(88/347/CEE) având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene, în special art. 130s,

Σχετικά έγγραφα
(86/280/CEE) având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene, în special art. 100 şi 235,

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

MARCAREA REZISTOARELOR

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

SERIA ACQUIS COMUNITAR

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

(JO L 85, , p. 40)

Curs 4 Serii de numere reale

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.


Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare


Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

(Acte legislative) DIRECTIVE

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

5.1. Noţiuni introductive

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Subiecte Clasa a VII-a

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

(JO L 135, , p. 40)

Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său.

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

V O. = v I v stabilizator

(JO L 330, , p. 32)

ANALIZE FIZICO-CHIMICE MATRICE APA. Tip analiza Tip proba Metoda de analiza/document de referinta/acreditare

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

riptografie şi Securitate

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Integrala nedefinită (primitive)

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Subiecte Clasa a VIII-a

Criptosisteme cu cheie publică III

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Capitolul 14. Asamblari prin pene

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

(JO L 157, , p. 24)

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI

Lege nr. 278 din 24/10/2013

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

Transformata Laplace

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

SIGURANŢE CILINDRICE

Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15

(JO L 138, , p. 20)

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

1. [ C] [%] INT-CO2 [ C]

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Curs 2 Şiruri de numere reale

Transformări de frecvenţă

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

HOTARARE nr din 6 septembrie 2006 (*actualizata*)

DIRECTIVA CONSILIULUI 92/12/CEE. din 25 februarie 1992

Transcript:

31988L0347 DIRECTIVA CONSILIULUI din 16 iunie 1988 de modificare a anexei II la Directiva 86/280/CEE privind valorile limită şi obiectivele de calitate pentru evacuarea anumitor substanţe periculoase cuprinse în Lista I din anexa la Directiva 76/464/CEE (88/347/CEE) CONSILIUL COMUNITĂŢILOR EUROPENE, având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene, în special art. 130s, având în vedere Directiva Consiliului 76/464/CEE din 4 mai 1976 privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii 1, în special art. 6 şi 12, având în vedere Directiva Consiliului 86/280/CEE din 12 iunie 1986 privind valorile limită şi obiectivele de calitate pentru evacuarea anumitor substanţe periculoase cuprinse în Lista I din anexa la Directiva 76/464/CEE 2, având în vedere propunerea Comisiei 3, având în vedere avizul Parlamentului European 4, având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social 5, întrucât, pentru a proteja mediul acvatic al Comunităţii împotriva poluării cu anumite substanţe periculoase, art. 3 din Directiva 76/464/CEE prevede un sistem de autorizare prealabilă prin care se stabilesc standardele de emisie pentru evacuarea substanţelor cuprinse în Lista I din anexa la prezenta directivă; întrucât art. 6 din directiva menţionată anterior prevede că trebuie stabilite valorile limită pentru astfel de standarde de emisie, precum şi obiectivele de calitate pentru mediul acvatic afectat de evacuarea acestor substanţe; întrucât statele membre au obligaţia de a aplica valorile limită, cu excepţia cazurilor în care aplică obiectivele de calitate; întrucât Directiva 86/280/CEE trebuie modificată şi completată pe baza propunerilor înaintate de Comisie, în conformitate cu progresul cunoştinţelor ştiinţifice referitoare în special la toxicitatea, persistenţa şi acumularea substanţelor respective în organismele vii şi în sedimente, sau în cazul unui progres al celor mai bune mijloace tehnice disponibile; întrucât este necesar, în acest scop, să se completeze respectiva directivă în privinţa măsurilor asupra altor substanţe periculoase şi să se aducă modificări conţinutului anexei II; 1 JO L 129, 18.05.1976, p. 23. 2 JO L 181, 04.07.1986, p. 16. 3 JO C 146, 12.06.1979, p. 5, JO C 309, 03.12.1986, p. 3, JO C 314, 26.11.1987, p. 5 şi JO C 70, 18.03.1985, p. 15. 4 JO C 122, 09.05.1988 şi JO C 120, 20.05.1986, p. 164. 5 JO C 232, 31.08.1987, p. 2, JO C 356, 31.12.1987, p. 69 şi JO C 188, 29.07.1985, p. 19.

întrucât, pe baza criteriilor stabilite în Directiva 76/464/CEE, aldrinul, dieldrinul, endrinul, izodrinul, hexaclorbenzenul, hexaclorbutadiena şi cloroformul trebuie să intre sub incidenţa prevederilor Directivei 86/280/CEE, ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ: Articolul 1 Anexa II la Directiva Consiliului 86/280/CEE se modifică după cum urmează: 1. Se adaugă următoarele sub titlu: 4. Pentru aldrin, dieldrin, endrin şi izodrin 5. Pentru hexaclorbenzen 6. Pentru hexaclorbutadienă 7. Pentru cloroform. 2. Se adaugă următoarele puncte: IV. Dispoziţii speciale pentru: aldrin (nr. 1) ( 1 ) Nr. CAS 309002 dieldrin (nr. 71) ( 2 ) Nr. CAS 60571 endrin (nr. 77) ( 3 ) Nr. CAS 72208 izodrin (nr. 130) ( 4 ) Nr. CAS 465736 (1) Aldrinul este compusul chimic C 12 H 8 Cl 6 1,2,3,4,10, 10hexaclor1, 4, 4a, 5, 8, 8ahexahidro1, 4endo5, 8exodimetanonaftalină. (2) Dieldrinul este compusul chimic C 12 H 8 Cl 6 O 1, 2, 3, 4, 10, 10hexaclor6, 7epoxi1, 4, 4a, 5, 6, 7, 8, 8aoctahidro1, 4endo5, 8exodimetanonaftalină. (3) Endrinul este compusul chimic C 12 H 8 Cl 6 O 1, 2, 3, 4, 10, 10hexaclor6, 7epoxi1, 4, 4a, 5, 6, 7, 8, 8aoctahidro1, 4endo5, 8endodimetanonaftalină. (4) Izodrinul este compusul chimic C 12 H 8 Cl 6 1, 2, 3, 4, 10, 10hexaclor1, 4, 4a, 5, 8, 8ahexahidro1, 4endo5, 8endodimetanonaftalină. Rubrica A (1, 71, 77, 130): Valori limită pentru standardele de emisie ( 1 )

Tipul instalaţiei industriale ( 2 ) 1. Producerea de aldrin şi/sau dieldrin şi/sau endrin, inclusiv producerea acestor substanţe în acelaşi loc Tipul valorii medii Valoare limită exprimată ca Concentraţie în Greutate efluent μg/l de apă evacuată ( 3 ) 3 g pe tona de 2 producţie (g/tonă) 1,5 g pe tona de producţie (g/tonă) ( 4 ) 10 (4) 01.01.1989 01.01.1989 (1) Valorile limită indicate la această rubrică se aplică evacuărilor totale de aldrin, dieldrin şi endrin. Dacă efluentul care rezultă din procesul de producţie a aldrinului, dieldrinului şi/sau endrinului (inclusiv producerea acestor substanţe) conţine şi izodrin, valorile limită stabilite mai sus se aplică evacuărilor totale de aldrin, dieldrin, endrin şi izodrin. (2) Printre instalaţiile industriale menţionate la rubrica A pct. 3 din anexa I, se insistă în mod special asupra instalaţiilor producătoare de aldrin şi/sau dieldrin şi/sau endrin în afara locului de producţie. (3) Aceste cifre sunt valabile pentru întreaga cantitate de apă care trece prin instalaţie. (4) Dacă este posibil, valorile e nu trebuie să depăşească dublul valorilor e. Rubrica B (1, 71, 77, 130): Obiective de calitate Mediu Substanţă Obiective de calitate ng/l de respectat 01.01.1989 01.01.1994 Ape continentale Ape de estuar Ape maritime teritoriale, altele decât apele de estuar Aldrin Dieldrin Endrin 30 pentru cele patru substanţe în total, cu valoarea maximă 5 pentru endrin 10 10 5 Ape teritoriale Izodrin 5 Stagnare: Concentraţia (concentraţiile) de aldrin şi/sau dieldrin şi/sau endrin şi/sau izodrin din sedimente şi/sau moluşte şi/sau crustacee şi/sau peşti nu trebuie să crească în mod semnificativ în timp. Rubrica C (1, 71, 77, 130): Metoda de măsurare de referinţă 1. Metoda de referinţă care trebuie folosită pentru determinarea prezenţei aldrinului, dieldrinului, endrinului şi/sau a izodrinului în efluenţi şi în mediul acvatic este gazcromatografia cu detector cu captură de electroni după extragerea cu ajutorul unui solvent corespunzător. Limita de detecţie ( 1 ) pentru fiecare substanţă este de 2,5 ng/l pentru mediul acvatic şi 400 ng/l pentru efluenţi, în funcţie de numărul de substanţe parazite din probă. 2. Metoda de referinţă care trebuie folosită pentru determinarea prezenţei aldrinului, dieldrinului şi/sau endrinului şi/sau a izodrinului în sedimente şi în organisme este gazcromatografia cu detector cu captură de electroni după pregătirea adecvată a probelor. Limita de determinare este de 1 μg/kg materie uscată pentru fiecare substanţă în parte.

3. Acurateţea şi precizia metodei trebuie să fie de ± 50% la o concentraţie care este de două ori mai mare decât valoarea limitei de detecţie. 1 Limita de detecţie x g a unei substanţe date este cea mai mică cantitate care poate fi determinată cantitativ întro probă, pe baza unei anumite metode de lucru, şi care poate fi diferită de zero. V. Dispoziţii speciale pentru hexaclorbenzen (HCB) (nr. 83) CAS118741 Rubrica A (83): Valori limită pentru standardele de emisie Stagnare: Nu trebuie să se înregistreze nici o creştere semnificativă în timp a poluării care rezultă din evacuarea de HCB şi care afectează concentraţiile din sedimente şi/sau moluşte şi/sau crustacee şi/sau peşti. Tipul instalaţiei industriale ( 1 ) ( 2 ) ( 3 ) 1. Producerea şi prelucrarea HCB 2. Producerea de percloretilen (PER) şi de tetraclorură de carbon (CCl 4 ) prin perclorurare Tipul valorii medii Valori limită exprimate ca greutate concentraţie 10 g HCB/tona de 1 mg/l de HCB capacitate de producţie de HCB 20 g HCB/tona de capacitate de producţie de HCB 1,5 g HCB/tona de producţie de PER + CCl 4 3 g HCB/tona de producţie de PER + 2 mg/l de HCB 1,5 mg/l de HCB 3 mg/l de HCB 01.01.1990 01.01.1990 3. Producerea de tricloretilen şi/sau de percloretilen prin orice alt proces ( 4 ) CCl 4 (1) Dacă evacuările nu depăşesc 1 kg pe an, se poate introduce o procedură simplificată de monitorizare. (2) Printre instalaţiile industriale menţionate în anexa I rubrica A pct. 3, se insistă în special asupra instalaţiilor industriale care produc quintozen şi tecnazen, a instalaţiilor industriale care produc clor prin electroliza cloralcanilor cu electrozi de grafit, a instalaţiilor industriale de prelucrare a cauciucului, a instalaţiilor pentru produse pirotehnice şi a celor care produc clorură de vinil. (3) Pe baza experienţei dobândite prin punerea în aplicare a prezentei directive şi având în vedere faptul că, datorită utilizării celor mai bune mijloace tehnice disponibile, este posibil ca în anumite cazuri să se aplice valori mult mai stricte decât cele indicate mai sus, Consiliul adoptă, la propunerea Comisiei, valori limită mai stricte, până la 1 ianuarie 1995. (4) În prezent, nu se pot adopta valori limită pentru acest sector. Consiliul adoptă astfel de valori limită întro etapă ulterioară, hotărând la propunerea Comisiei. Între timp, statele membre aplică standardele naţionale de emisie conform anexei I, rubrica A pct. 3. Rubrica B (83): Obiective de calitate ( 1 )

Stagnare: Concentraţia de HCB în sedimente şi/sau moluşte şi/sau crustacee şi/sau peşti nu trebuie să crească semnificativ în timp. (1) Comisia analizează posibilitatea de a stabili obiective de calitate mai stricte, ţinând cont de concentraţiile măsurate de HCB din sedimente şi/sau moluşte şi/sau crustacee şi/sau peşti şi înaintează un raport Consiliului, până la 1 ianuarie 1995, pentru ca acesta să ia o decizie cu privire la modificarea directivei. Mediu Obiectiv de calitate Unitate de măsură Ape continentale Ape de estuar Ape maritime teritoriale, altele decât apele de estuar 0,03 μg/l 01.01.1990 Ape teritoriale Rubrica C (83): Metoda de măsurare de referinţă 1. Metoda de referinţă care trebuie folosită pentru determinarea prezenţei HCB în efluenţi şi în apă este gazcromatografia cu detector cu captură de electroni după extragerea cu ajutorul unui solvent adecvat. Limita de detecţie ( 1 ) pentru HCB este cuprinsă între 1 şi 10 ng/l pentru ape şi 0,51 μg/l pentru efluenţi, în funcţie de numărul de substanţe străine din probă. 2. Metoda de referinţă care trebuie folosită pentru determinarea prezenţei HCB în sedimente şi în organisme este gazcromatografia cu detector cu captură de electroni după pregătirea adecvată a probei. Limita de determinare ( 1 ) este cuprinsă între 1 şi 10 μg/kg materie uscată. 3. Acurateţea şi precizia metodei trebuie să fie de ± 50% la o concentraţie care este de două ori mai mare decât valoarea limitei de detecţie 1. (1) Limita de detecţie x g a unei substanţe date este cea mai mică cantitate care poate fi determinată cantitativ întro probă, pe baza unei anumite metode de lucru, şi care poate fi diferită de zero. VI. Dispoziţii speciale pentru hexaclorbutadienă (HCBD) (nr. 84) CAS87683 Rubrica A (84): Valori limită pentru standardele de emisie Stagnare: Nu trebuie să se înregistreze nici o creştere semnificativă în timp a poluării care rezultă din evacuarea de HCBD şi care afectează concentraţiile din sedimente şi/sau moluşte şi/sau crustacee şi/sau peşti. Tipul instalaţiei industriale ( 1 ) ( 2 ) ( 3 ) 1. Producerea de percloretilen (PER) şi de tetraclorură de Tipul valorii medii Valori limită exprimate ca greutate concentraţie 1,5 g HCBD/tona 1,5 mg/l de HCBD de capacitate totală de producţie de

carbon (CCl 4 ) prin perclorurare PER + CCl 4 3 g HCBD/tona de producţie de PER + CCl 4 3 mg/l de HCBD 01.01.1990 3. Producerea de tricloretilen şi/sau de percloretilen prin orice alt proces ( 4 ) (1) Dacă evacuările nu depăşesc 1 kg pe an, se poate introduce o procedură simplificată de monitorizare. (2) Printre instalaţiile industriale menţionate în anexa I rubrica A pct. 3, se insistă în special asupra instalaţiilor industriale care utilizează HCBD în scopuri tehnice. (3) Pe baza experienţei dobândite prin punerea în aplicare a prezentei directive şi având în vedere faptul că, datorită utilizării celor mai bune mijloace tehnice disponibile, este posibil ca în anumite cazuri să se aplice valori mult mai stricte decât cele indicate mai sus, această decizie trebuie luată până la 1 ianuarie 1995. (4) În prezent nu este posibil să se adopte valori limită pentru acest sector. Consiliul adoptă astfel de valori limită întro etapă ulterioară, hotărând la propunerea Comisiei. Între timp, statele membre aplică standardele naţionale de emisie conform anexei I rubrica A pct. 3. Rubrica B (84): Obiective de calitate ( 1 ) Stagnare: Concentraţia de HCBD în sedimente şi/sau moluşte şi/sau crustacee şi/sau peşti nu trebuie să crească semnificativ în timp. (1) Comisia analizează posibilitatea de a stabili obiective de calitate mai stricte, ţinând cont de concentraţiile măsurate de HCBD din sedimente şi/sau moluşte şi/sau crustacee şi/sau peşti şi înaintează un raport Consiliului, până la 1 ianuarie 1995, pentru ca acesta să ia o decizie cu privire la modificarea directivei. Mediu Obiectiv de calitate Unitate de măsură Ape continentale Estuar Ape maritime teritoriale, altele decât estuarul 0,1 μg/l 01.01.1990 Ape teritoriale Rubrica C (84): Metoda de măsurare de referinţă 1. Metoda de referinţă care trebuie folosită pentru determinarea prezenţei HCBD în efluenţi şi în apă este gazcromatografia cu detector cu captură de electroni după extragerea cu ajutorul unui solvent adecvat. Limita de detecţie ( 1 ) pentru HCBD este cuprinsă între 1 şi 10 ng/l pentru ape şi 0,51 μg/l pentru efluenţi, în funcţie de numărul de substanţe străine din probă.

2. Metoda de referinţă care trebuie folosită pentru determinarea prezenţei HCBD în sedimente şi în organisme este gazcromatografia cu detector cu captură de electroni după pregătirea adecvată a probei. Limita de detecţie ( 1 ) este cuprinsă între 1 şi 10 μg/kg materie uscată. 3. Acurateţea şi precizia metodei trebuie să fie de ± 50% pentru o concentraţie care este de două ori mai mare decât valoarea limitei de detecţie ( 1 ). (1) Limita de detecţie x g a unei substanţe date este cea mai mică cantitate care poate fi determinată cantitativ întro probă pe baza unei anumite metode de lucru şi care poate fi diferită de zero. VII. Dispoziţii speciale pentru cloroform (CHCl3) (nr. 23) ( 1 ) CAS67663 Rubrica A (23): Valori limită pentru standardele de emisie Tipul instalaţiei industriale ( 2 ) ( 3 ) 1. Producerea de clormetan din metanol sau din combinaţie de metanol şi metan ( 6 ) Valori limită (medii e) exprimate ca ( 4 ) ( 5 începând ) cu greutate concentraţie 10 g CHCl 3 /tona de producţie de 1mg/l 01.01.1990 clormetan 2. Producerea de clormetan prin clorurarea metanului 7,5 g CHCl 3 /tona de producţie de clormetan 1 mg/l 01.01.1990 3. Producerea de clorofluorocarbon (CFC) ( 7 ) (1) În cazul cloroformului, art. 3 din Directiva 76/464/CEE se aplică evacuărilor din procese industriale care pot în sine să contribuie în mod semnificativ la nivelul de cloroform din efluentul apos; în special, acest articol se aplică instalaţiilor menţionate la rubrica A a prezentei anexe. Art. 5 din prezenta directivă se aplică dacă se identifică alte surse decât cele enumerate în prezenta anexă. (2) Printre instalaţiile industriale menţionate la rubrica A pct. 3 din anexa I, se insistă în special, în cazul cloroformului, asupra instalaţiilor care produc clorură de vinil monomer utilizând piroliza dicloretanului, a celor care produc pastă de hârtie decolorată şi a altor instalaţii care utilizează CHCl 3 ca solvent şi asupra instalaţiilor în care se clorurează apele de răcire şi alţi efluenţi. Consiliul adoptă valorile limită pentru aceste sectoare întro etapă ulterioară, luând o decizie la propunerea Comisiei. (3) Dacă evacuările nu depăşesc 30 kg pe an, se poate introduce o procedură simplificată. (4) Valorile limită medii e sunt de două ori mai mari decât valorile medii e. (5) Având în vedere volatilitatea cloroformului şi pentru a se asigura respectarea dispoziţiilor art. 3 alin. (6), dacă se recurge la un proces care implică agitarea unui efluent care conţine cloroform în spaţiu deschis, statele membre solicită respectarea valorilor limită în amonte de instalaţia respectivă; statele membre se asigură că se iau în considerare toate apele care ar putea fi poluate. (6) Adică prin hidroclorurarea metanolului, apoi prin clorurarea clorurii de metil. (7) În prezent nu se pot adopta valori limită pentru acest sector. Consiliul adoptă astfel de valori limită întro etapă ulterioară, hotărând la propunerea Comisiei. Între timp, statele membre aplică standardele naţionale de emisie conform anexei I rubrica A pct. 3.

Rubrica B (23): Obiective de calitate ( 1 ) (1) Fără a se aduce atingere art. 6 alin. (3) din Directiva 76/464/CEE, dacă nu apare nici o problemă în respectarea şi menţinerea permanentă a obiectivelor de calitate stabilite mai sus, poate fi introdusă o procedură simplificată de monitorizare. Mediu Obiectiv de calitate Unitate de măsură Ape continentale Ape de estuar Ape maritime teritoriale, altele decât apele de estuar 12 μg/l 01.01.1990 Ape teritoriale Rubrica C (23): Metoda de măsurare de referinţă 1. Metoda de referinţă pentru măsurare care trebuie utilizată pentru a determina prezenţa cloroformului în efluenţi şi în mediul acvatic este gazcromatografia. Trebuie să se utilizeze un detector sensibil dacă nivelurile concentraţiei se situează sub 0,5 mg/l, iar în acest caz limita de detecţie ( 1 ) este 0,1 μg/l. Pentru niveluri ale concentraţiei mai mari de 0,5 mg/l, se acceptă o limită de detecţie de 0,1 mg/l. 2. Acurateţea şi precizia metodei trebuie să fie de ± 50% la o concentraţie de două ori mai mare decât valoarea limitei de determinare ( 1 ). (1) Limita de detecţie x g a unei substanţe date este cea mai mică cantitate care poate fi determinată cantitativ întro probă, pe baza unei anumite metode de lucru, şi care poate fi diferită de zero. Articolul 2 Statele membre iau măsurile necesare, în conformitate cu prezenta directivă, până la 1 ianuarie 1989, în privinţa aldrinului, dieldrinului, endrinului şi izodrinului, şi până la 1 ianuarie 1990 pentru celelalte substanţe. Statele membre informează imediat Comisia în această privinţă. Statele membre aduc la cunoştinţa Comisiei textul dispoziţiilor de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă. Articolul 3 Prezenta directivă se adresează statelor membre. Adoptată la Luxemburg, 16 iunie 1988. Pentru Consiliu Preşedintele K. TÖPFER