinematică a cutiei de viteze cu două trepte În Fig. 5 este prezentat un exemplu de arbore principal la care transmisia miscării se face prin intermediul unei transmisii cu curea. Pe tronsonul cel mai din stânga se montează o fulie care asigură transmiterea mișcării de la motor la arborele principal. Folosirea acestei soluții scade prețul mașinii dadorită costurilor de fabricație mai mici însă are dezavantajul că nu poate atinge turații la fel de mari ca arborii integrați (Error! Reference source not found.) care sunt necesare pentru obținerea unor piese complexe de precizie ridicată sau pentru atingerea unei productivități mai bune. Această transmisie are avantajul protecției la suprasarcini iar constul înlocuirii curelelor este foarte mic. Comparativ cu celelalte două soluții (Error! Reference source not found.) transmisia prin curele are dimeniuni de gabarit mai mari. Din cauza forței de pretensionare necesară intinderii curelelor apar solicitări în arbore și în lăgăruiri care dăunează procesului de așchiere. Fig. 5 Arbore principal SKF cu transmisie prin curea. 1 arbore; 2 rulment radial cu role cilindrice pe două rânduri; 3 carcasă; 4 lăgăruire cu rulmenți radial-axiali cu bile, montaj in O. 4

Articol-Cerc Stiintific Studentesc 5 LANȚURILE CINEMATICE DE AVANS Față de mașinile clasice la mașinile cu comandă numerică lanțurile cinematice de avans sunt mult simplificate mulțumită avantajului adus de dezvoltarea industriei electronice. Astfel au putut fi eliminate cutiile de avans și filete iar lanțurile de avans sunt independente din punct de vedere fizic față de lanțul cinematic principal ele având motoare de acționare separate. Corelarea mișcărilor prin intermediul interpolării asigurată pe cale electronică. Distribuția temperaturii de-a lungul șurubului din mecanismul de transformare a mișcării de rotație în mișcare de translație șurub-piuliță cu bile poate fi schimbată foarte rapid datorită vitezei de avans și forțelor de așchiere. Pe mașinile-unelte cu buclă semi-inchisă (fără traductoare liniare) rezultă o variație de lungime de 100 μm/m întruun interval de 20 de minute. Dilatările șurubului pot provoca defecte semnificative în piesele prelucrate. Precizia de poziționare la mașinile-unelte cu comandă numerică se realizează prin crearea unei bucle închise (Fig. 6Error! Reference source not found.) între elementul de comandă și elementul de acționare. Astfel prin introducerea unui traductor (TR) si a unui bloc comparator (C p) se poate completa bucla închisă obținânduse un control continuu al poziției rezultând o precizie ridicată a pieselor prelucrate, care nu poate fi realizată pe mașinile-unelte clasice. La operațiile de conturare este caracteristic faptul că diferitele deplasări după axele mașinii se execută simultan, între ele existând o dependență funcțională. De aceea este necesar și un bloc interpolator (I) cu ajutorul căruia echipamentul poate coordona mișcările pe două axe pentru a efectua interpolarea liniară sau circulară. La strunguri interpolarea liniară permite generarea suprafețelor conice iar interpolarea circulară permite generearea suprafețelor sferice. Închiderea buclelor de poziţie și de reglare a vitezelor de avans (și a vitezei principale de rotaţie pentru realizarea funcţiei de optimizare a regimului de așchiere ce însoţește conturarea) implică răspunsul mașinii în timp real. Fig. 6 Schema bloc a unui lanț cinematic de avans. Mcit modul citire program; I.M.D. introducere manuală a datelor; Cv convertor digital-analog; Mem memorie; I interpolator; Cp bloc comparator; MCd mecanism de comandă; MAct mecanism de acționare; TR traductor de pozitie. Pentru o productivitate mai mare unii producători folosesc o soluție de strunjire în 4 axe (Fig. 7) unde prelucrarea se face simultan cu două cuțite pentru același profil. Strunjirea în 4 axe se mai numește și așchiere echilibrată. Pe lângă productivitatea ridicată această soluție echilibrează forțele de așchiere ajutând la prelucrarea pieselor cu lungimi mari micșorând sau chiar eliminând deformarea piesei și bătaia radială. Volumul dublu de așchii în unitatea de timp poate fi obținut fie prin mărirea avansului fie prin strategii diferite ale traiectoriilor cuțitelor. Fig. 7 Strunjire în 4 axe cu SINUMERIK 828D și 840D 5

Titlu Lucrare 5.1 Evoluția ghidajelor De-a lungul timpului în construcția ghidajelor s-a urmărit micșorarea frecării și facilitarea operațiilor de întreținere și reparație/înlocuire. Vom prezenta o clasificare a tipurilor de ghidaje cunoscute: ghidaje de alunecare: o ghidaje dintr-o bucată (fac corp comun cu batiul sau cu elementul mobil); o ghidaje aplicate (pe batiu si/sau pe elementul mobil; din oțel sau fontă); o ghidaje din materiale plastice/compozite; ghidaje cu elemente intermediare (de rostogolire). Ghidajele de alunecare pot avea diferite profile (Fig. 8) care se aleg în funcție de tipul încărcărilor la care mașina va fi supusă. Această tehnologie se mai întâlnește la mașinile-unelte mai vechi sau la unele mașini-unelte speciale și cu gabarit mare unde soluțiile noi nu pot fi implementate. Pentru confecționarea ghidajelor este nevoie de materiale de calitate de aceea ghidajele dintr-o bucată au fost înlocuite de ghidajele aplicate. Acestea mai oferă și avantajul că prelucrarea lor este mult mai ușor de realizat. Astfel ghidajele aplicate au o duritate mai mare și în același timp o durată de viață mai mare, ele pot fi ușor înlocuite. Fig. 9 Ghidaj compozit. 1 batiu turnat și prelucrat; 2 material compozit Cele mai noi mașini-unelte folosesc ghidaje cu elemente intermediare (Fig. 10) datorită avantajelor pe care acestea le aduc în comparație cu ghidajele de alunecare. Au randamentul cel mai mare mulțumită elementelor intermediare care înlocuiesc frecarea de alunecarea cu frecare de rostogolire. Se montează și se înlocuiesc relativ ușor și au un gradul mare de interschimbabilitate. Acestea se comandă de la diferiți producători după ce s-au ales din cataloagele respective urmând pașii indicați și efectuând calculele necesare. Fig. 8 Profile pentru ghidaje de alunecare O soluție mai nouă și îmbunătățită a ghidajelor de alunecare o reprezintă ghidajele din materiale plastice/compozite (Fig. 9). Ghidajele din mateiale plastice/compozite au un coeficient de frecare mai mic și asigură o deplasare uniformă, nesacadată, a elementului mobil mai ales în cazul vitezelor de avans mici și foarte mici. Acestea se prelucrează mult mai ușor decăt ghidajele din materiale metalice și au timp de metenanță mai scurt. Fig. 10 Ghidaj cu elemente intermediare. 1 element mobil (sanie); 2 patină (tanchet); 3 elemente intermediare (role); 4 șină (ghidaj liniar); 5 batiu. 5.2 Transmiterea mișcării Pentru realizarea mișcărilor de translație a săniilor și a păpușii strungului se folosesc mecanisme de transformare a mișcării șurub-piuliță cu bile sau pinion-cremalieră (Fig. 13). Mecanismul șurub-piuliță cu bile are un randament mult mai mare decăt mecanismul clasic șurub-piuliță datorită elementelor intermediare ca transformă frecare de alunecare în frecare de rostogolire. Un mecanism șurub-piliță cu bile (Fig. 11) este constituit cel puțin din următoarele componente: șurub conducător (5), piuliță (1), elemente intermediare (4), canal de recirculare a bilelor (2). 6

Articol-Cerc Stiintific Studentesc Fig. 11 Șurub-piuliță cu bile. 1 piuliță; 2 canal de recirculare; 3 orificiu lubrifiere; 4 elemente intermediare (bile); 5 șurub conducător. Fig. 13 Mecanism pinion-cremalieră Pentru preluare eficientă a jocurilor au fost dezvoltate piulițele duble (Fig. 12) care elimină jocul de întoarcere mărind considerabil precizia de repoziționare. Două piulițe montate cap la cap și separate de un distanțier care inroduce o forță de prestrângere care impinge piulițele în direcții opuse astfel realizându-se preluare jocului de întoarcere. Fig. 14 Șurub piuliță cu transmiterea mișcării printrun cuplaj Fig. 12 Piuliță cu preluarea jocului în ambele sensuri. n un număr de pași cuprins între 3 și 4. În cazul transmisiei șurub-piuliță cu bile transmiterea mișcării de la motorul de acționare la șurub se poate face prin trei metode: prin intermediu unui cuplaj (Fig. 14). Este mai ușor de realizat însă nu permite mărirea cuplului printr-un raport de transfer; cu transmisie prin curea (Fig. 15). Permite realizarea unor cupluri mai mari decât cel al motorului dar care este limitat de rezistența curelei; angrenaj cu roți dințate conice (Fig. 16). Realizează cuplurile cele mai mari însă este mai costisitoare și necesită instalație de ungere permanentă. Fig. 15 Surub-piuliță cu transmisie prin curea Fig. 16 Șurub-piuliță cu transmiterea mișcării prin angrenaj cu roți dințate cilindrice 7

Titlu Lucrare 6 CONCLUZII Din analiza efectuată se poate observă că există o tendintă spre simplificare structurii mașinilorunelte. Scurtarea lanțurilor cinematice duc la mărirea preciziei iar progresul în domeniul electronicii permite scăderea timpului de răspuns al buclelor închise din lanțul cinematic. Din specificațiile strungurile normale cu comandă numerică și batiu înclinat analizate se pot trage câteva concluzii cu privire la lanțurile cinematice, și anume: pentru axa Z, viteze de avans cuprinse între 8 și 12 m/min; pentru axa X, viteze de avans cuprinse între 8 și 30 m/min; turația maximă a arborelui principal cuprinsă între 1400 și 2000 rpm; La majoritatea strungurilor de dimensiuni mici și medii ghidajele sunt aplicate și cu elemente intermediare iar uneori pentru păpușă mobilă aceste sunt frezate direct pe batiul strungului. Pe viitor se vor avea în vedere și tehnologiile de ultimă generație și tehnologiile care se găsesc în situații speciale. 7 BIBLIOGRAFIE [1]. HAAS CNC Lathes, disponibil la: https://www.haascnc.com. Accesat la data: 25.03.2016. [2]. KNUTH Machine Tools, disponibil la: http://www.knuth.com. Accesat la data: 10.04.2016. [3]. DMG MORI, disponibil la: http://us.dmgmori.com. Accesat la data: 30.04.2016. [4]. Miron Zapciu, Curs Drives Technology, 21.03.2016. [5]. Miron Zapciu, Curs Concepție integrată mașini-unelte. [6]. Dan Prodan, Curs construcția mașinilorunelte. [7]. Adrian Nicolescu, Curs componente mecanice tipizate. 8