MEMORIU TEHNIC Beneficiar: UNIVERSITATEA TEHNICA GHEORGHE ASACHI IASI str. Prof. dr. doc. Dimitrie Mangeron, nr. 67, mun.

MEMORIU TEHNIC 1. DATE GENERALE 1.1 Denumirea investiţiei: STUDIU PRIVIND FUNCTIONAREA IN REGIM DE AUTOPRODUCATOR PRIN UTILIZAREA ENERGIEI ELECTRICE PRODUSE DE GRUPURILE COGENERATIVE TV2 SI TV3 DIN CAMPUSUL STUDENTESC TUDOR VLADIMIRESCU IASI 1.2. Beneficiar: UNIVERSITATEA TEHNICA GHEORGHE ASACHI IASI str. Prof. dr. doc. Dimitrie Mangeron, nr. 67, mun. Iasi 1.3. Elaborator: S.C. ELSYS DESIGN S.R.L. IASI, str. Razoarelor, nr. 3, mun. Iaşi, tel/fax: 232 23269 1.4. Amplasamentul obiectivului: mun. Iasi, Campus studentesc Tudor Vladimirescu 1.5. Elemente care stau la baza elaborării documentaţiei: - Tema de proiectare - Aviz tehnic de racordare Centrale cogenerative - Documentatie tehnica Centrale cogenerative 2. DATE ENERGETICE ALE CONSUMATORULUI UNIVERSITATEA TEHNICA GHEORGHE ASACHI IASI a demarat lucrari de modernizare si reabilitare a sistemului de alimentare cu energie electrica si termica a Campusului Studentesc Tudor Vladimirescu. In acest sens Universitatea Tehnica Gh. Asachi, a montat 2 grupuri cogenerative in centralele termice existente, TV2 si TV3 (conform plansa E1-Plan incadrare), grupuri care produc energie termica si energie electrica in cogenerare. Producerea combinata de caldura si energie electrica - cogenerarea este o tehnica extrem de eficienta pentru ca economiseste energie, are un randament ridicat, fiind foarte avantajoasa din punct de vedere al costurilor, imbunatateste securitatea in furnizarea energiei si reduce considerabil impactul asupra mediului. Conform datelor furnizate de beneficiar, fiecare Centrala cogenerativa are 2 grupuri de cogenerare care produc o putere electrica de 1169, respectiv 58, la tensiunea de,4 kv si frecventa de 5 Hz. In total, cele doua centale de cogenerare produc o putere electrica de 3.498, din care 8 se foloseste pentru serviciile proprii ale centralelor. Memoriu tehnic 1

Centralele de cogenerare s-au racordat la SEN-Sistemul Energetic National, prin intermediul a 2 posturi de transformare 2/,4 kv-(16+8) kva, PT1-TV2 si PT 2-TV3, posturi de transformare care sunt racordate printr-o bucla LES 2 kv, la statia de transformare 11/2 kv Tatarasi, pe 2 sectii de bare 2 kv diferite (Plansa E5 Schema monofilara de ansamblu 2kV). In prezent Caminele studentesti din Campusul Tudor Vladimirescu sunt alimentate cu energie electrica din reteaua de distributie de joasa tensiune din zona, ce apartine Operatorului de distributie zonal - EON Moldova Distributie. Puterea maximă simultan absorbită, în prezent, la nivel de Campus studentesc este de 1.112 si este asigurata din 9 posturi de transformare 2/,4 kv, racodate prin bucle de 6 kv la Punctul de alimentare PA 18 (plansa E4 Schema electrica monofilara existanta 6kV). Delimitarea si măsura energiei electrice se realizeaza pe intrarea generala in tablourile de distributie de joasa tensiune existente in posturile trafo. Determinarea puterii maxime simultan absorbite s-a stabilit in urma analizei inregistrarilor din echipamentele montate in cele 9 puncte de decontare/consum din posturile de transformare din care sunt alimentate in prezent caminele studentesti ale campusului Tudor Vladimirescu S-au obtinut astfel curbele de consum (kwh/6 minute) de-a lungul perioadei: ianuarie 214 decembrie 214 ianuarie 215 octombrie 215, precum si date referitoare la puterea maxima inregistrata in perioada ianuarie 215 octombrie 215 Astfel, din inregistrarile lunii martie 214 avem urmatoarele date: W max masurat / martie = 873,425 Kwh/h W mediu / martie = 628,86564 Mwh/luna Iar din inregistrarile lunii octombrie 214 obtinem: W max masurat / oct. = 119,25 Kwh/h W mediu / martie = 733,8276 Mwh/luna Memoriu tehnic 2

Puterile maxime simultane pentru consumatorii din Campus s-au obtinut prin inregistrarea consumului de energie electrica intr-un interval de un an de zile, de la contoarele montate in tablourile de distributie din cele 9 posturi de transformare. VM_CAMIN_T8_T9_T1_PT.184 IS #274767 Pmax = 128,784 VM_CAMIN_T5_T6_T1_T15_PT.183 IS #27473 Pmax = 199,344 VM_CAMIN_T17_PT.392 IS #276846 Pmax = 82,836 Memoriu tehnic 3

VM_CAMIN_T16_PT.379 IS #27472 - Pmax = 41,58 VM_CAMIN_T14_T15_PT.358 IS #274763 Pmax = 63,9 VM_CAMIN_T18_T2_PT.54 IS #274764 Pmax = 69,48 Memoriu tehnic 4

VM_CAMIN_T19_T2_PT.54 IS #274766 Pmax = 79,44 VM_CAMIN_T2_T12_PT.182 IS #274756 Pmax = 127,68 VM_CAMIN_T11_PT.181 IS #274696 Pmax = 168,348 Memoriu tehnic 5

Acestea sunt: Ps TD 181 = 168 Ps TD 182 = 128 Ps TD 183 = 2 Ps TD 184 = 13 Ps TD 239 = 1 Ps TD 358 = 64 Ps TD 379 = 41 Ps TD 392 =133 Ps TD 54A=79 Ps TD 54B=69 Total Putere maxima simultan absorbita=1.112 (an 215) Daca se iau in calcul un numar mediu de 293 camere de camin in medie ocupate atunci se poate lua in calcul P calcul = 1.582. Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi Iaşi dste sa renunte la alimentarea cu energie electrica a caminelor studentesti din aceste posturi de transformare (schema PA 18 cu alimentare din PT 6kV/,4kV) si sa le alimenteze de la Centralele cogenerative, respectiv din cele 2 posturi de transformare 2/,4 kv-(16+8) kva, PT1-TV2 si PT 2- TV3. Alimentarea de rezerva a tablourilor de servicii proprii pentru cele 2 centrale vor ramane din TGJT (apartinand Universitatii Tehnice Gheorghe Asachi din Iasi) ale PT358 si PT239 Iasi prin 2 BMPT-uri si LES,4kV pana la TSI ale centralelor de cogenerare. Se vor analiza variantele optime din punct de vedere tehnico-economic pentru alimentarea cu energie electrica din Centralele cogenerative, a tuturor consumatorilor din Campusul Tudor Vladimirescu in varianta functionarii in regim de autoproducator cu evitarea functionarii insularizate. Memoriu tehnic 6

3. SOLUŢII DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA Alimentarea cu energie electrica a Caminelor studentesti, ca alimentare de baza, se va realiza din barele de 2kV ale statiei de transformare 11/2 kv Tatarasi prin cele doua cai de alimentare de 2kV catre PT 2/,4 kv-(16+8) KVA cu cele doua Centrale de Cogenare debitand pe barele de,4 kv din posturile de transformare aferente, PT1-TV2 si PT2-TV3. Alimentarea de rezerva se va realiza din reteaua de distributie (de 6kV) a E.ON Distributie Romania si anume doar pentru tablourile de servicii proprii pentru cele 2 centrale, asa cum s-a detaliat anterior. In posturile de transformare PT1-TV2 si PT2-TV3, la fiecare tablou de distributie, se vor efectua lucrari in vederea echipării cu plecari suplimentare de joasa tensiune pentru consumatorii - camine, prin prelungirea barelor colectoare. Se va monta cate un grup de masura pe barele generale de joasa tensiune ale tablourilor de distributie, inaintea plecarilor spre consumator, pentru masura energiei electrice consummate (plansa E5). Celulele de linie 2 kv din PT1-TV2 si PT2-TV3 sunt echipate cu relee digitale, tip SEL- 75, relee care trebuie sa aiba posibilitatea direcţionării functiilor de protectie in ambele sensuri. Astfel, pe langa functiile de protectie configurate in releele existente si anume, protecţie maximală de curent instantanee, protecţie maximală de curent temporizată, protecţie maximală de curent homopolar, se vor completa cu functii de protectie directionale specifice liniilor alimentate de la ambele capete, si anume cu protecţie maximală de curent directionată si protecţie maximală de curent homopolar direcţionată pentru intrerupatoarele cuplei longitudinale dintre cele 2 PTAV-uri (intrerupatoarele din celulele de linie PT2 TV3 si PT1 TV2.) De asemenea, se propune inlocuirea tablourilor de joasa tensiune existente care alimenteaza in prezent caminele din cele 9 posturi de transformare, tablouri care sunt vechi si degradate, cu tablouri/firide de distributie noi, amplasate in exteriorul posturilor trafo, pe peretele acesora. Solutii tehnico-economice prin care obiectivele proiectului pot fi atinse: Toate solutiile propuse vor ava ca punct de plecare numarul maxim de plecari pe JT cu care pot fi suplimntate TDRI JT din PT TV2 si TV3. Memoriu tehnic 7

Solutia 1 Alimentarea cu energie electrica a caminelor studentesti se va realiza din tablourile de joasa tensiune noi, racordate in sistem buclat, prin trei-patru bucle de joasa tensiune in cablu,4 kv cu alimentarea de baza de la un grup cogenerativ si alimentarea de rezerva de la celalat grup cogenerativ, aferent aceluiasi post de transformare PT1-TV2 sau PT2-TV3 (plansa E6). Tablourile/firidele de joasa tensiune noi (de tip E3-8 sau E3-12) se vor monta pe soclu de beton, in exteriorul posturilor de transformare, langa tablourile existente care se demonteaza, pentru a se putea prelua coloanele de j.t existente catre camine. Firidele/tablourile proiectate se vor echipa pe general cu separatoare tripolare izolate echipate cu patroane MPR. Solutia 2 Se propun aceleasi lucrari ca la Solutia 1, cu diferenta ca firidele/tablourile proiectate se vor echipa pe general cu intrerupatoare automate tripolare iar in tablourile unde se realizeaza buclarea se vor monta si AAR-uri pentru trecerea automata pe calea de rezerva, respectiv pe alimentarea din celalalt grup (plansa E7). Suprafaţa şi situaţia juridică a terenului ce urmează a fi ocupat Instalatiile proiectate se vor amplasa pe teren ce apartine Universitatii Tehnice Ghe. Asachi si pe teren domeniu public al Municipiului Iasi. 4. DELIMITAREA INSTALATIILOR PROIECTATE Delimitarea instalaţiilor electrice între distribuitorul de energie electrică E ON Distributie Romania şi consumator - Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi, se va realiza la papucii cablurilor 2 kv, plecare din celulele de 2 kv din statia de transformare Tatarasi conform ATR Nr. 15441. 5. GUPUL DE MASURA PENTRU ENERGIA ELECTRICA Masura energiei electrice, pentru situatia in care consumatorii se alimenteaza din reteaua distribuitorului E-ON Distributie Romania in regim de autoproducator (alimentarea de baza) se realizeaza pe medie tensiune, cu cele 2 grupuri de masura (existente) montate in celulele de 2 kv (celula 16 sectia A si celula 28 sectia B) din statia de Memoriu tehnic 8

transformare Tatarasi. Pentru determinarea bilantului energetic pe fiecare din cele doua Centrale de Cogenare, se pot instala grupuri de masura pe joasa tensiune, montate pe barele generale de J.T. ale tablourilor de distributie din PT1-TV2 si PT2-TV3, inaintea plecarilor spre consumator. Grupurile de masura sunt alcatuite din contoare electronice trifazate de energie electrica activă şi reactive cu masura in toate cele patru cadrane, cu inregistrarea puterii maxime, cu curba de sarcina, clasa de precizie 1 sau mai mica, Un= 3x23/4 V si trei transformatoare de curent de joasa tensiune, cu raportul 2/5 A sau 1/5 A. 6 CALCULUL INDICATORILOR DE SIGURANȚĂ ÎN ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ A CONSUMATORILOR J.T. DIN CAMPUSUL STUDENȚESC TUDOR VLADIMIRESCU IAȘI 6.1.1 Obiectivul studiului Obiectivul studiului constă în evaluarea indicatorilor de disponibilitate și siguranță asociați serviciului de alimentare cu energie electrică din rețeaua campusului studențesc Tudor Vladimirescu Iași, precum și analiza comparativă a variantelor propuse pentru structura rețelei de distribuție de joasă tensiune în vederea asigurării continuității și siguranței în alimentare. 6.1.2 Acte normative Prezentul studiu are la bază indicatorii de fiabilitate și metodele de calcul reglementate de NTE 5/6/ - Normativ privind metodele şi elementele de calcul al siguranţei în funcţionare a instalaţiilor energetice. 6.1.3 Informaţia necesară calculelor Pentru efectuarea calculelor de fiabilitate sunt necesare următoarele informaţii referitoare la rețeaua electrică care urmează a fi studiată: schema monofilară a rețelei şi funcțiile scop asociate; caracteristicile funcţionale și indicatorii de fiabilitate ai elementelor componente la nivelul de detaliere necesar; stările de succes, respectiv de insucces rezultate din analiza schemei monofilare și a regimurilor de funcționare; perioada de referinţă pentru calcul (în general 1 an). Memoriu tehnic 9

6.2 Modelul structural echivalent de fiabilitate O primă etapă în abordarea analizei cantitative şi a calculelor de fiabilitate pentru o rețea electrică dată o constituie transpunerea parţială sau totală a schemei monofilare a acestuia într-un model structural echivalent de fiabilitate. 6.2.1 Indicatorii de fiabilitate pe element Calculul indicatorilor de disponibilitate și siguranță asociați sistemului de distribuție se poate face numai pornind de la valorile indicatorilor de fiabilitate ai elementelor componente. Indicatorii de fiabilitate aferenţi elementelor componente ale schemei sunt: intensitatea de defectare : intensitatea de reparare:. Indicatorii de fiabilitate și vor fi exprimaţi pentru toate elementele componente ale schemei de calcul în aceeaşi unitate de măsură (de exemplu -1 sau an-1). Pentru calculul indicatorilor de disponibilitate și siguranță privind serviciul de alimentare cu energie electrică, următorii indicatori de fiabilitate ai elementelor de rețea au fost adoptați din Normativul NTE 5/6/. Tab 6.1. Valorile indicatorilor de fiabilitate pentru elementele de rețea Valori indicatori fiabilitate Elemente de rețea Intensitatea de defectare Intensitatea de reparare ( -1 ) (an -1 ) ( -1 ) (an -1 ) Linii electrice în cablu MT.25 1-4.219 125 1-4 19.5 Bara MT.2 1-4.1752 5 1-4 438. Echipamente comutație MT.15 1-4.1314 625 1-4 547.5 Transformator de putere MT/JT.1 1-4.876 1 1-4 87.6 Echipamente comutație JT.1 1-4.876 2 1-4 1752. Bara JT.15 1-4.1314 2 1-4 175.2 Linii electrice în cablu JT.5 1-4.438 2 1-4 175.2 Generator pe JT 1 1-4.876 1 1-4 87.6 Indicatorii privind disponibilitatea energiei pe barele de 2 kv ale Stației Tătărași, bare de pe care se realizează alimentarea rețelei de distribuție a campusului studențesc, sunt: Tab 6.2. Valorile indicatorilor de disponibilitate pe barele de 2 kv, Stația Tătărași Intensitatea de defectare ( -1 ) Intensitatea de reparare ( -1 ) Bara A Statia Tatarasi.194869 1-4 918.2 1-4 Bara B Statia Tatarasi.19236 1-4 917.9 1-4 Memoriu tehnic 1

6.3. Indicatori de disponibilitate și siguranță în alimentare în punctele de interfaţă Pe baza modelului structural echivalent de fiabilitate al schemei monofilare și a indicatorilor de fiabilitate ai elementelor componente, indicatorii de disponibilitate și siguranță calculați în punctele de interfață dintre rețea și consumatori sunt: numărul mediu de întreruperi (frecvența) întreruperilor în alimentarea cu energie electrică în perioada de referință: M[ν(T)] (int/an); durata medie de nealimentare (indisponibilitate a serviciului/sistemului): M[Td] (); durata medie totală de nealimentare în perioada de referință: M[β(T)] (/an); indisponibilitatea (probabilitatea de nefuncţionare) și/sau disponibilitatea (probabilitatea de funcţionare) a sistemului: U și/sau A (%); În cazul restabilirii alimentării prin intermediul manevrelor manuale sau automate, relativ la punctul 1, se vor calcula următorii indicatori: numărul mediu de întreruperi în alimentarea cu energie electrică în perioada de referinţă, M[ν(T)]: numărul mediu de întreruperi în alimentarea cu energie electrică eliminate prin manevre manuale și/sau automate (dacă este cazul), calculat pentru perioada de referinţă: M[νkM(T)] / M[νkA(T)]; numărul mediu de întreruperi în alimentarea cu energie electrică eliminate prin reparații, calculat pentru perioada de referinţă: M[νR(T)]; Notă: La determinarea acestui indicator de fiabilitate, după caz, se va avea în vedere valoarea probabilității de eșec a sistemului de comutație, p k =.1. 1. intensitatea de defectare/reparare echivalente: λ e /μ e. De asemenea, pe baza datelor privind puterile generatoarelor și sarcinile consumatorilor afectaţi de întreruperile în furnizarea energiei electrice, va fi posibilă calcularea indicatorului privind energia nelivrată în perioada de referință: ENS (h/an). 6.4. Modele de calcul a indicatorilor de siguranță în alimentare Normativul NTE 5/6/ prezintă mai multe modele şi procedee de calcul bazate pe utilizarea funcţiei de fiabilitate, a proceselor stochastice de tip Markov, a simulării Monte Carlo etc. Din cadrul acestor metode, în prezentul studiu s-a apelat la: Metoda diagramei bloc și a echivalării succesive Transpunerea unei scheme tehnologice/monofilare într-un model structural Memoriu tehnic 11

echivalent de fiabilitate necesită realizarea diagramei bloc de fiabilitate, acțiune ce implică înlănţuirea de elemente (blocuri) individuale, echivalente din punct de vedere al fiabilității, în conformitate cu starea de succes a schemei tehnologice/monofilare. Metoda echivalării succesive se aplică în conformitate cu 3.2.4 din NTE 5/6/ şi constă în reducerea succesivă a numărului de elemente componente ale schemei bloc, dacă este posibil chiar până la un singur element echivalent. Procedeul trebuie aplicat, în măsura în care este posibil, la începutul oricărui calcul de fiabilitate, în vederea reducerii numărului de elemente ale diagramei bloc, obţinând astfel o micşorare considerabilă a volumului de calcul în eventualitatea în care ar fi necesară, în continuarea calculului analizei de fiabilitate, aplicarea şi a altor procedee de calcul. În funcţie de conexiunile de bază dintre elementele din cadrul diagramei bloc și având la bază valorile indicatorilor de fiabilitate aferenţi elementelor componente, se calculează indicatorii de fiabilitate echivalenţi ai sistemului. Calculul indicatorilor de fiabilitate utilizând reducerea prin echivalări succesive a diagramei bloc are la bază relațiile indicate în tabelul 3.7 din NTE 5/6/. 6.5 Evaluarea indicatorilor de disponibilitate și siguranță a rețelei de alimentare cu energie electrică a consumatorilor din campusul studențesc Tudor Vladimirescu Iași Plecând de la schema electrică de ansamblu a rețelei de alimentare cu energie electrică a campusului studențesc Tudor Vladimirescu, studiul privind evaluarea indicatorilor de disponibilitate și siguranță va cuprinde: evaluarea indicatorilor de disponibilitate și siguranță pe barele de joasă tensiune (TDRI) din posturile de transformare PT1-TV2 și PT2-TV3, având în vedere alimentarea acestora din rețeaua de 2 kv și din grupurile de cogenerare; evaluarea indicatorilor de disponibilitate și siguranță în alimentare pe barele de joasă tensiune (TD-PT) din posturile de transformare a consumatorilor din campusul studențesc, având în vedere trei variante propuse pentru analiză. Memoriu tehnic 12

Caz A Pentru evaluarea indicatorilor de disponibilitate și siguranță pe barele TDRI se va considera schema monofilară de ansamblu (plansa E.5) și indicatorii de fiabilitate a principalelor elemente de rețea (cabluri MT, bare MT, transformatoare 2/.4 kv, bare JT, unități de generare). ST Tatarasi A ST Tatarasi B LES 2 A LES 2 B PT1-TV2 PT2-TV3 Trafo 1 TV2 Trafo 2 TV2 Trafo 1 TV3 Trafo 2 TV3 TDRI-G1TV2 TDRI-G2TV2 TDRI-G1TV3 TDRI-G2TV3 G G1-TV2 G G2-TV2 Indicatorii de fiabilitate a elementelor de rețea, în concordanță cu schema monofilară simplificată, sunt prezentați în continuare: G G1-TV3 G G2-TV3 Bara MT, JT λ μ an 1 an 1 Bara A Statia Tatarasi A.171 84.3437 Bara B Statia Tatarasi B.168 84.878 Bara MT PT1 TV2.17525 438. Bara MT PT2 TV3.17525 438. Bara JT TDRI G1TV2.1314 175.2 Bara JT TDRI G2TV2.1314 175.2 Bara JT TDRI G1TV3.1314 175.2 Bara JT TDRI G2TV3.1314 175.2 Elemente comutatie pe elementul de reţea deserveste bara λ μ an 1 an 1 LES 2 A ST Tatarasi A.1314 547.5 LES 2 A PT1 TV2.1314 547.5 LES 2 B ST Tatarasi B.1314 547.5 LES 2 B PT2 TV3.1314 547.5 CL PT1 TV2.1314 547.5 CL PT2 TV3.1314 547.5 Memoriu tehnic 13

Trafo 1 TV2 PT1 TV2.1314 547.5 Trafo 2 TV2 PT1 TV2.1314 547.5 Trafo 1 TV3 PT2 TV3.1314 547.5 Trafo 2 TV3 PT2 TV3.1314 547.5 Trafo 1 TV2 TDRI G1TV2.876 1752 Trafo 2 TV2 TDRI G2TV2.876 1752 Trafo 1 TV3 TDRI G1TV3.876 1752 Trafo 2 TV3 TDRI G2TV3.876 1752 Cablu Din nodul La nodul λ L μ km 1 an 1 m an 1 LES 2 A PT1 TV2 ST Tatarasi A.219 22 19.5 LES 2 B PT2 TV3 ST Tatarasi B.219 22 19.5 Transformator Din nodul La nodul λ μ an 1 an 1 Trafo 1 TV2 PT1 TV2 TDRI G1TV2.876 87.6 Trafo 1 TV3 PT2 TV3 TDRI G1TV3.876 87.6 Trafo 2 TV2 PT1 TV2 TDRI G2TV2.876 87.6 Trafo 2 TV3 PT2 TV3 TDRI G2TV3.876 87.6 Generator λ μ an 1 an 1 TDRI G1TV2.876 87.6 TDRI G1TV3.876 87.6 TDRI G2TV2.876 87.6 TDRI G2TV3.876 87.6 Pe baza schemei monofilare și a indicatorilor de fiabilitate se vor calcula următorii indicatorilor de disponibilitate și siguranță în alimentare, indicatori calculați pe barele de JT (TDRI) ale posturilor de transformare PT1-TV2 și PT2-TV3: M[ν(T)] (int/an) numărul mediu de întreruperi (frecvența) întreruperilor în alimentarea cu energie electrică dintr-un an M[T d ] (h) durata medie de nealimentare (a întreruperii) M[β(T)] (/an) durata medie totală de nealimentare dintr-un an U (%) indisponibilitatea sistemului ENS (h/an) energia medie nelivrată dintr-un an (în cazul generatoarelor) Noduri M[ν(T)] M[Td] M[β(T)] U λ ech μ ech int/an h h/an % an 1 an 1 TDRI G1TV2.7667 56.58 43.39.4949.7667 154.825 TDRI G1TV3.7637 56.77 43.35.4946.7637 154.369 TDRI G2TV2.7667 56.58 43.39.4949.7667 154.825 TDRI G2TV3.7637 56.77 43.35.4946.7637 154.369 De asemenea, analiza cantitativă a fiabilității a permis evaluarea indicatorilor de disponibilitate și siguranță în funcționare a tuturor elementelor de rețea angrenate în sistemul de alimentare cu energie electrică, valorile acestor indicatori fiind: Memoriu tehnic 14

Noduri M[ν(T)] M[Td] M[β(T)] U int/an h h/an % PT1 TV2.736 56.8 41.81.4769 PT2 TV3.733 56.98 41.78.4766 ST Tatarasi A.1973 11.57 2.28.26 ST Tatarasi B.1943 11.58 2.25.257 Cabluri Din nodul La nodul M[ν(T)] M[Td] M[β(T)] U int/an h h/an % LES 2 A PT1 TV2 ST Tatarasi A.6922 59.28 41.4.4681 LES 2 B PT2 TV3 ST Tatarasi B.6892 59.5 41.1.4678 Transformatoare Din nodul La nodul M[ν(T)] M[Td] M[β(T)] U int/an h h/an % Trafo 1 TV2 PT1 TV2 TDRI G1TV2.7535 56.7 42.73.4874 Trafo 1 TV3 PT2 TV3 TDRI G1TV3.755 56.88 42.7.4871 Trafo 2 TV2 PT1 TV2 TDRI G2TV2.7535 56.7 42.73.4874 Trafo 2 TV3 PT2 TV3 TDRI G2TV3.755 56.88 42.7.4871 Generatoare M[ν(T)] M[Td] M[β(T)] U ENS int/an h h/an % h/an TDRI G1TV2 1.6427 79.78 131.6 1.4951 15327 TDRI G1TV3 1.6397 79.92 131.3 1.4947 153169 TDRI G2TV2 1.6427 79.78 131.6 1.4951 7614 TDRI G2TV3 1.6397 79.92 131.3 1.4947 75995 Caz B Pentru evaluarea indicatorilor de disponibilitate și siguranță în alimentare pe barele de joasă tensiune (TD-PT) din posturile de transformare s-au propus trei variante pentru rețeaua de distribuție de JT (planșele E6, E7 și E8), variante ce urmează a fi comparate din punct de vedere a indicatorilor de siguranță în alimentarea cu energie electrică. Schemele monofilare precum și tabelele indicatorilor de fiabilitate a elementelor de rețea sunt prezentate și analizate în contiunare, diferența dintre cele trei variante constând în structura rețelei, modul de comutație de pe sursa de bază pe cea de rezervă, respectiv indicatorii de fiabilitate ai cablurilor (afectați de lungimile diferite cspunzătoare celor trei variante). În schimb, indicatorii de disponibilitate și siguranță pe barele de joasă tensiune (TDRI) ale posturilor de transformare PT1-TV2 și PT2-TV3 (calculați la punctul A), indicatori ce reprezintă disponibilitatea alimentării variantelor rețelelor de distribuție din sursele de cogenerare și rețeaua de MT, rămân aceeași. De asemenea, valorile indicatorilor de fiabilitate a barelor de joasă tensiune, respectiv sarcinile nodale, rămân neschimbate. Memoriu tehnic 15

Noduri racord λ ech μ ech an 1 an 1 TDRI G1TV2.7667 154.825 TDRI G1TV3.7637 154.369 TDRI G2TV2.7667 154.825 TDRI G2TV3.7637 154.369 Bara JT λ μ an 1 an 1 TD PT 181.1314 175.2 TD PT 182.1314 175.2 TD PT 183.1314 175.2 TD PT 184.1314 175.2 TD PT 239.1314 175.2 TD PT 358.1314 175.2 TD PT 379.1314 175.2 TD PT 392.1314 175.2 TD PT 54A.1314 175.2 TD PT 54B.1314 175.2 TD T17A.1314 175.2 Sarcini P PT 181 168 PT 182 128 PT 183 2 PT 184 13 PT 239 1 PT 358 64 PT 379 41 PT 392 83 PT 54A 79 PT 54B 69 PT T17A 5 Varianta I (plansa E6) Prima variantă propusă pentru structura rețelei de distribuție de joasă tensiune prezintă o structură buclată, exploatată radial, astfel fiecare bară de joasă tensiune a posturilor de tranformare având posibilitatea alimentării din două surse diferite (TDRI diferite). Memoriu tehnic 16

Load 182 Load 358 Load 183 TD PT 182 TD PT 358 TD PT 183 Load 54A Load 54B Load 239 Load 379 TD PT 54A TD PT 54B TD PT 239 TD PT 379 Load 184 Load 181 Load 392 Load T17A TD PT 184 TD PT 181 TD PT 392 TD T17A TDRI-G1TV3 TDRI-G2TV3 Indicatorii de fiabilitate ai cablurilor din varianta I propusă pentru rețeaua de distribuție de JT sunt: TDRI-G1TV2 Cablu Din nodul La nodul λ L μ km 1 an 1 m an 1 TDRI G1TV2 TD PT 54A.438 375 175.2 TDRI G2TV2 TD PT 54B.438 385 175.2 TDRI G2TV2 TD T17A.438 372 175.2 TD PT 54A TD PT 54B.438 1 175.2 TD PT 182 TD PT 358.438 196 175.2 TDRI G1TV3 TD PT 183.438 18 175.2 TDRI G1TV2 TD PT 183.438 146 175.2 TDRI G2TV2 TD PT 358.438 6 175.2 TDRI G1TV3 TD PT 182.438 442 175.2 TDRI G1TV3 TD PT 239.438 4 175.2 TD PT 239 TD PT 379.438 158 175.2 TDRI G1TV3 TD PT 184.438 68 175.2 TDRI G2TV3 TD PT 184.438 68 175.2 TDRI G2TV3 TD PT 379.438 198 175.2 TDRI G1TV2 TD PT 392.438 347 175.2 TD PT 392 TD T17A.438 25 175.2 TDRI G2TV3 TD PT 181.438 446 175.2 TDRI G1TV2 TD PT 181.438 185 175.2 TDRI-G2TV2 Pentru calculul indicatorilor de fiabilitate în nodurile/punctele de interfață (barele de joasă tensiune ale posturilor de transformare) se vor întocmi modelele structurale echivalente de fiabilitate pentru două scenarii privind configurația rețelei de distribuție de JT exploatată radial, și anume: calea de alimentare de baza, respectiv calea de alimentare de rezervă. Memoriu tehnic 17

Varianta I, scenariul I calea de alimentare de bază Load 182 Load 358 Load 183 TD PT 182 TD PT 358 TD PT 183 Load 54A Load 54B Load 239 Load 379 TD PT 54A TD PT 54B TD PT 239 TD PT 379 Load 184 Load 181 Load 392 Load T17A TD PT 184 TD PT 181 TD PT 392 TD T17A TDRI-G1TV3 TDRI-G2TV3 TDRI-G1TV2 TDRI-G2TV2 Pe baza schemei monofilare și a indicatorilor de fiabilitate se vor calcula indicatorilor de disponibilitate și siguranță în alimentare în punctele de interfață (barele JT ale posturilor de transformare), în ipoteza alimentării de bază: Nod M[ν(T)] M[Td] M[β(T)] U λ ech μ ech int/an /an % an 1 an 1 TDRI G1TV2.7667 56.58 43.39.4949.7667 154.825 TDRI G1TV3.7637 56.77 43.35.4946.7637 154.369 TDRI G2TV2.7667 56.58 43.39.4949.7667 154.825 TDRI G2TV3.7637 56.77 43.35.4946.7637 154.369 TD PT 181.869 55.87 48.9.5486.869 156.7926 TD PT 182.951 55.58 5.31.5739.951 157.617 TD PT 183.8557 56.3 47.95.547.8557 156.3448 TD PT 184.866 56.4 45.5.519.866 155.3191 TD PT 239.7943 56.5 44.89.512.7943 155.442 TD PT 358.861 56.27 45.36.5174.861 155.678 TD PT 379.8767 55.9 49..559.8767 156.784 TD PT 392.9318 55.42 51.64.5891.9318 158.657 TD PT 54A.9441 55.35 52.26.5961.9441 158.2656 TD PT 54B.9616 55.25 53.13.661.9616 158.552 TD T17A.9559 55.28 52.85.628.9559 158.466 Memoriu tehnic 18

Varianta I, scenariul II calea de alimentare de rezervă Load 182 Load 358 Load 183 TD PT 182 TD PT 358 TD PT 183 Load 54A Load 54B Load 239 Load 379 TD PT 54A TD PT 54B TD PT 239 TD PT 379 Load 184 Load 181 Load 392 Load T17A TD PT 184 TD PT 181 TD PT 392 TD T17A TDRI-G1TV3 TDRI-G2TV3 TDRI-G1TV2 TDRI-G2TV2 Indicatorii de disponibilitate și siguranță în alimentare în punctele de interfață (barele JT ale posturilor de transformare), în ipoteza alimentării de rezervă, sunt: Nod M[ν(T)] M[Td] M[β(T)] U λ ech μ ech int/an /an % an 1 an 1 TDRI G1TV2.7667 56.58 43.39.4949.7667 154.825 TDRI G1TV3.7637 56.77 43.35.4946.7637 154.369 TDRI G2TV2.7667 56.58 43.39.4949.7667 154.825 TDRI G2TV3.7637 56.77 43.35.4946.7637 154.369 TD PT 181.9722 55.32 53.78.6135.9722 158.3514 TD PT 182.974 55.33 53.69.6125.974 158.3228 TD PT 183.8438 55.98 47.24.5389.8438 156.4845 TD PT 184.866 56.4 45.5.519.866 155.3191 TD PT 239.7943 56.5 44.89.512.7943 155.442 TD PT 358.861 56.27 45.36.5174.861 155.678 TD PT 379.8635 55.98 48.35.5515.8635 156.4845 TD PT 392.9318 55.42 51.64.5891.9318 158.657 TD PT 54A.9441 55.35 52.26.5961.9441 158.2656 TD PT 54B.9485 55.33 52.47.5986.9485 158.3228 TD T17A.9428 55.35 52.19.5954.9428 158.2656 Evaluarea indicatorilor de siguranță în alimentare se va face luând în calcul procesul de comutație de pe calea de bază pe cea de rezervă. Procesul de comutație de pe o cale pe alta se va face într-un timp de comutare tk=3, luând în calcul și o probabilitate de eșuare a procesului de comutație de pk=,1 cu un timp de restabilire tkm=6. Memoriu tehnic 19

Luând în calcul procesul de comutație între calea de bază și cea de rezervă, indicatorii de disponibilitate și siguranță în alimentare calculați sunt: M[ν ka/m (T)] (int/an) M[ν R (T)] (int/an) M[ν(T)] (int/an) M[β(T)] (/an) M[T d ] () U (%) ENS (h/an) media numărului de întreruperi în alimentarea cu energie electrică urmate de manevre automate/manuale, dintr-un an; media numărului de întreruperi în alimentarea cu energie electrică urmate de reparații, dintr-un an; media numărului de întreruperi în alimentarea cu energie electrică dintr-un an; media timpului total de nealimentare dintr-un an; media timpului de nealimentare; indisponibilitatea rețelei de distribuție în punctul de interfață; energia medie nelivrată într-un an. Valorile calculate ale indicatorilor de disponibilitate și siguranță în alimentarea cu energie electrică pentru varianta I propusă pentru rețeaua de distribuție de JT a campusului studențesc Tudor Vladimirescu Iași: Nod M[ν km (T)] M[ν R (T)] M[ν(T)] M[β(T)] M[T d ] U ENS int/an int/an int/an /an % h/an TD PT 181.7659.957.8615 3.11 3.5983.354 52.8187 TD PT 182.85.15.955 3.2564 3.5964.372 416.818 TD PT 183.7618.938.8556 3.491 3.5637.348 69.824 TD PT 184.7185.881.866 2.8682 3.556.327 372.8611 TD PT 239.776.867.7943 2.8221 3.553.322 282.2113 TD PT 358.718.88.861 2.8653 3.5546.327 183.376 TD PT 379.783.963.8766 3.1287 3.5691.357 128.2757 TD PT 392.8288.129.9318 3.3399 3.5844.381 277.29 TD PT 54A.8396.144.9441 3.3867 3.5874.387 267.5513 TD PT 54B.8551.164.9615 3.4499 3.588.394 238.398 TD T17A.851.157.9558 3.428 3.5866.391 171.416 Memoriu tehnic 2

Varianta II (plansa E7) Structura rețelei de distribuție din varianta II este similară cu cea prezentată în varianta I, deosebirea dintre cele două fiind dată de modul de comutare de pe sursa de bază pe cea de rezervă, și anume prin intermediu AAR-urilor cu care vor fi echipate întreruptoarele din cellulele de JT ale posturilor de transformare. Load 182 Load 358 Load 183 TD PT 182 TD PT 358 TD PT 183 Load 54A Load 54B Load 239 Load 379 TD PT 54A TD PT 54B TD PT 239 TD PT 379 Load 184 Load 181 Load 392 Load T17A TD PT 184 TD PT 181 TD PT 392 TD T17A TDRI-G1TV3 TDRI-G2TV3 TDRI-G1TV2 TDRI-G2TV2 Luând în calcul faptul că procesul de comutație de pe o cale pe alta se va face automat, într-un timp de comutare automat tk=5 sec, luând în calcul probabilitatea de eșuare a procesului de comutație de pk=,1 și cu un timp de restabilire manual tkr=3, valorile calculate ale indicatorilor de disponibilitate și siguranță în alimentarea cu energie electrică pentru varianta II propusă pentru rețeaua de distribuție de JT a campusului studențesc Tudor Vladimirescu Iași sunt: Nod M[ν ka (T)] M[ν km (T)] M[ν R (T)] M[ν(T)] M[β(T)] M[T d ] U ENS int/an int/an int/an int/an /an % h/an TD PT 181.7659.851.16.8615.5478.6359.63 92.349 TD PT 182.85.894.11.955.5737.6336.65 73.4352 TD PT 183.7618.846.91.8556.513.5964.58 12.643 TD PT 184.7185.798.83.866.4739.5875.54 61.669 TD PT 239.776.786.81.7943.464.5842.53 46.431 TD PT 358.718.798.83.861.4724.586.54 3.2336 TD PT 379.783.867.96.8766.5282.626.6 21.6566 TD PT 392.8288.921.19.9318.5778.621.66 47.9596 TD PT 54A.8396.933.111.9441.5886.6235.67 46.57 TD PT 54B.8551.95.114.9615.62.6243.69 41.416 TD T17A.851.945.112.9558.5951.6226.68 29.7558 Memoriu tehnic 21

SUMAR V1 Nod M[ν km (T)] M[ν R (T)] M[ν(T)] M[β(T)] M[T d ] U ENS int/an int/an int/an /an % h/an TD PT 181.7659.957.8615 3.11 3.5983.354 52.8187 TD PT 182.85.15.955 3.2564 3.5964.372 416.818 TD PT 183.7618.938.8556 3.491 3.5637.348 69.824 TD PT 184.7185.881.866 2.8682 3.556.327 372.8611 TD PT 239.776.867.7943 2.8221 3.553.322 282.2113 TD PT 358.718.88.861 2.8653 3.5546.327 183.376 TD PT 379.783.963.8766 3.1287 3.5691.357 128.2757 TD PT 392.8288.129.9318 3.3399 3.5844.381 277.29 TD PT 54A.8396.144.9441 3.3867 3.5874.387 267.5513 TD PT 54B.8551.164.9615 3.4499 3.588.394 238.398 TD T17A.851.157.9558 3.428 3.5866.391 171.416 V2 Nod M[ν ka (T)] M[ν km (T)] M[ν R (T)] M[ν(T)] M[β(T)] M[T d ] U ENS int/an int/an int/an int/an /an % h/an TD PT 181.7659.851.16.8615.5478.6359.63 92.349 TD PT 182.85.894.11.955.5737.6336.65 73.4352 TD PT 183.7618.846.91.8556.513.5964.58 12.643 TD PT 184.7185.798.83.866.4739.5875.54 61.669 TD PT 239.776.786.81.7943.464.5842.53 46.431 TD PT 358.718.798.83.861.4724.586.54 3.2336 TD PT 379.783.867.96.8766.5282.626.6 21.6566 TD PT 392.8288.921.19.9318.5778.621.66 47.9596 TD PT 54A.8396.933.111.9441.5886.6235.67 46.57 TD PT 54B.8551.95.114.9615.62.6243.69 41.416 TD T17A.851.945.112.9558.5951.6226.68 29.7558 M[ν ka (T)] (int/an) M[ν km (T)] (int/an) media numărului de întreruperi în alimentarea cu energie electrică dintr-un an, urmate de manevre automate; media numărului de întreruperi în alimentarea cu energie electrică dintr-un an, urmate de manevre manuale,; media numărului de întreruperi în alimentarea cu energie electrică dintr-un an, M[ν R (T)] (int/an) urmate de reparații; M[ν(T)] (int/an) media numărului de întreruperi în alimentarea cu energie electrică dintr-un an; M[β(T)] (/an) media timpului total de nealimentare dintr-un an; M[T d ] () media timpului de nealimentare; U (%) indisponibilitatea rețelei de distribuție în punctul de interfață; ENS (h/an) energia medie nelivrată într-un an. Memoriu tehnic 22

7. REZULTATELE CALCULELOR DE DIMENSIONARE 7.1 ANALIZA REGIMURILOR NORMALE DE FUNCȚIONARE ALE REȚELEI DE DISTRIBUȚIE DE JOASĂ TENSIUNE DIN CAMPUSUL STUDENȚESC TUDOR VLADIMIRESCU IAȘI In analiza regimurilor normale de funcționare s-a considerat în calcul valorile puterilor orare ale curbelor de sarcină anuale. Curbele de sarcină disponibile indică valorile orare pentru anul 214, și parțial pentru anul 215, curbele de sarcină fiind prezentate în continuare. 2 Load 181 / 214 15 1 5 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Load 181 / 215 2 15 1 5 1 2 3 4 5 6 7 8 Memoriu tehnic 23

15 Load 182 / 214 1 5 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Load 182 / 215 15 1 5 1 2 3 4 5 6 7 8 3 Load 183 / 214 2 1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Load 183 / 215 3 2 1 1 2 3 4 5 6 7 8 Memoriu tehnic 24

2 Load 184 / 214 15 1 5 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Load 184 / 215 15 1 5 1 2 3 4 5 6 7 8 8 Load 358 / 214 6 4 2 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Load 358 / 215 8 6 4 2 1 2 3 4 5 6 7 8 Memoriu tehnic 25

6 Load 379 / 214 4 2 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Load 379 / 215 4 3 2 1 1 2 3 4 5 6 7 8 15 Load 392 / 214 1 5 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Load 392 / 215 1 5 1 2 3 4 5 6 7 8 Memoriu tehnic 26

15 Load 54A / 214 1 5 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Load 54A / 215 8 6 4 2 1 2 3 4 5 6 7 8 8 Load 54B / 214 6 4 2 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Load 54B / 215 8 6 4 2 1 2 3 4 5 6 7 8 Analiza curbelor de sarcină pun în evidență opt intervale de funcționare cu caracteristici de consum specifice apropiate: Memoriu tehnic 27

Intervale consum Momente orare aproximative Date calendaristice aproximative (an 214) 1. Inceputul anului calendaristic vacanta 1 914 1 ianuarie 9 februarie intersemestriala 2. Vacanta intersemestrială 914 116 1 16 februarie 214 3. Inceputul semestrului II vacanta de Pasti 116 255 16 februarie 18 aprilie 4. Vacanta Pasti 255 2818 19 27 aprilie 5. Activitate semestrul II vacanta de vara 2818 4589 28 aprilie 3 iunie 6. Vacanta de vară 4589 6546 1 iulie 1 octombrie 7. Inceputul anului universitar vacanta Craciun 6546 847 1 octombrie 2 decembrie 8. Vacanta Craciun sfarsitul anului calendaristic 847 876 2 decembrie 31 decembrie Plecând de la schema monofilară a rețelei de distribuție de joasă tensiune (planșa E6), reprezentată simplificat în continuare, precum și de la curbele de sarcină anuale din punctele de consum, s-au calculat valorile orare ale consumurilor de putere activă și reactivă pe barele de joasă tensiune ale grupurilor de cogenerare (TDRI), precum și pierderile de putere activă pe cablurile de distribuție de joasă tensiune. Load 182 Load 358 Load 183 TD PT 182 TD PT 358 TD PT 183 Load 54A Load 54B Load 239 Load 379 TD PT 54A TD PT 54B TD PT 239 TD PT 379 Load 184 Load 181 Load 392 Load T17A TD PT 184 TD PT 181 TD PT 392 TD T17A TDRI-G1TV3 TDRI-G2TV3 TDRI-G1TV2 TDRI-G2TV2 Pentru barele de joasă tensiune (TDRI) ale grupurilor de cogenerare, s-au reprezentat grafic curbele orare de consum putere activă, precum și curbele clasate de sarcină. De asemenea, pentru cele opt intervale menționate, s-au analizat valorile minime, maxime și medii ale consumurilor de putere activă. Memoriu tehnic 28

Curbele anuale de consum de putere activă, curbele clasate de sarcină, respectiv valorile minime, maxime și medii pentru fiecare TDRI sunt prezentate în continuare: 6 TDRI G1TV2 5 4 P() 3 2 1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Analiză consum TDRI G1TV2 6 TDRI-G1TV2 5 4 P() 3 2 1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Memoriu tehnic 29

Interval consum Valoare minimă () Valoare medie () Valoare maximă () 1. Inceputul anului calendaristic vacanta intersemestriala 12 244.16 496 2. Vacanta intersemestrială 165 213.16 267 3. Inceputul semestrului II vacanta de Pasti 177 267.34 434 4. Vacanta Pasti 124 157.85 225 5. Activitate semestrul II vacanta de vara 131 22.61 385 6. Vacanta de vară 95 118.14 149 7. Inceputul anului universitar vacanta Craciun 165 255.7 57 8. Vacanta Craciun - sfarsitul anului calendaristic 12 147.64 221 Analiză consum TDRI G2TV2 2 TDRI-G2TV2 18 16 14 12 P() 1 8 6 4 2 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Memoriu tehnic 3

2 TDRI-G2TV2 18 16 14 12 P() 1 8 6 4 2 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Interval consum Valoare minimă () Valoare medie () Valoare maximă () 1. Inceputul anului calendaristic vacanta intersemestriala 61 12.88 19 2. Vacanta intersemestrială 57 79.1 127 3. Inceputul semestrului II vacanta de Pasti 58 97.29 173 4. Vacanta Pasti 36 49.68 114 5. Activitate semestrul II vacanta de vara 32 78.77 153 6. Vacanta de vară 15 24.13 75 7. Inceputul anului universitar vacanta Craciun 57 9.3 18 8. Vacanta Craciun - sfarsitul anului calendaristic 33 45.36 89 Memoriu tehnic 31

Analiză consum TDRI G1TV3 4 TDRI-G1TV3 35 3 25 P() 2 15 1 5 1 2 3 4 5 6 7 8 9 4 TDRI-G1TV3 35 3 25 P() 2 15 1 5 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Memoriu tehnic 32

Interval consum Valoare minimă () Valoare medie () Valoare maximă () 1. Inceputul anului calendaristic vacanta intersemestriala 178 24.73 349 2. Vacanta intersemestrială 165 196.92 258 3. Inceputul semestrului II vacanta de Pasti 1 224.56 332 4. Vacanta Pasti 141 16.9 23 5. Activitate semestrul II vacanta de vara 137 191.35 281 6. Vacanta de vară 114 123.82 195 7. Inceputul anului universitar vacanta Craciun 1 218.69 373 8. Vacanta Craciun - sfarsitul anului calendaristic 138 153.41 24 Analiză consum TDRI G1TV3 16 TDRI-G2TV3 14 12 1 P() 8 6 4 2 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Memoriu tehnic 33

16 TDRI-G2TV3 14 12 1 P() 8 6 4 2 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Interval consum Valoare minimă () Valoare medie () Valoare maximă () 1. Inceputul anului calendaristic vacanta intersemestriala 49 76.33 144 2. Vacanta intersemestrială 41 55.7 91 3. Inceputul semestrului II vacanta de Pasti 46 74.88 143 4. Vacanta Pasti 26 39.74 85 5. Activitate semestrul II vacanta de vara 4 62.13 134 6. Vacanta de vară 2 27.63 58 7. Inceputul anului universitar vacanta Craciun 45 69.34 154 8. Vacanta Craciun - sfarsitul anului calendaristic 29 38.57 59 Memoriu tehnic 34

In continuare este prezentat consumul total din campusul studențesc Tudor Vladimirescu, precum si valorile minime, medii si maxime pe cele opt intervale de analiza. 14 Consum total campus studentesc Tudor Vladimirescu Iasi 12 1 8 P() 6 4 2 1 2 3 4 5 6 7 8 9 ora Interval consum Valoare minimă () Valoare medie () Valoare maximă () 1. Inceputul anului calendaristic vacanta intersemestriala 48 664.1 1179 2. Vacanta intersemestrială 428 544.79 743 3. Inceputul semestrului II vacanta de Pasti 381 664.7 182 4. Vacanta Pasti 327 47.36 654 5. Activitate semestrul II vacanta de vara 34 552.86 953 6. Vacanta de vară 244 293.72 477 7. Inceputul anului universitar vacanta Craciun 367 633.76 1214 8. Vacanta Craciun - sfarsitul anului calendaristic 32 384.98 573 Memoriu tehnic 35

Concluzii, Recomandări Se recomandă funcționarea cu o parte din generatoare astfel încât să fie acoperită cererea minimă de sarcină, ceea ce reprezintă o încărcare de 5-6% a unui singur generator de 6 kva. Din analiza curbei clasate totale, cel putin in perioada vacantei de vara, se recomanda functionarea in schema de alimentare de baza cu toate generatoarele oprite. 9. Vacanta de vară 4589 6546 1 iulie 1 octombrie Energia electrica estimata, total achizitionata in aceasta perioada va fi: Perioada Valoare nimim Valoare medie Valoare maxima Vacanta de vară 244X1957h 293.72 X1957h 477 X1957h MWh/perioada vacanta vara 477,58 MWh 574,81 MWh 933,489 MWh În cele ce urmează este prezentat regimul de funcționare cu un singur generator de 6 kva, încărcat 6% (342 ), debitând pe bara TDRI-G2TV3, regim pentru care s-a analizat schimbul de putere pe cablurile de MT din PT1TV2 Bara 2 kv ST Tătărași, respectiv PT2TV3 Bara 2 kv ST Tătărași. De asemenea, s-au calculat încărcările celor patru transformatoare Trafo 1 și 2 din TV2, respectiv Trafo 1 și 2 din TV3, respectiv pierderile de putere activă pe acestea. Fluxurile de putere activă pe cablurile de 2 kv din Statia Tătărași sunt: 1 8 Fluxurile de putere pe LEA 2 kv cu statia Tatarasi Consum putere din ST Tatarasi Injectie putere in ST Tatarasi 6 P() 4 2-2 1 2 3 4 5 6 7 8 9 ora Memoriu tehnic 36

Evoluția gradul de încărcare pe fiecare transformator în parte, respectiv pierderile de putere pe acestea sunt: 5 Gradul de incarcare al transformatoarelor 1 si 2 din TV2 si TV3 45 4 Grad incarcare (%) 35 3 25 2 15 1 Tr1 TV3 Tr2 TV2 Tr1 TV2 Tr2 TV3 5 1 2 3 4 5 6 7 8 9 ora Pierderi putere activa () 5 4.5 4 3.5 3 Pierderile de putere activa in trafo 1 si 2 din TV2 si TV3 Tr1 TV2 Tr2 TV2 Tr1 TV3 Tr2 TV3 2.5 2 1 2 3 4 5 6 7 8 9 ora Memoriu tehnic 37