Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 3. Osciloscopul

Σχετικά έγγραφα
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.


5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii


Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 2. Osciloscopul

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE


Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Lucrarea Nr. 2 Aparatura de laborator-ii

Lucrarea de laborator 1 Generarea şi vizualizarea semnalelor. Reglajele osciloscopului

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Integrala nedefinită (primitive)

2 Osciloscopul. 2.1 Prezentare generală MĂSURĂRI ÎN ELECTRONICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

CIRCUITE LOGICE CU TB

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Subiecte Clasa a VII-a

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Curs 4 Serii de numere reale

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

OSCILOSCOPUL ANALOGIC

DCE Lucrarea nr. 1 Aparatura de laborator Măsurarea diferitelor componente, realizarea de montaje

Curs 1 Şiruri de numere reale

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

MARCAREA REZISTOARELOR

APARATURA DE LABORATOR

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Probleme propuse IEM

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR

Titlul: Prezentarea şi modelarea aparaturii de laborator.

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 3. Osciloscopul

COMPUNEREA OSCILAŢIILOR ARMONICE PERPENDICULARE

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

STUDIUL, VERIFICAREA SI UTILIZAREA OSCILOSCOPULUI

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0


a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Subiecte Clasa a VIII-a

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

V O. = v I v stabilizator

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

3.4. Blocuri funcţionale ale osciloscopului cu eşantionare în timp real COMUT

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

OSCILOSCOPUL NUMERIC

Câmp de probabilitate II

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

riptografie şi Securitate

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

Elemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer.

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Electronică anul II PROBLEME

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale

Capitolul 14. Asamblari prin pene

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul

Codificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

CAPITOLUL 1. AMPLIFICATOARE CU TRANZISTOARE BIPOLARE

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.

Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate

Reflexia şi refracţia luminii.

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Transcript:

3. Osciloscopul 3.6 Sistemul de sincronizare şi baza de timp

Caracteristici generale Funcţionarea în modul Y(t) în acest caz osciloscopul reprezintă variaţia în timp a semnalului de intrare. n y u y C t y n y (x,y) t n C x x n x

Poziţionarea spotului pe orizontala Osciloscopul analogic: spotul trebuie să se deplaseze cu viteză constantă pe orizontală, realizând astfel o scară liniară de timp tensiunea care realizează acest deziderat este o tensiune liniar variabilă. baza de timp este circuitul care are rolul de a genera această tensiune. => Pe plăcile de deflexie pe orizontală trebuie aplicată o tensiune liniar variabilă

Tensiunea generată de baza de timp t x intervalul de timp corespunzător întregii axe orizontale gradate. N x = 10 div. C x - coeficientul de deflexie pe orizontală t N C x x x t d durata cursei directe (osciloscop analogic) t (1,1 1,2) N C d x x u x (t) t x t d t

Reglajele bazei de timp Coeficientul de deflexie pe orizontală C x exprimat în secunde (milisecunde, microsecunde, nanosecunde)/diviziune. Pot fi trei moduri de reglaj: În trepte fixe (ex: 1ms/div, 0,5ms/div, 20μs/div) Continuu (necalibrat) Extensie pe X (de obicei în treptele x5, x10, x50)

Reglajele bazei de timp Poziţia pe orizontală (POZ X sau ) se realizează prin însumarea unei componente continue reglabile peste tensiunea liniar variabilă. poate fi folosit pentru aducerea unui anumit element al imaginii în dreptul unei gradaţii a ecranului în vederea măsurării unui interval de timp.

Sincronizarea osciloscopului Osciloscopul fără memorie este cel mai frecvent utilizat pentru vizualizarea unor semnale repetitive, periodice. Osciloscopul va capta şi afişa segmente de durată limitată (cadre): Cadrul n Cadrul n+1 Cadrul n+2 T s =perioada semnalului

Sincronizarea osciloscopului Pentru a avea o imagine stabilă pe ecran, ar trebui ca toate aceste cadre să fie identice. În acest caz, se spune că imaginea este sincronizată. Cadrele succesive vor fi şi ele periodice T v perioada cadrelor sau perioada de vizualizare. T v

Sincronizarea osciloscopului Dacă semnalul are perioada T s, în situaţia în care sincronizarea a fost realizată, avem relaţia: De exemplu: k=2 T kt k N v, s T s T v T s

Sincronizarea osciloscopului Realizarea condiţiei de sincronizare, T kt k N v, s depinde de reglarea lui T v T t t v v a t v este dependent de coeficientul de deflexie C x. pentru realizarea sincronizării poate fi utilizat doar timpul de aşteptare t a. t v t a T v

Sincronizarea osciloscopului Pentru sincronizare, vizualizarea semnalului trebuie să înceapă întotdeauna în acelaşi punct corespunzator perioadei semnalului. Pentru aceasta osciloscopul dispune de câteva elemente de reglaj: Nivelul de declanşare (sau pragul triggerului, marcat de obicei prin LEVEL) U p Frontul semnalului de sincronizare pe care are loc declanşarea (marcat prin SLOPE).

Sincronizarea osciloscopului Condiţia de declanşare a triggerului: Declanşarea se produce în momentul când semnalul atinge nivelul U p pe frontul precizat (+ crescător sau scăzător). Triggerul din sistemul de sincronizare al osciloscopului este un circuit care generează un impuls, numit impuls syncro (Sy), când sunt îndeplinite condiţiile anterioare FRONT + FRONT - U p U p S y S y

Sincronizarea osciloscopului Osciloscopul digital permite vizualizarea semnalului parţial înainte (pretrigger) şi parţial după semnalul Sy (posttrigger). Osciloscop analogic Osciloscop digital S y S Y t v - posttrigger Pretrigger Posttrigger t v

Sincronizarea osciloscopului Reglajul timpului de reţinere, t RET (HOLDOFF) A= 3V; Uprag=1V; Tsemnal=60us; Cx=5us/div; tret=100 us; Cadrul Cadrul Cadrul n n+1 n+2 t v t a t RET RET Sy

Sincronizarea osciloscopului Daca t RET e ales incorect -> desincronizarea osc. tret=70 us; Cadrul n Cadrul n+1 Cadrul n+2 t v t a t RET RET Sy

Sincronizarea osciloscopului Prima afişare A doua afişare Prima afişare A doua afişare a) imagine nesincronizată b) imagine sincronizată

Sincronizarea osciloscopului y(t) V p u BT (t) T t 1 t 2 Declanşare greşită 2T t t RET A=2V, Uprag=1.5V; Cx=25us/div; Tsemnal=300us; tret=400us; Din cauza intervalului de reţinere declanşarea nu se poate face la momentul t 1, ci la momentul t 2 ; Imaginea este sincronizată? t

Sincronizarea osciloscopului y(t) V p u BT (t) T t 1 t 2 Declanşare greşită 2T t t RET t

Sincronizarea osciloscopului y(t) V p u BT (t) T t 2 t 1 2T t 3 t t RET t RET t tret =?; Dacă timpul de reţinere este reglat corect, declanşarea se face la momentele t 1 sau t 3, caz în care pe ecran se obţine o imagine sincronizată

Moduri de lucru ale bazei de timp A. După modul în care se face declanşarea bazei de timp Declanşat (Normal - NORM) O nouă cursă începe numai când există semnal de sincronizare şi acesta îndeplineşte condiţiile de prag şi de front ale triggerului. În absenţa semnalului de sincronizare nu există desfăşurare.

Moduri de lucru ale bazei de timp Automat (AUTO) Desfăşurarea are loc şi în absenţa semnalului. În acest caz dacă semnalul de sincronizare nu este găsit, după un anumit interval de timp este declanşată automat afişarea obţinându-se o imagine nesincronizată. Dacă semnalul există, el este cel care declanşează baza de timp.

Moduri de lucru ale bazei de timp C. În funcţie de semnalul folosit pentru sincronizare Sincronizare internă Se foloseşte pentru sincronizare semnalul furnizat de preamplificatorul canalului Y. Dacă osciloscopul are două canale putem avea mai multe cazuri de sincronizare externă CH1 sursa de sincronizare este luată de pe canalul 1 CH2 - sursa de sincronizare este luată de pe canalul 2.

Moduri de lucru ale bazei de timp VERT MODE semnalul de sincronizare este luat alternativ de pe canalul 1 respectiv canalul 2 în modul de vizualizare ALT. În modul CHOP sursa de sincronizare este dată de suma semnalelor de pe cele două canale. Sincronizare externă Se foloseşte pentru sincronizare semnalul aplicat la borna TRG EXT.

Moduri de lucru ale bazei de timp EXEMPLU: Semnalele periodice din figură se aplică pe intrarea Y respectiv la intrarea TRG EXT a unui osciloscop cu bază de timp simplă. Reglajele osciloscopului sunt: U p = 0,5V; Front = ; t RET = 1,1ms; C x = 0,1ms/div; C y = 0,5V/div, sincronizare externă. u 1 [V] -1-2 u 2 [V] 1 0,2 0,4 0,6 0,8 1 1,2 1,4 t[ms] La momentul iniţial a trecut intervalul de reţinere şi se aşteaptă declanşarea bazei de timp. a) Să se deseneze imaginea care apare pe ecran. Discuţie. 2 1

Moduri de lucru ale bazei de timp Semnalul de sincronizare va fi u 2 La momentul t Start =0,1 ms semnalul u 2 atinge valoarea U p =0,5V pe front negativ => impulsul de sincronizare La declanşarea cursei directe, semnalul u 1 are valoarea 1V Durata cursei directe este: t x =N X C x =1 ms şi se termină la momentul t Stop =t Start +t x =1,1 ms U P =0,5V 2 1-1 -2 u 2 [V] 1 u 1 [V] Declanşare BT 0,2 0,4 0,6 0,8 1 1,2 1,4 t[ms] t Start =0,1 t Stop =1,1

Moduri de lucru ale bazei de timp în intervalul 1,1ms 1,2ms este activ semnalul de reţinere. După momentul t = 1,2ms semnalul de reţinere este dezactivat şi se aşteaptă generarea impulsului de pornire a bazei de timp. u 1 [V] La momentul t = 1,3ms se va declanşa baza de timp Semnalul u 1 (t) are la acest moment valoarea 1V => imaginea obţinută nu este sincronizată U P =0,5V La următoarele curse semnalul va repeta cursa 1 respectiv cursa 2, alternativ 2 1-1 -2 u 2 [V] 1 Declanşare BT t Start =0,1 t Stop =1,1 t RET Declanşare BT cursa 2 0,2 0,4 0,6 0,8 1 1,2 1,4 t[ms]

Moduri de lucru ale bazei de timp 2 1 u 1 [V] Imaginea obţinută -1-2 u 2 [V] 1 U P =0,5V Declanşare BT t Start =0,1 t Stop =1,1 t RET Declanşare BT cursa 2 0,2 0,4 0,6 0,8 1 1,2 1,4 t[ms] Cursele 1,3,5 Cursele 2,4,6

Moduri de lucru ale bazei de timp b) Dacă u 1, u 2 se aplică la intrarea YA(CH1) respectiv YB(CH2) a unui osciloscop cu două canale să se reprezinte imaginea care apare pe ecran pentru cele 3 poziţii ale comutatorului de sincronizare: CH1, CH2. Reglajele bazei de timp rămân cele de la punctul anterior. C ya =C yb =0,5 V/div.

Moduri de lucru ale bazei de timp 1) Sincronizarea dupa CH1 (semnalul u 1 ) 2 1-1 -2 1 u 1 [V] u 2 [V] 0,2 0,4 0,6 0,8 1 1,2 1,4 t[ms] U P =0,5V u 2 u 1

Moduri de lucru ale bazei de timp 2) Sincronizarea după CH2 (semnalul u 2 ) 2 1-1 -2 1 u 1 [V] u 2 [V] 0,2 0,4 0,6 0,8 1 1,2 1,4 t[ms] U P =0,5V u 2 u 1