Agenţia pentru Protecţia Mediului Mehedinţi Nr:.../... Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Bucureşti

Σχετικά έγγραφα
Agenţia pentru Protecţia Mediului Mehedinti

APM Botoşani - Raport privind calitatea factorilor de mediu iulie 2017 CALITATEA AERULUI

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov

MARCAREA REZISTOARELOR

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

1. [ C] [%] INT-CO2 [ C]

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

[ C] [%] INT-CO2 [ C]

Curs 4 Serii de numere reale

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Integrala nedefinită (primitive)

Subiecte Clasa a VIII-a

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

riptografie şi Securitate

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Rezultatul 2: Identificarea materialelor si / sau conditiilor specifice care au impact negativ asupra mediului

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 1 Şiruri de numere reale


Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Subiecte Clasa a VII-a

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Agenţia pentru Protecţia Mediului Buzău

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2016 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

INFRASTRUCTURA DE MEDIU

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

ANALIZE FIZICO-CHIMICE MATRICE APA. Tip analiza Tip proba Metoda de analiza/document de referinta/acreditare

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

1. Scrieti in casetele numerele log 7 8 si ln 8 astfel incat inegalitatea obtinuta sa fie adevarata. <

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.


TERMOCUPLURI TEHNICE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

RAPORT cu privire la BILANTUL DE MEDIU NIVEL II

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Masurarea variabilitatii Indicatorii variaţiei(împrăştierii) lectia 5 16 martie 2 011

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy

Stabilizator cu diodă Zener

Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg

V O. = v I v stabilizator

RAPORT de MONITORIZARE. Piata de echilibrare. Luna noiembrie 2008

Bilanţul morfologic pe Dunăre în sistemul lacurilor de retenţie Porţile de Fier 1 şi 2 pentru intervalele , respectiv

z a + c 0 + c 1 (z a)

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ANUL 2014 JUDEŢUL OLT

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

POPULAŢIE NDIVID DATE ORDINALE EŞANTION DATE NOMINALE

5.1. Noţiuni introductive

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Statisticǎ - curs 3. 1 Seria de distribuţie a statisticilor de eşantioane 2. 2 Teorema limitǎ centralǎ 5. 3 O aplicaţie a teoremei limitǎ centralǎ 7

Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din

2.4. CALCULUL SARCINII TERMICE A CAPTATORILOR SOLARI

PLAN DE MENȚINERE A CALITĂȚII AERULUI ÎN JUDEȚUL IAȘI

SIGURANŢE CILINDRICE

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă

FLUXURI MAXIME ÎN REŢELE DE TRANSPORT. x 4

8 Intervale de încredere

X. ANALIZA GRADULUI DE POLUARE LA NIVELUL ORASULUI BUCURESTI IN PERIOADA STUDIULUI EXPERIMENTAL

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

Algebra si Geometrie Seminar 9

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Transcript:

Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Agenţia pentru Protecţia Mediului Mehedinţi Nr:.../... Către: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Bucureşti Referitor la: Raport privind starea mediului Starea atmosferei RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI Luna martie Pe aria judeţului nu se pot consemna zone cu situaţii critice permanente în poluarea atmosferică. Ca surse tipice cu potenţial de poluare se pot considera Romag-Prod, prin emisiile de H 2 S, SO 2 şi Romag-Termo, care prin cantităţile de CO 2, SO 2, NO x, pulberi în suspensii eliberate în atmosferă pot avea o contribuţie esenţială în totalul noxelor emise în judeţ. Întreprinderile care au un potenţial ridicat de poluare sunt dotate cu instalaţii de protecţie împotriva poluării aerului. Reţeaua manuală monitorizează urmatoarele noxe atmosferice : H 2 S este monitorizat în următoarele puncte : Staţia Meteo Romag Prod Uzina de Apă Precipitaţiile sunt monitorizate în următoarele puncte:: APM Mehedinţi Staţia meteo Drobeta Tr Severin Staţia meteo Halânga: Pulberile sedimentabile sunt monitorizate în următoarele puncte : APM Mehedinţi Meteo Drobeta.Tr. Severin Meteo Romag 1

REŢEAUA DE MONITORIZARE A NOXELOR ATMOSFERICE DROBETA TURNU SEVERIN PUNCT PRELEVARE precipitatii PUNCT PRELEVARE pulberi sedim REŢEAUA DE MONITORIZARE A NOXELOR ATMOSFERICE DROBETA TURNU SEVERIN 2 PUNCT PRELEVARE noxe aer PUNCT PRELEVARE noxe aer 3 PUNCT PRELEVARE pulberi sedim 1 PUNCT PRELEVARE precipitatii STATIE FIXA MH1 Legendă 1. A.P.M. Mehedinţi 2. Staţia Meteo Romag 3. Uzina de Apă - Secom 2

Poluarea cu H 2 S Din analiza datelor din tabelele prezentate mai jos, privind evoluţia mediilor lunare ale noxelor specifice măsurate în cadrul reţelei de monitorizare, în zona municipiului Drobeta Turnu Severin, de către A.P.M., se evidenţiază următoarele : Nr. crt. Punct prelevare Evoluţia concentraţiilor imisiilor de H 2 S martie (mg/mc) februarie (mg/mc) CMA (mg/mc) 1 Romag 0.0021 0.0021 0.008 2 Uzina de Apă Ap def Ap def 0.008 Tabel cu medii lunare / puncte de prelevare H 2 S în zona Dr.Tr.Severin, măsurări de 24 ore, C.M.A.= 0.008 mg/mc. 0.008 0.007 0.006 0.005 martie februarie CMA 0.004 0.003 0.002 0.001 0 Romag Uzina de Apă Nu am putut monitoriza punctul Uzina de Apă deoarece prelevatorul a fost defect toată luna Se observă menţinerea valorilor concentraţiilor hidrogenului sulfurat din atmosferă în punctul de control Romag, faţă de luna anterioară,sub valoarea concentraţiei maxim admisibilă (C.M.A.= 0.008 mg/mc). 3

Precipitaţii Punct prelevare Luna APM Dr.Tr. Severin februarie APM Dr.Tr. Severin martie Meteo Tr Severin februarie Meteo Tr Severin martie Meteo Romag februarie Meteo Romag martie Cantitate 18.88 56.5 16.94 48.4 17.9 64.5 ph 6.96 7 6.9 6.98 6.87 6.92 N_NH 4 0.38 0.47 0.49 0.49 0.47 0.51 Tabel cu medii lunare /puncte prelevare precipitaţii În raport cu luna anterioară s-au înregistrat cantităţi mai mari de precipitaţii pentru toate punctele de control: meteo Romag, meteo Dr.Tr. Severin şi APM Dr Tr Severin 4

În raport cu luna anterioară s-au înregistrat valori ale ph-ului mai mari pentru toate punctele de control : APM Tr. Severin, meteo Dr.Tr. Severin,meteo Romag În raport cu luna anterioară s-au înregistrat pentru N_NH 4 valori mai mari pentru punctele de control APM Tr. Severin, meteo Romag şi s-a mentinut la meteo Dr. Tr. Severin 5

Nr. crt. Controlul pulberilor sedimentabile CMA=17 g/mpxlună Punct prelevare mart (g/mpxluna) febr (g/mpxluna) Tabel cu cantităţile de pulberi sedimentabile CMA (g/mpxluna) 1. APM Dr. Tr. Severin 5 4.61 17 2. Meteo Dr.Tr. Severin 5.41 4.53 17 3. Meteo Romag 7.71 8.2 17 In raport cu luna precedentă valorile pulberillor sedimentabile au fost mai mari în punctele de control APM Dr. Tr. Severin, meteo Dr.Tr. Severin, mai mica in punctul meteo Romag si se încadrează în CMA =17 g/m 2 x lună Situaţia poluării sonore. Activitatea de monitorizare a nivelului de zgomot, a APM- Drobeta Tr. Severin, a implicat determinări ale nivelului de zgomot ( planificate ) efectuate în 16 puncte din diferite zone ale municipiului de două ori pe lună 6

Nr.crt. Puncte expertizate Val. medii febr (db) Val. medii mart (db) CMA (db) 1. Fabrica de confecţii 66.5 67 70 2. Celrom -Sens giratoriu 68 68.5 65 3. Podul Gruii 67 67.5 65 4. Crihala ( St. Peco ) 65 68.5 65 5. Crihala-Splai 65.5 65.5 65 6. Aluniş ( St. Auto ) 65.5 67 70 7. PECO (Calea Timişoarei) 69.5 68.5 70 8. B-dul Carol 62 62.5 65 7

9. F.E.Halânga 55.5 54.5 65 10. LimDELIGNIT tocat 49.5 51.5 65 11. Piaţa Crihala 59.5 56.5 65 12. Şcoala nr.9 63 62 75 13. Grãdiniţa nr.7 57 58.5 75 14. Parcul Rozelor 54 54 50 15. Zona Casa Tineretului 52.5 56 50 16 Parc Crihala 51.5 56.5 50 Tabel cu valorile nivelului de zgomot (db) Aceste măsurări au condus la concluzia că există puncte unde nivelul de zgomot este uşor depăşit, de exemplu :Celrom -sens giratoriu (68,5 db), Zona Casa Tineretului (56 db), Podul Gruii (67,5 db),parcul Rozelor(54 db), Crihala ( St. Peco ) (68,5 db), Parc Crihala(56,5 db) 80 70 60 50 40 30 20 10 0 febr. mart CMA Se observă o uşoară tendinţă de crestere a nivelului de zgomot faţă de luna anterioară în zonele dens populate, menţinându-se în continuare, o alură asemănătoare a evoluţiei nivelului de zgomot pe raza municipiului Drobeta Turnu Severin 8

Monitorizare ape Laboratorul APM Mehedinţi monitorizează următoarele cursuri de ape : Fluviul Dunăre Râul Topolniţa Pâraul Pleşuva PLESUVA aval ROMAG PLESUVA amonte ROMAG TOPOLNITA la SCANTEIESTI TOPOLNITA la PH HALANGA TOPOLNITA aval BATAL TOPOLNITA amonte cf. DUNARE DUNARE amonte Dr.Tr. SVERIN DUNARE PORT DUNARE aval Dr.Tr. SVERIN Pârâul Pleşuva Pârâul Pleşuva Râul Topolniţa 9

Fluviul Dunărea DUNAREA Fluviul Dunărea a fost monitorizat în 3 secţiuni de control şi anume : amonte Tr. Severin, aval Tr. Severin port Tr Severin S-au monitorizat 11 indicatori de calitate a apei: temperatura, ph, N_NO 2, N_NH 4, N_NO 3, Ca, Cl, CBO 5, O 2 diz,reziduu fix, duritate totală din care prezentăm: DUNÃRE ph N_NH 4 Rez. fix febr mart febr mart febr mart amonte Tr. Severin 8.23 8.12 0.08 0.24 324 350 port Tr. Severin 8.27 8.11 0.1 0.09 333 312 aval Tr. Severin 7.88 8.01 0.12 0.13 375 355 Tabel cu evoluţia parametrilor fluviului Dunăre 8.3 8.2 8.1 8 7.9 ph febr ph mart 7.8 7.7 7.6 amonte Tr. Severin port Tr. Severin aval Tr. Severin Se observă că valorile ph-ului faţă de luna anterioară sunt mai mici pentru secţiunile de control port Tr Severin, amonte Tr Severin şi mai mare pentru aval 10

Tr. Severin şi se încadrează în clasa I de calitate conform ord.161/2006 (CMA clasa I calitate =6.5-8.5 unit ph) Se observă că valorile N_NH 4 faţă de luna anterioară sunt mai mari pentru punctele de control amonte Tr. Severin, aval Tr. Severin,mai mica pentru punctul port Tr. Severin şi se încadrează în clasa I de calitate conform ord.161/2006 (CMA clasa I calitate =0,4 mg/l) Se observă că valorile reziduu fix faţă de luna anterioară au scăzut pentru punctele de control port Tr Severin, aval Tr. Severin,a crescut pentru punctul amonte Tr. Severin şi se încadrează în clasa I de calitate conform ord.161/2006 (CMA clasa I calitate = 500 mg/l) 11

PLEŞUVA Pârâul Pleşuva a fost monitorizat în două secţiuni de control: amonte Romag aval Romag S-au determinat 12 indicatori de calitate a apei (temperatura, ph, reziduu fix, N_NO 2,,N_NO 3, Ca, Cl, CBO 5, N_NH 4, O 2 diz,duritate totală,sulfaţi) urmărinduse cu precădere indicatorii specifici surselor de emisie din zona monitorizată. PLEŞUVA ph N_NH 4 Rez. fix mart febr mart febr mart febr Pleşuva amonte Romag 8.08 8.28 0.185 0.021 746 485 Pleşuva aval Romag 8.28 7.93 0.088 0.033 350 286 Tabel cu evoluţia parametrilor pârâului Pleşuva Se observă că faţă de luna anterioară valoarea ph a crescut în punctul de control aval Romag şi a scăzut în punctul amonte Romag şi se încadrează în clasa I de calitate conform ord.161/2006 (CMA clasa I calitate =6.5-8.5 unit ph) 12

Se observă că faţă de luna anterioară valorile N_NH 4 au crescut în ambele puncte de control amonte Romag, aval Romag şi se încadrează în clasa I de calitate conform ord.161/2006 (CMA clasa I calitate =0,4 mg/l) Valoarile la reziduu fix faă de luna anterioară au crescut în ambele puncte de control aval Romag, amonte Romag şi Pleşuva aval Romag se încadrează în clasa I de calitate conform ord..161/2006 (CMA clasa I calitate = 500 mg/l) iar Pleşuva amonte Romag se încadrează în clasa II de calitate 13

TOPOLNIŢA Râul Topolniţa a fost monitorizat în patru secţiuni de control şi anume Scânteieşti, ph Halânga amonte confluenţă Dunăre. aval Batal S-au determinat 12 indicatori de calitate a apei (temperatura, ph, N_NH 4, N_NO 2, N_NO 3, Ca, Cl, O 2 diz, CBO 5, duritate totală, reziduu fix, sulfaţi) urmărindu-se cu precădere indicatorii specifici surselor de emisie din zona monitorizată. Indicator Luna febr ph N_NH 4 Rez. fix mart febr mart febr mart Topolniţa la Scânteieşti 8.03 8.17 0.06 0.34 302 359 Topolniţa ph Halânga 8.01 8.23 0.04 0.22 295 415 Topolniţa aval Batal 8.12 8.3 0.09 0.29 264 392 Topolniţa amonte cfl. Dunăre 7.88 8 0.12 0.52 433 493 Tabel cu evoluţia parametrilor râului Topolniţa 14

Se observă că valorile ph-lui sunt mai mari decât în luna anterioarã pentru toate secţiunile de control Scânteieşti, aval Batal amonte cfl. Dunăre,pH Halânga şi toate se încadrează în clasa I de calitate conform ord.161/2006 (CMA clasa I calitate =6.5-8.5 unit ph) Se observă că valorile N_NH 4 au crescut faţă de luna anterioară pentru toate secţiunile de control Scânteieşti, aval Batal amonte cfl. Dunăre,pH Halânga şi se încadrează în clasa I de calitate cu exceptia punctului Topolniţa amonte cfl. Dunăre unde se încadrează în clasa II conform ord.161/2006 (CMA clasa I calitate =0,4 mg/l) 15

Valorile la reziduu fix faţă de luna anterioarã sunt mai mari pentru toate secţiunile de control Scânteieşti, amonte cfl. Dunăre, ph Halânga, aval Batal şi se încadrează în clasa I de calitate conform ord.161/2006 (CMA clasa I calitate = 500 mg/l) Situaţia radioactivităţii factorilor de mediu S-au efectuat analize la următorii factori de mediu: Aer Aerosli atmosferici Depuneri atmosferice totale Apă Apa freatică Apã brutã Dunărea Debitul dozei gama absorbite în aer Sol necultivat Aerosoli atmosferici În tabele sunt prezentate valorile medii şi maxime ale lunii curente şi a celei anterioare. Unitatea de măsură a activităţii specifice pentru valorile considerate este mbq/mc. LUNA MEDIA MAXIMA mart 3.1 7.4 febr 3.3 8.0 Tabel cu aerosoli atmosferici- intervalul 02-07) 16

Faţă de luna anterioară se observă că atât valoarea medie a aerosolilor atmosferici cât şi cea maximă au scăzut şi se află sub nivelul de atenţionare de 10 Bq/mc) LUNA MEDIA MAXIMA mart 1.6 2.5 febr 2.5 8.4 Tabel cu aerosoli atmosferici- intervalul 09-14 Faţă de luna anterioară se observă că atât valoarea medie a aerosolilor atmosferici cât şi cea maximă au scăzut şi se află sub nivelul de atenţionare de 10 Bq/mc) Depuneri atmosferice Nivelul global al radioactivităţii artificiale în depuneri atmosferice totale ( pulberi sedimentabile şi precipitaţii atmosferice ) este prezentat în valori medii şi maxime în tabelul de mai jos. Unitatea de măsura este Bq /mpxzi. LUNA MEDIA MAXIMA mart 1.1 4.1 febr 0.9 1.2 Tabel cu depunerile atmosferice 17

Se observă că atât valoarea maximă a depunerilor atmosferice cât şi cea medie au crescut faţă de luna anterioară şi se află sub nivelul de atenţionare de 200 Bq/mc Apa de suprafaţă În tabel sunt prezentate valorile medii şi maxime lunare ale radioactivităţii pentru apa de suprafaţă (fluviul Dunărea). LUNA MEDIA MAXIMA mart 0.25 0.67 febr 0.24 0.67 Tabel cu valorile radioactivităţii apei de suprafaţă Se observă că valoarea medie a radioactivităţii beta globale pentru apa de suprafaţă a crescut iar cea maximă s-a mentinut faţă de luna anterioară şi nu s-au înregistrat depăşiri ale nivelului de atenţionare de 2 Bq/l. 18

.Unitatea de măsură pentru apa de suprafata este Bq/l. Debitul dozei gamma absorbite in aer Acest important indicator al radioactivităţii atmosferei, determinat prin măsurare directă cu debitmetre de radiaţii TIEX, prezintă valori medii şi maxime lunare asemănătoare, fiind în concordanţă cu radioactivitatea beta globală a aerosolilor şi depunerilor atmosferice. LUNA MEDIA MAXIMA mart 0.080 0.108 febr 0.072 0.086 Tabel cu valorile dozei gamma absorbite în aer 19

Se observă că atat valoarea maximă a dozei gamma absorbite cat si cea medie au crescut faţă de luna anterioară. Nu s-au înregistrat depăşiri ale nivelului de atenţionare de 0,250 microgy/h. Sol necultivat Pentru întocmirea tabelelor de mai jos s-au folosit rezultatele obţinute prin măsurarea probelor la 5 zile de la colectare, pentru evidenţierea nivelului global al radioactivităţii artificiale în mediu (s-a exclus astfel influenţa radioizotopilor de viaţă scurtă). Probele de sol necultivat au fost prelevate din perimetrul amplasamentului staţiei de radioactivitate Dr.Tr.Severin. Valorile maxime şi medii obţinute sunt redate în tabelul de mai jos ( Bq/kg sol uscat) LUNA MEDIA MAXIMA mart 251.5 278.4 febr 277.1 311 Tabel cu solul necultivat, ( Bq/kg sol uscat). Se observă o scădere a valorilor radioactivităţii artificiale beta globale medii şi maxime faţă de luna anterioară pentru solul necultivat. 20

Evoluţia calităţii aerului în luna martie APM Mehedinţi are o staţie automată de tip industrial care evaluează influenţa traficului asupra calităţii aerului Staţia automată fixă este amplasată în Dr. Tr. Severin,strada Băile Romane nr 3. Poluanţii monitorizaţi sunt dioxid de sulf (SO 2 ), dioxid de azot(no 2 ),monoxid de carbon (CO), parametrii meteo (direcţia şi viteza vântului, presiune, temperatură, radiaţia solară, umiditate relativă, precipitaţii ),etc Analizoarele care monitorizeaza O 3, PM 10 H 2 S si BTEX defecte 21

Evoluţia indicelui general de calitate a aerului la staţia automată fixă MH1 în luna martie Indicii generali de calitate a aerului la staţia automată fixă MH1 au variat între 1 şi 4 (excelent şi mediu) Variatia concentraţiilor medii zilnice măsurate pentru hidrogen sulfurat (H 2 S ) în luna martie Datele sunt furnizate în urma prelevarii manuale şi determinărilor chimice efectuate în laboratorul APM Mehedinţi în punctul meteo Romag (Halânga). In punctul Uzina de Apă nu am putut monitoriza H 2 S- ap defect toata luna 22

După cum se observă,valorile se încadrează în concentraţia maxim admisibilă - CMA =0.008 mg/mc. Concentratiile zilnice masurate pentru pulberi în luna martie Masurare gravimetrica PM 2.5 de pe SFA După cum se observă cea mai mare valoare măsurată a fost 51,49 μg/m 3 pe data de 14.03., iar valoarea medie a lunii a fost de 24,95 μg/m 3 Concentratiile zilnice masurate pentru pulberi în luna martie Masurare gravimetrica PM 10 de pe SFA 23

După cum se observă cea mai mare valoare măsurată a fost 67,44 μg/m 3 pe data de 14.03., iar valoarea medie a lunii a fost de 31,11 μg/m 3 In aceasta luna s-au inregistrat 5 depasiri si anume: Data Valoare inregistrata ( μg/m 3 ) 01.03. 62,73 12.03. 51,49 13.03. 62,36 14.03. 67,44 15.03. 55,84 Cu deosebită consideraţie, DIRECTOR EXECUTIV Dr.ing. Mihai DEMIAN ŞEF SERVICIU MONITORIZARE si LABORATOARE Ing. Mihaela GRIGORE Intocmit Ing. Carmen CĂPRESCU 24