Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 2. Osciloscopul
|
|
- Δαίδαλος Σαμαράς
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 2. Osciloscopul 2.5 Canalul Y
2 Rolul şi funcţiunile canalului Y Asigură impedanţa de intrare de valoare ridicată a osciloscopului; Realizează amplificarea în tensiune pentru sistemului de deflexie (osciloscopul analogic) sistemului de conversie CAN (osciloscopul numeric); Amplificare calibrată
3 Rolul şi funcţiunile canalului Y Face trecerea de la intrarea de regulă nesimetrică şi ieşirea simetrică; Asigură protecţia la supratensiuni; Permite extragerea semnalului pentru sincronizare internă; Permite realizarea unor reglaje şi selecţii pentru vizualizarea şi încadrarea convenabilă pe ecran a imaginii
4 Reglaje şi selecţii în canalul Y Selecţia modului de cuplaj al semnalului de intrare Cuplaj în curent continuu (CC) Cuplaj în curent alternativ (AC); Conectarea la masă a intrării (GND ground) U c componenta continuă a) CC b) CA c) GND
5 Reglaje şi selecţii în canalul Y Coeficientul de deflexie pe verticală C y = U n y y Valorile calibrate întâlnite la majoritatea osciloscoapelor sunt: Cy= mv/div, V/div.
6 Reglaje şi selecţii în canalul Y Exemplu: C y = 1V/div A = 1,5V U c = 2,5V U c componenta continuă a) CC b) CA c) GND
7 Reglaje şi selecţii în canalul Y Coeficientul de deflexie pe verticală reglare continuă a C y Atenţie! În cazul osciloscoapelor numerice, scările calibrate pot fi uneori mai dese, Reglajul continuu poate fi înlocuit cu unul fin (în trepte foarte dese, de exemplu 1 : 1,1 : 1,2 : etc.)
8 Reglaje şi selecţii în canalul Y Poziţia (deplasarea) pe verticală a imaginii -POZ Y tensiune continuă poate conduce la erori în măsurarea tensiunilor continue suprapuse peste semnal evitarea erorilor: comutatorul modurilor de cuplaj pe GND Ajustarea pozitiei spotului din POZ Y
9 Reglaje şi selecţii în canalul Y Selecţia polarităţii imaginii +/ y sau y Selecţia modului de vizualizare simultană a semnalelor de pe cele două (sau mai multe) intrări. Pentru un osciloscop cu două canale avem opţiunile: CH1 CH2 ALT CHOP ADD
10 Caracteristici şi performanţe ale canalului Y Sensibilitatea osciloscopului 1/C ym pentru osciloscoapele obişnuite C ym = 5 sau 10 mv/div Limitarea inferioară cauzată de existenţa zgomotului Pentru trepte mai coborâte, (1 sau 2 mv/div) reducere a lărgimii de bandă a osciloscopului (la 5-10 MHz) pe acele trepte (FTJ)
11 Caracteristici şi performanţe ale canalului Y Amplificarea în tensiune a canalului la frecvenţe joase A 0 În cazul osciloscopului analogic: Cunoscând sensibilitatea deflexiei pe verticală S y0 şi C ym A 0 = 1 S C y0 ym EXEMPLU: Pentru S y0 = 0,1div/V şi C ym = 10mV/div, rezultă A 0 = 10 3
12 Caracteristici şi performanţe ale canalului Y Amplificarea în tensiune a canalului la frecvenţe joase A 0 În cazul unui osciloscop numeric: Cunoscând tensiunea maximă la intrarea CAN, U M care corespunde tensiunii necesare pentru acoperirea întregului ecran pe treapta de C ym A 0 U = NC y M ym
13 Caracteristici şi performanţe ale canalului Y Caracteristicile de frecvenţă ( ) ( ) ( ) A jω = A jω e ϕω = A ω jω + ω j Modulul amplificării: A jω ( ) A ω = = ω + ω A ω 1+ ω 2 0
14 Caracteristici şi performanţe ale canalului Y A(jω) caracteristica amplitudine frecvenţă caracteristică constantă în toată banda redare fără distorsiuni a semnalului constatăm însă o scădere cu frecvenţa A jω ( ) = A 0 2 ω 1+ ω 2 0
15 Caracteristici şi performanţe ale canalului Y Caracteristica amplitudine frecvenţă a canalului Y în db: 2 ω A( jω) = 20log ( ) db 10 A jω = 20log10 A0 10log ω0 A(jω) [db] A 0 [db] ω A jω ( ) = A 0 2 ω 1+ ω 2 0
16 Caracteristici şi performanţe ale canalului Y se considere acceptabilă o scădere la 1 0,707, în db: 2 = 1 20log10 = 10log10 2 = 3dB 2 Aceasta apare la ω = ω 0 lărgimea de bandă la 3dB a canalului Y şi implicit a osciloscopului: A ω ( ) 0 A jω = 0 2 f3db = f0 = ω 2π 1+ ω 2 0
17 Caracteristici şi performanţe ale canalului Y reprezentare aproximativă: ( ω) A j db 2 = 20log10 A0 10log10 1+ ω 2 ω0 A 0 = 0dB -3dB A(jω) [db] Pentru frecvenţe ω << ω 0 A jω 20log A ( ) 10 0 db ω 0 ω
18 Caracteristici şi performanţe ale canalului Y Pentru frecvenţe ω >> ω 0 A ω jω 20log db 10 A0 20log10 ω 0 ( ) ( ω) A j db 2 = 20log10 A0 10log10 1+ ω 2 ω0 A 0 = 0dB -3dB A(jω) [db] dreaptă, având o scădere de -20dB/decadă ω 0 ω
19 Caracteristici şi performanţe ale canalului Y Răspunsul la impuls treaptă În mod ideal: A I t A O t intrare t 0 ieşire
20 Caracteristici şi performanţe ale canalului Y Două distorsiuni în cazul real oscilaţii amortizate în vecinătatea tranziţiei (pot fi evitate printr-o proiectare şi realizare adecvată) timp de creştere (durata frontului) A I t A O t
21 Caracteristici şi performanţe ale canalului Y Semnalul la intrare: Funcția de transfer a canalului: Semnalul de ieşire: y(t) x(t)=σ(t) xt () = σ () t ( ) ( ) 0 = ω σ ( ) yt A e t 0 1 t 0 0 ( ω) = A j A ω jω+ ω 0 1 A 0 0,9A 0 0,1A 0 Durata frontului va fi: t t 1 t 2 t t = t t f 2 1
22 Caracteristici şi performanţe ale canalului Y yt = A 1 e = 0,1A ( ) ( t ) 1 ω 0 t = ln ω 0,9 0 yt = A 1 e = 0,9A ( ) ( t ) 2 ω 0 t = t f ln ω 0,1 0 = 1 2,2 2,2 0,35 ln9 ω = ω = 2π f = f yt = A e σ t y(t) A 0 0,9A 0 0,1A 0 ( ) ( ω ) ( ) t t 1 t 2 t
23 Caracteristici şi performanţe ale canalului Y Ex: f 0 = 100MHz t f = 3,5ns semnal la intrare cu t s semnal vizualizat cu t = t + t 2 2 v s f
24 Caracteristici şi performanţe ale canalului Y Dacă t s >> t f t v t s Dacă însă t s şi t f sunt apropiați: t = t + t t = t t v s f s v f
25 Caracteristici şi performanţe ale canalului Y Impedanţa de intrare Ri Zi = Ri Ci = 1 + jωrc În mod frecvent, R = 1 M Ω, C = pf i i La f mari, C i șuntează R i Z i devine puternic dependentă de f De aceea, osciloscoapele destinate funcţionării la f mari (peste 100 MHz) au uneori şi o intrare de impedanţă mică (50 sau 75 ohmi). i i R i C i
26 CC SINCR Y A GND CA ACY PAY CC ADY C y [V/div] C y POZ Y INV Y B S-a considerat cazul unui osciloscop cu două canale (YA, YB)
27 CC SINCR Y A GND CA ACY PAY CC ADY C y [V/div] C y POZ Y INV Y B Comutatorul modurilor de cuplaj (CC, AC, GND) Atenuatorul calibrat (ACY) Preamplificatorul canalului Y (PAY) Comutatorul de canale (CC) Amplificatorul de deflexie pe verticală (ADY)
28 Comutatorul modului de cuplaj U c componenta continuă a) CC b) CA c) GND
29 Atenuatorul calibrat permite modificarea în trepte calibrate a Cy Dacă se doreşte realizarea unui atenuator cu treptele Cy= mv/div, V/div, vor fi necesare atenuările din tabel Cy 10 mv/div 20 mv/div 50 mv/div 100 mv/div 200 mv/div 500 mv/div Atenuare 1/1 1/2 1/5 1/10 1/20 1/50 1/100 1/200 1/500 1 V/div 2 V/div 5 V/div
30 patru atenuatori elementari (1/2, 1/5, 1/10, 1/100) Ex: A = 1/50 = 1/10 * 1/5 Cy 10 mv/div 20 mv/div 50 mv/div 100 mv/div 200 mv/div 500 mv/div Atenuare 1/1 1/2 1/5 1/10 1/20 1/50 1/100 1/200 1/500 1 V/div 2 V/div 5 V/div
31 atenuatorul - divizor rezistiv realizat cu rezistoarele R 1 şi R 2 şi având drept sarcină impedanţa Z ip (ω). R 1 U 1 R 2 R ip C ip U 2 H ω ( ) U ( ) 2 R2 Zip ω = = U R + R Z ω ip ( )
32 Z ip (ω) scade cu f din cauza C b, H(ω) scade pentru a compensa C a în paralel cu R a, care să favorizeze trecerea frecvenţelor înalte R a U 1 C a R b C b U 2
33 R a U 1 C a R b C b U 2 H ω ( ) U 2 Z ω = = U Z Z 1 a ( ) b ( ω) + ( ω) b
34 R a U 1 C a R b C b U 2 Z a ω ( ) = R a 1 jωc a = Ra Ra = 1 + jωrc 1 j, τ = + ωτ 1 R ( ) b Rb Z ω = R = =, τ = RC jωc 1+ jωr C 1+ jωτ b b b b b b b b b a a a a a a RC
35 H ω ( ) La frecvenţe joase U 2 Rb 1+ jωτ = = = U R + R + j R + R 1 ( ) a ω( τ τ ) a b a b b a Rb 1+ jωτ a = Ra + Rb Raτb+ Rbτ a 1+ jω Ra R + b H 0 b ( ) = R k R + R = a b
36 H ω ( ) = Este de dorit ca funcţia de transfer să nu depindă de frecvenţă, ceea ce se întâmplă dacă τ ceea ce implică Rb 1+ jωτ a Ra + Rb Raτb+ Rbτ a 1+ jω Ra R + b a Rτ R a b b a = = a + Rτ + R b τ = τ = τ a b τ τ τ = RC a a a = RC b b b
37 condiţia de compensare perfectă a atenuatorului: τ = τ = τ a b Este foarte important ca această condiţie să fie îndeplinită constanţa atenuării cu frecvenţa răspunsul atenuatorului la un semnal compus nu este distorsionat. De exemplu, răspunsul atenuatorului compensat la u 1 (t) = σ(t) va fi kσ(t)
38 τ τ În cazul în care a b, atenuarea nu mai este constantă cu frecvenţa vor apărea erori în măsurarea amplitudinii unor semnale sinusoidale semnalele cu o formă mai complexă vor fi distorsionate Exemplu: impuls treaptă aplicat la intrare la ieşirea atenuatorului: t ( ) ( ) a b τ u2 t = kσ t + e σ t ( C )( ) b + Ca Rb + Ra τ τ ( )
39 Sunt posibile două situaţii: τ b > τ a atenuator subcompensat; în acest caz atenuatorul defavorizează semnalele de frecvenţe mari, iar în răspunsul la treaptă, termenul al doilea este negativ, având la efect o distorsionare a frontului. 1 x(t) = σ(t) y(t) t τ b >τ a - subcompensat τ b =τ a - compensat t
40 Sunt posibile două situaţii: τ b < τ a atenuator supracompensat; atenuatorul favorizează semnalele de frecvenţe înalte, iar în răspunsul la treaptă, termenul al doilea este pozitiv, conducând la o supracreştere. 1 x(t) = σ(t) y(t) τ b <τ a - supracompensat t τ b >τ a - subcompensat τ b =τ a - compensat t
41 EXEMPLU: Atenuator compensat Atenuator subcompensat Atenuator supracompensat
42 CC SINCR Y A GND CA ACY PAY CC ADY C y [V/div] C y POZ Y INV Y B
43 Preamplificatorul canalului Y Realizează o bună parte din funcţiunile specifice canalului Y: o primă amplificare a semnalului de la ieşirea ACY intrarea asimetrică ieşire simetrică (diferenţială) impedanţă de intrare mare (R in =1MΩ, C in =10 80pF); protecţia la supratensiuni aplicate
44 Comutatorul de canale osciloscopul cu mai multe canale dacă osciloscopul nu are decât un singur fascicol de electroni, nu pot fi afişate mai multe imagini simultan.
45 Comutatorul de canale pentru vizualizare simultană a semnalelor de pe mai multe canale rolul de a multiplexa semnalele care trebuie vizualizate Exisă două moduri de vizualizare a mai multor canale: modul alternat (ALT) modul comutat (chopped - CHOP)
46 Modul alternat Semnale afişate alternat. La fiecare cursă un semnal De exemplu, în cazul unui osciloscop cu două canale, la cursele impare este afişat semnalul de pe canalul 1, la cursele pare este afişat semnalul de pe canalul 2. T d perioada desfăşurărilor. imaginea corespunzătoare unuia dintre canale este afişată cu o perioadă de 2T d. Dacă t p > 2T d, ochiul percepe cele două imaginii ca fiind afişate simultan
47 Modul alternat frecvenţe mari (perioadă mică). perioada de afişare este mică şi implicit alternarea celor două imagini este foarte rapidă la frecvenţe joase, este posibil să nu mai fie îndeplinită relaţia anterioară şi imaginea apare pâlpâitoare, alternarea devenind vizibilă.
48 Modul comutat Pe ecran eşantioane (fragmente) din cele două imagini CC comută de la o imagine la alta cu f de ordinul sutelor de khz Dacă această comutare se face cu o frecvenţă suficient de mare, mai precis cu o perioadă T c << T d, discontinuitatea imaginilor afişate pe ecran nu este sesizată de ochi.
49 Modul comutat frecvenţe joase, unde inegalitatea de mai sus poate fi uşor îndeplinită. prescurtarea CHOP (de lb. Engleză chopped)
50 Cursa n Cursa n Cursa n+1 Cursa n Modul ALT Modul CHOP
51 Amplificatorul de deflexie Amplificator diferenţial de bandă largă Are amplificare fixă Funcţionează la nivel mare
2 Osciloscopul. 2.1 Prezentare generală MĂSURĂRI ÎN ELECTRONICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII
1 MĂSURĂRI ÎN ELECTRONICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII Osciloscopul.1 Prezentare generală Osciloscopul este un instrument având ca funcţie principală vizualizarea şi măsurarea semnalelor electrice în domeniul timp.
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραMăsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 3. Osciloscopul
3. Osciloscopul 3.6 Sistemul de sincronizare şi baza de timp Caracteristici generale Funcţionarea în modul Y(t) în acest caz osciloscopul reprezintă variaţia în timp a semnalului de intrare. n y u y C
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραL2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR
L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραAPARATURA DE LABORATOR
APARATURA DE LABORATOR I. OBIECTIV Deprinderea utilizării aparatelor de laborator (sursă de tensiune, multimetru digital, generator de semnale, osciloscop catodic) necesare studiului experimental a unor
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραOSCILOSCOPUL ANALOGIC
OSCILOSCOPUL ANALOGIC 1. Scopul aplicaţiei Se urmăreşte studierea osciloscopului analogic HM303-6 al firmei germane HAMEG. Lucrarea prezintă principiul de funcţionare al osciloscopului la nivel de schemă
Διαβάστε περισσότεραTitlul: Prezentarea şi modelarea aparaturii de laborator.
LABORATOR S.C.S. LUCRAREA NR. 1 Titlul: Prezentarea şi modelarea aparaturii de laborator. Scopul lucrării: Prezentarea aparaturii folosite în cadrul laboratorului, explicarea principiilor de funcţionare,
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότερα7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE
7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE 7.1. GENERALITĂŢI PRIVIND AMPLIFICATOARELE DE SEMNAL MIC 7.1.1 MĂRIMI DE CURENT ALTERNATIV 7.1.2 CLASIFICARE 7.1.3 CONSTRUCŢIE 7.2 AMPLIFICATOARE DE SEMNAL MIC
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραLucrarea de laborator 1 Generarea şi vizualizarea semnalelor. Reglajele osciloscopului
1 Lucrarea de laborator 1 Generarea şi vizualizarea semnalelor Rev 19 Scop: Familiarizarea cu funcţiile de bază ale unui osciloscop şi generator de semnal. Reglarea și măsurarea parametrilor specifici
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS
CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS I. OBIECTIVE a) Înţelegerea funcţionării porţii de transfer. b) Determinarea rezistenţelor porţii în starea de blocare, respectiv de conducţie. c) Înţelegerea modului
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 1. AMPLIFICATOARE CU TRANZISTOARE BIPOLARE
CAPIOLUL 1. AMPLIFICAOARE CU RANZISOARE BIPOLARE 1.1. AMPLIFICAOARE DE SEMNAL MIC 1.1.1 MĂRIMI DE CUREN ALERNAIV. CARACERISICI. Amplificatorul electronic este un cuadripol (circuit electronic prevăzut
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραCOMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότερα11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότεραElectronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Διαβάστε περισσότεραAMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură
Διαβάστε περισσότεραAnaliza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραMăsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 3. Osciloscopul
3. Osciloscopul 3.1 Prezentare generală Cuprins Utilitate, clasificare, schema bloc Analog vs. digital? (A) Tubul catodic (TK) realizare sensibilitatea în regim static sensibilitatea în regim dinamic TK
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI
CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de
Διαβάστε περισσότερα2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC
Lucrarea nr.6 AMPLIFICATOAE DE SEMNAL MIC 1. Scopurile lucrării - ridicarea experimentală a caracteristicilor amplitudine-frecvenţă pentru amplificatorul cu cuplaj C şi amplificatorul selectiv; - determinarea
Διαβάστε περισσότερα2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale
Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de
Διαβάστε περισσότεραMăsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 3. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici
3. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici 3.1 Aspecte generale Procesul de măsurare A măsura = a compara o mărime necunoscută, X, cu o alta, de aceeaşi natură, X u : X = m X u m = valoarea mărimii
Διαβάστε περισσότεραV CC 10V. Rc 5.6k C2. Re 1k OSCILOSCOP
LUCRARE DE LABORATOR 1 AMPLIFICATOR CU UN TRANZISTOR ÎN CONEXIUNEA EMITOR COMUN. o Realizarea circuitului de amplificare cu simulatorul; o Realizarea practică a circuitului de amplificare; o Setarea și
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραProfesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραCircuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL
LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL 1. Scopul lucrării În această lucrare se studiază experimental amplificatorul instrumental programabil PGA202 produs de firma Texas Instruments. 2. Consideraţii
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραC U P R I N S ARGUMENT PREZENTAREA AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE Simbol şi terminale AO ideal AO real...
C U P R I N S ARGUMENT.... 2 1. PREZENTAREA AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE... 4 1.1 Simbol şi terminale... 4 1.2 AO ideal..... 5 1.3 AO real... 5 1.4 Configuraţii de circuite cu AO... 6 2. PARAMETRII UNUI
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραSTUDIUL, VERIFICAREA SI UTILIZAREA OSCILOSCOPULUI
Lucrarea nr. STUDIUL, VERIFICAREA SI UTILIZAREA OSCILOSCOPULUI. GENERALITĂŢI DESPRE OSCILOSCOP Osciloscopul permite măsurarea semnalelor prin vizualizarea amplitudinii în timp. Cele două axe ale ecranului
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 2. AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE
CAPITOLUL 2. AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE 2.1. GENERALITĂȚI PRIVIND AMPLIFICATOARELE OPERAȚIONALE 2.1.1 DEFINIȚIE. Amplificatoarele operaţionale sunt amplificatoare electronice de curent continuu, care
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότερα8.3 Analiza regimului permanent sinusoidal (abordarea frecvenţială)
8.3 Analiza regimului permanent sinusoidal abordarea frecvenţială În subcapitolul precedent, a fost analizată comportarea unui circuit simplu ordinul I, în regimul tranzitoriu. Au fost determinate tensiunea
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 11 RETELE CARE MODIFICA STRUCTURA SEMNALULUI
LUCAEA N. ETELE CAE MODIFICA STUCTUA SEMNALULUI Amplificatoarele de AF sunt prevazute in mod obisnuit, cu circuite auxiliare al caror rol este acela de a opera modificari asupra semnalului transferat.
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραTratarea numerică a semnalelor
LUCRAREA 5 Tratarea numerică a semnalelor Filtre numerice cu răspuns finit la impuls (filtre RFI) Filtrele numerice sunt sisteme discrete liniare invariante în timp care au rolul de a modifica spectrul
Διαβάστε περισσότεραExamen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate
Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραOSCILOSCOPUL NUMERIC
OSCILOSCOPUL NUMERIC apărut din necesitatea de a face şi acest instrument apt pentru a fi inclus într-un sistem automat de măsură controlat de un calculator iniţial ca un instrument destinat doar vizualizării
Διαβάστε περισσότεραM. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 2 Aparatura de laborator-ii
Lucrarea Nr. 2 Aparatura de laborator-ii Scopul lucrarii: - Deprinderea utilizării aparatelor de laborator (generator de semnal, osciloscop catodic) necesare studiului experimental a unor dispozitive şi
Διαβάστε περισσότεραElemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer.
Elemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer. Scopul lucrării: Învăţarea folosirii osciloscopului în mod de lucru X-Y. Vizualizarea caracteristicilor
Διαβάστε περισσότεραEcuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare
Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Scopul lucrării - asimilarea conceptului de nivel mare; - studiul etajului de putere clasa B; 1. Generalităţi Caracteristic etajelor de nivel mare este faptul
Διαβάστε περισσότεραTransformări de frecvenţă
Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότεραElectronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE
STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare cu joncţiuni
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători
Διαβάστε περισσότεραDeterminarea tensiunii de ieşire. Amplificarea în tensiune
I.Circuitul sumator Circuitul sumator are structura din figura de mai jos. Circuitul are n intrări, la care se aplică n tensiuni de intrare şi o singură ieşire, la care este furnizată tensiunea de ieşire.
Διαβάστε περισσότεραELECTRONICĂ ANALOGICĂ CIRCUITE ELECTRONICE
prof. RUSU CONSTANTIN ELECTRONICĂ ANALOGICĂ CIRCUITE ELECTRONICE - AUXILIAR CURRICULAR - BISTRIȚA - 2017 ISBN 978-973-0-23573-9 CUPRINS PREFAȚĂ... 1 CAPITOLUL 1. AMPLIFICATOARE CU TRANZISTOARE BIPOLARE...
Διαβάστε περισσότεραA1. Valori standardizate de rezistenţe
30 Anexa A. Valori standardizate de rezistenţe Intr-o decadă (valori de la la 0) numărul de valori standardizate de rezistenţe depinde de clasa de toleranţă din care fac parte rezistoarele. Prin adăugarea
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραTransformata Laplace
Tranformata Laplace Tranformata Laplace generalizează ideea tranformatei Fourier in tot planul complex Pt un emnal x(t) pectrul au tranformata Fourier ete t ( ω) X = xte dt Pt acelaşi emnal x(t) e poate
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότερα