CAP. II Determinarea costului unitar standard (antecalculaţia costurilor)

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "CAP. II Determinarea costului unitar standard (antecalculaţia costurilor)"

Transcript

1 Anexă La Decizia nr.... METODOLOGIA DE CALCUL A COSTURILOR DE PRODUCŢIE AFERENTE PRODUSELOR OBŢINUTE ŞI PRESTĂRILOR DE SERVICII EFECTUATE ÎN UNITĂŢILE DIN SISTEMUL ADMINISTRAŢIEI PENITENCIARE CAP. 1 Dispoziţii generale Art. 1 (1) Pentru a putea fi recuperate, cheltuielile cu factorii de producţie utilizaţi şi consumaţi în procesul obţinerii bunurilor şi serviciilor trebuie să fie incluse în costul de producţie al acestora. Cuantificarea corelaţiei dintre cheltuielile exprimate în bani şi producţia care le-a ocazionat, constituie conţinutul calculaţiei costurilor care face obiectul contabilităţii de gestiune. (2) În conformitate cu dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea contabilităţii nr. 82/1991 republicată cu modificările şi completările ulterioare: Societăţile comerciale, societăţile/companiile naţionale, regiile autonome, institutele naţionale de cercetaredezvoltare, societăţile cooperatiste si celelalte persoane juridice au obligaţia sa organizeze si sa conducă contabilitatea financiara, potrivit prezentei legi. Potrivit prevederilor art. 1 alin. (6) din Legea nr. 82/1991: Persoanele prevăzute la alin. (1)-(4) organizează şi conduc, după caz, şi contabilitatea de gestiune, potrivit reglementarilor elaborate in acest sens. În acest context, răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii, aşa cum este menţionat la art. 10 alin. (1) din legea menţionată: revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionarii entităţii respective. (3) În conformitate cu prevederile pct Evaluarea iniţială a stocurilor din O.M.F.P. nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia, cu modificările ș i completările ulterioare: Stocurile se înregistrează în contabilitate la costul de achiziţie, costul de producţie sau valoarea justă, după caz. Costul de producţie trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării, precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc. CAP. II Determinarea costului unitar standard (antecalculaţia costurilor) Art. 2 (1) În vederea respectării cerinţelor mai sus amintite, pentru calculul costurilor de producţie se aplică metoda costului standard, ceea ce asigură:

2 a) înregistrarea în contabilitate a produselor obţinute (semifabricate sau finite) în cadrul centrelor de cost la un cost prestabilit (în timpul lunii); b) la sfârşitul perioadei (lunii), reflectarea valorii stocului de produse obţinute, de natura semifabricatelor sau finitelor, la costul de producţie realizat prin cumularea soldului contului de stocuri cu soldul contului de diferenţe de cost care sunt evidenţiate distinct în contabilitate şi recunoscute în costul stocurilor. (2) Metoda costului standard constă în stabilirea cu anticipaţie a costurilor directe de producţie pe baza normelor de consum/fişelor tehnologice, în funcţie de condiţiile impuse de procesele de producţie, şi a costurilor indirecte (costuri de regie de fabricaţie şi costuri generale ale unităţii). Art. 3 (1) Având în vedere specificul activităţii de producţie din unităţile sistemului administraţiei penitenciare, se stabilesc următoarele centre de cost : a) centru de cost: sector vegetal : - sector horticultură; - sector culturi mari. b) centru de cost: sector zootehnic: - specia porcine; - specia bovine; - specia ovine. c) centru de cost: fabrică de nutreţuri combinate ( moară); d) centru de cost: atelier preparate din lapte; e) centru de cost: atelier preparate din carne: activitate sacrificare; activitate tranşare; activitate obţinere semifabricate pentru preparate din carne; activitate obţinere preparate din carne. f) centru de cost : bloc alimentar; g) centru de cost : popota / bucătărie de unitate; h) centru de cost: activitate de producţie bugetară, distinct, pe ateliere de producţie; i) alte centre de cost identificate în activitatea desfăşurată în sistemul administraţiei penitenciare. (2) Pentru activităţile desfăşurate în cadrul fiecărui centru de cost identificat în cadrul unităţilor din sistemul administraţiei penitenciare se va determina costul de producţie/costul complet al tuturor produselor obţinute (inclusiv pentru produsele secundare) precum şi al serviciilor prestate. Art. 4 (1) Costurile standard sunt costuri antecalculate (prestabilite), costuri etalon folosite pentru : măsurarea obiectivă a costurilor de producţie în condiţiile unei anumite activităţi;

3 compararea cu costurile efective (realizate), stabilite după terminarea procesului de producţie. (2) Costurile unitare de producţie standard se determina pe baza standardelor fizice şi valorice. Costurile unitare de producţie standard, astfel determinate, vor fi înscrise în Catalogul costurilor unitare standard, elaborat de către fiecare unitate la începutul anului calendaristic deoarece costul standard ia în considerare nivelurile normale ale materiei prime şi materialelor, manoperei, eficienţei şi capacităţii de producţie, specifice procesului operaţional care se desfăşoară în cadrul entităţii respective. (3) Costul standard trebuie să fie actualizat/revizuit în funcţie de condiţiile existente la un moment dat. Art. 5 (1) Standardele fizice se elaborează de către personalul tehnic pe baza documentaţiei tehnice, avându-se în vedere condiţiile în care se desfăşoară procesul de producţie. Standardele fizice se caracterizează prin valabilitatea lor mai îndelungată în timp, schimbarea acestora fiind impusă de apariţia unor situaţii noi faţă de cele avute în vedere în momentul stabilirii lor. (2) Standardele fizice se subdivid în standarde fizice de: materiale; timp. Standardele de materiale se calculează pentru fiecare fel de material prevăzut în realizarea produsului, pe baza consumurilor specifice înscrise în fişele tehnologice ale produselor. Standardele de timp reprezintă durata de timp pe operaţii/total, necesară pentru executarea unui produs. (3) Standardele valorice reprezintă expresia valorică a standardelor fizice. Ele se calculează prin aplicarea: - preţurilor de achiziţie sau de producţie, după caz; - tarifelor de manoperă practicate pentru activitatea specifică sistemului penitenciar, conform prevederilor legale asupra standardelor fizice de materiale şi de timp. Art. 6 Din categoria standardelor valorice fac parte şi standardele de costuri indirecte. Acestea cuprind: - costurile de regie de fabricaţie (producţie); - costuri generale de administraţie. Costurile de regie de fabricaţie şi costurile generale de administraţie sunt delimitate prin bugetele elaborate pe centrele de cost definite. Art. 7 (1) Costul unitar de producţie standard este format din : I) costuri directe: a) materii prime şi materiale ; b) manoperă.

4 II) cota parte alocată din costurile indirecte: c) cota parte alocată din costurile de regie de fabricaţie. (2) Costul unitar complet standard cuprinde: - costul unitar de producţie standard ( a+b+c) ; - cota parte alocată din costurile generale de administraţie ale unităţii. (3) În calculul costului de producţie nu sunt cuprinse următoarele categorii de cheltuieli: a) cheltuieli generale de administraţie; b) cheltuieli excepţionale: valoarea pierderilor, mortalităţilor de animale scăzămintelor de refrigerare legal admise, produse din cauze neimputabile*. * În aprecierea generală privind recuperarea tuturor costurilor care participă la obţinerea produselor se vor avea în vedere şi aceste cheltuieli. Art. 8 Calculul costurilor standard pentru materii prime ș i materiale are la bază standardele pentru materii prime ș i materiale; standardele pentru materiile prime ș i materiale se elaborează de către personalul de specialitate pe baza documentaț iei tehnice (conform anexei nr. 1.1; 1.9 ș i 1.11), fiind determinate pe baza standardelor cantitative (norme de consum riguros dimensionate) ș i a preț urilor de aprovizionare sau producț ie, după caz, stabilite prin utilizarea datelor din perioada precedentă pentru care se elaborează standardele. Excepț ie fac produsele ce vor fi înscrise pentru prima dată în Catalogul costurilor standard unitare, ce nu se regăsesc în planurile de producț ie din perioada anterioară, caz în care preț ul de achiziț ie utilizat în calcularea standardelor va fi preț ul pieț ii, la momentul stabilirii costului standard. Preț ul pieț ii va fi pus la dispoziț ie prin compartimentul specializat în achiziț ii publice din cadrul unităț ii penitenciar. Preț urile stabilite drept standard se înscriu în lista de preț uri (conform anexei nr. 1.2). Art. 9 Cheltuielile directe de natura materiei prime şi materialelor sunt acelea care se identifică pe obiectul de calculaţie (produs), încă din momentul efectuării lui şi se includ direct în costul reperelor respective. Art. 10 Calculul costurilor standard pentru manoperă se bazează pe: (1) Standardele pentru manopera directă care au la bază standardele de timp şi tarifele de manoperă standard. (2) Standardele de timp (ore normate pe operaţiuni) se stabilesc în conformitate cu tehnologia de fabricaţie (operaţiile tehnologice care trebuiesc efectuate pentru obţinerea produsului), sens în care se completează formularele speciale fişa tehnologică pentru măsurarea timpului standard pe operaţii şi pe total operaţii (conform anexei nr. 1.1). (3) Tarifele de manoperă standard se stabilesc pe baza: calificării standard a forţei de muncă;

5 prevederilor legale în vigoare: tarife diferenţiate pe categorii de activităţi, dar nu mai puţin decât nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Art. 11 Determinarea cheltuielilor standard de regie (de fabricaţie şi generală de administraţie) are în vedere următoarele: (1) Determinarea cheltuielilor de regie standard (de fabricaţie şi generală de administraţie) în funcţie de limita maximă admisă a cheltuielilor prevăzute pe fiecare articol bugetar, în cadrul fiecărui centru de cost stabilit. (2) Cheltuieli de regie de fabricaţie (producţie), fără a se limita la acestea: - materiale auxiliare, materialele sanitare de uz sanitar-veterinar, furnituri de birou, analize de laborator, piese de schimb pentru reparaţii în regie proprie, etc.; - carburanţi şi lubrifianţi; - echipament de protecţie; - obiecte de inventar la momentul casării; - cărţi şi reviste de specialitate; - energie, apă, gaze, canal, salubritate consumate pentru desfăşurarea activităţii de producţiei în cadrul centrului de cost; - întreţinere şi funcţionare utilaje, reparaţii curente; - salariul brut şi contribuţiile angajatorului la bugetul consolidat aferente personalului tehnico-economic şi administrativ care îşi desfăşoară activitatea în cadrul centrului de cost; - diferenţa de manoperă (calculată în statul de plată) faţă de manopera directă determinată în funcţie de fişa tehnologică şi volumul de producţie efectiv realizat, dacă este cazul; - servicii şi lucrări efectuate de terţi în sprijinul realizării producţiei; - amortizarea aferentă clădirilor şi utilajelor specifice producţiei centrului de cost; - alte cheltuieli care participă la elaborarea produsului. (3) Cheltuieli generale (de administraţie) fără a se limita la acestea : - cheltuieli cu materiale privind ambalarea, depozitarea şi desfacerea produselor; - cheltuieli cu protecţia muncii - cheltuieli cu furniturile de birou - cheltuieli cu cărț i, reviste, publicaţii - cheltuieli cu poştă, telefonie, curierat - alte cheltuieli generale de administraț ie - salariul brut şi contribuţiile angajatorului la bugetul consolidat aferente personalului de conducere şi administrativ (contabil, responsabil economic, etc.) care are responsabilităţi/atribuţii cu privire la desfăşurarea activităţii din cadrul centrelor de cost; Art. 12

6 Determinarea coeficientului de regie standard în vederea alocării fiecărui produs, a unei cote părţi din cheltuielile de regie de fabricaţie sau generală de administraţie se realizează astfel : a) regia de fabricaţie (producţie) - coeficientul de repartizare a regiei de fabricaţie standard - k1 se determină raportând totalul cheltuielilor de regie de fabricaţie bugetate pe anul financiar pentru care se calculează costul standard sau înregistrate în anul precedent (cost istoric), stabilite pe fiecare centru de cost, la totalul cheltuielilor directe aferente aceleiaşi perioade; b) regia generală (de administraţie) coeficientul de repartizare a regiei generale - k2 se determină raportând totalul cheltuielilor generale (de administraţie) bugetate pe anul financiar pentru care se calculează costul standard sau înregistrate în anul precedent (cost istoric), stabilite pe fiecare centru de cost, la totalul cheltuielilor de producţie ale centrelor de cost pentru aceeaşi perioadă. Art. 13 Alocarea cotei părţi din costurile indirecte de regie de fabricaţie fiecărui purtător de cost (produs) utilizând coeficientul de regie de fabricaţie determinat se realizează astfel : Valoare cotă parte regie de fabricaţie = K1 x Cheltuieli directe aferente fiecărui produs Art. 14 (1) Calcularea costului de producţie (fabricaţie) standard unitar aferent fiecărui produs: Cost de producţie unitar ** = Cheltuieli directe + Cota parte regie fabricaţie alocată. ** Costul unitar de producţie standard aferent produsului principal se obţine prin diminuarea totalului cheltuielilor de producţie cu valoarea produselor secundare evaluate la preţuri convenţionale în baza unor relaţii de echivalenţă stabilite între produsul principal şi secundar în funcţie de anumiţi parametrii sau criterii. Art. 15 Alocarea cotei părţi din costurile indirecte de regie generală fiecărui purtător de cost (produs) se realizează astfel : Valoare cotă parte regie generala = K2 x Cheltuieli de producţie/produs Art. 16 Calcularea costului standard complet pentru fiecare produs se realizează astfel : Cost unitar complet = Cheltuieli directe + Cota parte regie fabricaţie + Cota parte cheltuieli generale. Art. 17 Se va elabora Catalogul costurilor standard unitare pentru produsele obţinute de fiecare unitate penitenciar în cadrul centrelor de cost, defalcat pe următoarele elemente (conform anexei nr. 1.3 şi anexei nr. 1.4): Materii prime şi materiale;

7 Manoperă directă; Cota parte de regie de fabricaţie; Cost de fabricaţie (producţie); Cota parte de regie generală; Cost complet. CAP. III Fundamentarea Programului anual de producţie al centrelor de cost Art.18 (1) Întocmirea proiectului programului de producţie şi a proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli aferente centrelor de cost se realizează concomitent cu elaborarea proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli şi proiectului programului anual al achiziţiilor publice pentru unitatea penitenciar aferent anului următor, până la finele semestrului 1 al anului curent. La fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli se va avea în vedere analiza realizărilor din ultimii 3 ani. (2) Pentru elaborarea proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli aferent volumului de producţie planificat, la nivelul centrelor de cost, se utilizează. - norma de consum tehnologic pentru calcularea necesarului cantitativ de materii prime şi materiale precum şi lista de preţuri în vederea stabilirii valorii acestuia; - fişa tehnologică pentru calcularea necesarului de forţă de muncă precum şi tariful orar aferent acestuia; - cota de regie de fabricaţie/administraţie standard din Catalogul costurilor unitare standard, elaborat de către fiecare unitate la începutul anului de plan, pentru determinarea volumului de cheltuieli de regie de fabricaţie/ volumului de cheltuieli de regie de administraţie bugetate pentru realizarea volumului de producţie planificat. (3) Volumul producţiei planificate se determină în funcţie de necesarul de consum al unităţii, capacităţile de producţie existente în fiecare centru de cost. Volumul cheltuielilor planificate se stabileşte pe baza relaţiei: Ch = Σ U ( S) x C în care: U = unităţile de măsură S = structura pe produse C = costul standard pe unitatea de produs. La nivelul centrelor de cost cheltuielile totale se stabilesc prin însumarea cheltuielilor pe elemente de cheltuieli. (4) Bugetarea cheltuielilor are în vedere următoarele tipuri de cheltuieli pentru care în evidenţa operativă se deschid partizi şi subpartizi, conform clasificaţiei bugetare aprobate: Drepturi salariale în bani; Contribuţii angajator la bugetul asigurărilor sociale;

8 20.01 Întreţinere şi gospodărie; Furnituri de birou, imprimate, rechizite; Materiale pentru curăţenie; Încălzit, iluminat şi forţa motrice ; Apa, canal, salubritate; Carburanţi si lubrefianţi; Piese de schimb destinate lucrărilor de reparaţii in regie proprie; Transport; Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional; Alte materiale şi prestări servicii; Reparaţii curente la terţi; Hrana animale Medicamente şi materiale sanitare, din care : Medicamente, vaccinuri; Materiale sanitare; Dezinfectanţi, din care : Materiale dezinfecţie, deratizare; Echipament de lucru; Obiecte de inventar; Cărţi şi publicaţii; Expertize tehnice; Pregătire profesională; Protecţia muncii; Asigurări non viaţă; Alte cheltuieli autorizate conform dispoziţiilor legale in vigoare. CAP. IV Determinarea costului unitar efectiv realizat al produselor obţinute în cadrul centrelor de cost Art. 19 (1) Calculaţia efectivă (postcalculaţia) constă în determinarea lunară a costului unitar efectiv (realizat) pe baza cheltuielilor efectuate, înregistrate în contabilitatea financiară, respectiv: cost unitar de producţie efectiv realizat: cost unitar complet efectiv realizat. (2) Structura costului unitar efectiv realizat este similară structurii costului unitar standard ( cap. II). (3) Calculaţia costului unitar efectiv realizat presupune parcurgerea următoarelor etape: A. Colectarea şi repartizarea cheltuielilor de producţie (exploatare); B. Decontarea producţiei realizate şi a producţiei în curs de execuţie; C. Calculul costului unitar al produselor obţinute;

9 D. Analiza în vederea determinării abaterilor înregistrate de elementele structurale ale costului efectiv realizat faţă de componentele costului standard; E. Prezentarea informaţiilor contabile obţinute factorilor de decizie. (4) În calculul costului de producţie nu sunt cuprinse următoarele categorii de cheltuieli: cheltuieli generale de administraţie; cheltuieli excepţionale: (ex: valoarea pierderilor din calamităţi naturale, valoarea mortalităţilor de animale produse din cauze neimputabile, etc )***. *** cu excepţia celor prevăzute în documentaţiile şi în normele legal aprobate. A. Colectarea şi repartizarea cheltuielilor de producţie (exploatare) Art. 20. Această etapă presupune : a1). repartizarea cheltuielilor ocazionate de realizarea producţiei (colectate şi înregistrate în contabilitatea financiară după natura lor, pe centrele de cost stabilite) în funcţie de modul de includere în costul produselor: cheltuieli directe: - materii prime şi materiale; - manoperă directă. cheltuieli indirecte. Repartizarea cheltuielilor se face pe baza: documentelor justificative: bon de consum (cod /A ), bon de consum colectiv (cod /aA), fişă limită de consum ( cod /bA, etc.; documente contabile: note contabile a2). totalizarea cheltuielilor aferente producţiei în curs de execuţie şi a cheltuielilor lunii curente (cheltuieli care au fost angajate în vederea obţinerii producţiei), defalcate pe: cheltuieli directe: - materii prime şi materiale; - manoperă directă. cheltuieli indirecte. B. Decontarea producţiei realizate şi determinarea producţiei în curs de execuţie aferente fiecărui centru de cost, după caz. Art. 21 Se procedează la calcularea (prin deschiderea fişei de postcalcul a fiecărui produs obţinut, conform anexei nr. 1.8 şi 1.10):

10 b1). valorii consumului cantitativ de materii prime şi materiale aferent produselor realizate, utilizând: - consumul specific prevăzut în norma de consum/fişa tehnologică; - preţul unitar al materiilor prime şi materiale consumate, înscris în documentele justificative înregistrate în contabilitatea financiară. b2). valorii volumului de manoperă directă aferent produselor realizate, utilizând: - norma de timp specifică, prevăzută în fişa tehnologică; - tariful orar stabilit în fişa tehnologică. b3). coeficientului de regie de fabricaţie, determinat pe cumulat, prin raportarea sumei dintre cheltuielile de regie de fabricaţie aferente producţiei în curs de execuţie iniţiale (de la începutul lunii în care se înregistrează produsele finite) şi a cheltuielilor de regie de fabricaţie din luna curentă, la suma dintre cheltuielile directe ale producţiei în curs de execuţie iniţială şi a cheltuielilor directe din luna curentă. b4). valorii regiei de fabricaţie aferente producţiei decontate din luna curentă prin aplicarea coeficientului de regie de fabricaţie (determinat la punctul b3) la totalul cheltuielilor directe decontate, aferente lunii curente. Valoarea producţiei decontate în luna curentă= punctul b1+b2+b4 b5). cotei părţi din regia de fabricaţie decontată în luna curentă, pentru fiecare produs, prin aplicarea coeficientului de regie de fabricaţie, determinat la punctul b3, la totalul cheltuielilor directe decontate aferente produsului respectiv. b6). valorii producţiei în curs de execuţie aferente fiecărui centru de cost, prin însumarea datelor din fişa de postcalcul a fiecărui produs, astfel: materii prime şi materiale*** cheltuieli directe: producţia rămasă de realizat la finele lunii, pentru fiecare produs, se înmulţeşte cu consumul specific, prevăzut în fişa tehnologică, respectiv cu preţul unitar al materiilor prime şi materiale consumate, (înscris în documentele justificative din contabilitatea financiară); *** acest element structural al costului de producţie se verifică prin diferenţa dintre cantitatea de materii prime şi materiale ieşite din gestiune conform documentelor justificative înregistrate în contabilitatea financiară până la data decontării producţiei realizate şi consumul cantitativ de materii prime şi materiale aferent produselor realizate, determinat la punctul b1, înmulţită cu preţul unitar al materiilor prime şi materiale consumate, înscris în documentele justificative înregistrate în contabilitatea financiară. manopera cheltuieli directe producţia rămasă de executat la finele lunii, pentru fiecare produs, se înmulţeşte cu norma de timp aferentă operaţiilor rămase a fi executate, prevăzută în fişa tehnologică, şi cu tariful orar standard; regia de fabricaţie cheltuieli indirecte: prin aplicarea coeficientului de regie de fabricaţie (determinat la punctul b3) la totalul cheltuielilor directe aferente producţiei în curs de execuţie de la sfârşitul lunii curente. Art. 22 (1) Decontarea producţiei obţinută se va efectua lunar.

11 (2) Se vor avea în vedere rezultatele procesului de producţie obţinute, înregistrate în contabilitate pe baza formularelor contabile (documente justificative) prevăzute de O.M.F.P. nr. 2634/ privind documentele financiar-contabile, cu modificările ș i completările ulterioare, precum şi celelalte norme metodologice în vigoare la data prezentei. C. Calculul costului unitar efectiv realizat al produselor obţinute Art. 23 Calculul costului unitar efectiv se determină astfel : c1) Costul unitar de producţie efectiv realizat se calculează prin raportarea cheltuielilor totale de producţie decontate lunar pentru fiecare produs obţinut (din fişa de postcalcul), la producţia aferentă obţinută în luna respectivă. c2) Costul unitar efectiv complet: c2.1) se determină, pe cumulat, coeficientul de regie generală (de administraţie) prin raportarea sumei dintre cheltuielile de regie generală aferente producţiei în curs de execuţie iniţială (de la începutul lunii în care se înregistrează produsele finite) şi cheltuielile de regie generală din luna curentă, la suma dintre cheltuielile producţiei în curs de execuţie iniţială (mai puţin cheltuielile de regie generală aferente acesteia) şi totalul cheltuielilor de producţie din luna curentă; c2.2) se calculează valoarea regiei generale aferente producţiei decontate în luna curentă prin aplicarea coeficientului de regie generală asupra totalului cheltuielilor de producţie decontate în luna respectivă; c2.3) se calculează valoarea regiei generale aferente producţiei în curs de execuţie prin aplicarea coeficientului de regie generală asupra totalului cheltuielilor producţiei în curs de execuţie (mai puţin cheltuielile de regie generală); c2.4) alocarea cotei părţi din regia generală fiecărui produs, prin aplicarea coeficientului de regie generală, determinat la punctual c2.1, la totalul cheltuielilor de producţie aferente produsului respectiv. Costul unitar complet se calculează prin raportarea tuturor cheltuielilor (inclusiv cheltuielile de regie generală) decontate lunar pentru fiecare produs obţinut (din fişa de postcalcul), la producţia aferentă obţinută în luna respectivă. Pe elemente de cost: Cost unitar complet = Cheltuieli directe + Cota parte regie fabricaţie + Cota parte cheltuieli generale. D. Analiza în vederea determinării abaterilor înregistrate de elementele structurale ale costului efectiv realizat faţă de componentele costului standard Art. 24 (1) Având în vedere că funcţia de bază a costurilor standard este aceea de etalon de măsură şi comparare a cheltuielilor efective, exercitând prin aceasta un control sistematic asupra lor, utilizarea metodei standard cost implică: Compararea cheltuielilor efective cu cele standard şi stabilirea abaterilor faţă de acestea, pe centre de cost, pe Articole de calculaţie şi pe cauze, iar prin centralizare pe întreaga entitate

12 Analiza abaterilor sub aspectul mărimii şi cauzelor lor Stabilirea măsurilor pentru înlăturarea abaterilor negative şi încadrarea costurilor efective în standardele stabilite. (2) Analiza abaterilor este un instrument al gestionării eficiente a resurselor, şi reprezintă procesul de detaliere a costurilor efective şi standard în părţile lor componente, contribuind la atingerea obiectivelor stabilite. (3) Scopul analizei şi controlului costurilor standard prestabilite îl reprezintă reliefarea abaterilor costurilor efective respectiv plus (depăș iri) sau minus (economii). (4) Depăşirile sau economiile faţă de costurile standard reprezintă abaterile. Abaterile pot fi : Favorabile ( costul efectiv este mai mic decât costul standard) Nefavorabile ( costul efectiv este mai mare decât costul standard) Abaterile pot fi determinate de factori imputabili unităţii numite abateri propriuzise,care afectează direct rezultatele unităţii şi abateri conjuncturale determinate de factori exteriori, neimputabile, care influenţează costul standard. (5) În cadrul fiecărui centru de cost, calculul şi analiza abaterilor se fac pe Articole de calculaţie specifice metodei standard cost, astfel: Determinarea abaterilor cantitative şi de preţ/tarif pentru elementele: materii prime şi materiale; manopera directă; Determinarea abaterilor cheltuielilor de regie de fabricaţie şi regie generală faţă de valorile prevăzute în bugetul centrului de cost. Analizarea cauzelor care au generat abaterile. Abaterea de materii prime si materiale. Se pot calcula următoarele abateri: a) Abatere de cost, se calculează CM =C RM -C SM, unde: C RM =costul real al materialelor C SM =costul standard al materialelor b) Abatere de preţ, se calculează PM = Q RM (P RM -P SM ), unde: Q RM = cantitatea efectiv utilizată pentru obţinerea produselor P RM = preţul unitar efectiv P SM = preţul unitar standard c) Abatere de cantitate, se calculează QM = P SM (Q RM -Q SM ), unde: P SM = preţul unitar standard Q RM = cantitatea efectivă Q SM = cantitatea standard. Abaterea de manoperă directă ( MD ) Abaterile de manoperă pot fi analizate după cum urmează: a) Abatere de cost, se calculează C MD =C RMD -C SMD, unde: C RMD =costul efectiv manoperă C SMD =costul standard manoperă b) Abatere de tarif, se calculează P MD = Q RMD (P RMD -P SMD ), unde: Q RMD = timp efectiv manoperă P RMD = tarif efectiv manoperă P SMD = tarif standard manoperă c) Abatere de eficienţă, se calculează QMD = P SMD (Q RMD -Q SMD ), unde: P SMD = tarif standard manoperă Q RMD = tarif efectiv manopera

13 Q SMD = timp standard manoperă. Abaterea privind cheltuielile indirecte (regie de fabricaţie şi regie generală) Abaterea de cheltuieli indirecte, se calculează : CI =CI E -CI S, unde: CI E = cheltuieli indirecte efective CI S = cheltuieli indirecte standard (6) Analizarea cauzelor care au generat abaterile (conform anexei nr. 1.5; 1.6 şi 1.7), se realizează lunar, pentru a stabili: - tipul abaterilor înregistrate în cadrul centrelor de cost (favorabile, nefavorabile ) - cauzele care au determinat înregistrarea abaterilor ; - factorii interni, imputabili/ neimputabili unităţii, care au determinat abaterile nefavorabile, ce afectează direct rezultatele centrelor de cost - factori externi, neimputabili unităţii, care au influenţat stabilirea costului standard. (7) În situaţia în care se constată că abaterile au intervenit ca urmare a culpei unei persoane, conducerea unităţii va dispune măsurile ce se impun pentru stabilirea şi întinderea prejudiciului în scopul recuperării acestuia. (8) Controlul şi urmărirea abaterilor se realizează lunar la nivelul fiecărei unităţi, în scopul identificării abaterilor pe fiecare centru de cost, stabilirii cauzelor, a responsabilităţilor şi luării măsurilor corective pentru atingerea obiectivelor fixate. E. Prezentarea informaţiilor obţinute Art. 25 Informaţiile cu privire la: costul unitar al produselor obţinute în cadrul centrelor de cost; volumul producţiei planificate şi realizate; situaţia abaterilor cantitative şi valorice faţă de costurile standard se oferă factorilor de decizie; calcularea corectă şi prezentarea fidelă a acestora vor asigura credibilitatea acestor informaţii. CAP.V. Dispoziţii finale Art. 26 Determinarea costului standard şi a costului efectiv al produselor obţinute/serviciilor efectuate în cadrul centrelor de cost, precum şi a abaterilor cantitative şi valorice î faţă de costul standard prestabilit se realizează în cadrul structurii Contabilitate de gestiune organizată şi condusă în conformitate cu prevederile Legii nr.82/1991 Legea contabilităţii; în fiecare unitate a sistemului administraţiei penitenciare, atribuţiile postului privind contabilitatea de gestiune vor

14 fi prevăzute în fişa postului şi însuşite de persoanele desemnate cu atribuţii/responsabilităţi în acest sens. Art. 27 (1) Diferenţele de preţ, între costul standard şi costul efectiv de producţie al produselor obţinute se evidenţiază distinct în contabilitate, fiind recunoscute în costul efectiv al acestora. Repartizarea diferenţelor de preţ asupra valorii bunurilor ieşite şi asupra stocurilor se efectuează cu ajutorul unui coeficient care se calculează astfel : Soldul iniţial al + Diferenţele de preţ aferente diferenţelor de preţ intrărilor în cursul perioadei la preţ de înregistrare, cumulat de la începutul exerciţiului financiar până la finele perioadei de referinţă Coeficient de repartizare = x 100 Soldul iniţial al + Valoarea intrărilor în cursul stocurilor la preţ perioadei la preţ de înregistrare de înregistrare cumulat de la începutul exerciţiului financiar până la finele perioadei de referinţă Acest coeficient se înmulţeşte cu valoarea produselor ieşite din gestiune la preţ de înregistrare, iar suma rezultată se înregistrează în conturile contabile corespunzătoare. Art. 28 (1) In vederea aplicării unitare a metodologiei de calculaţie a costurilor de producţie aferente produsele obţinute şi prestărilor de servicii efectuate în cadrul unităţilor din sistemul administraţiei penitenciare, Administraţia Naţională a Penitenciarelor va emite instrucţiuni de aplicare a prezentelor norme pentru fiecare centru de cost identificat în cadrul unităţilor din sistemul administraţiei penitenciare. (2) Conducerea unităţilor penitenciare va lua măsuri în vederea organizării şi conducerii contabilităţii de gestiune adaptată la specificul activităţii fiecărei entităţi astfel încât să se asigure obţinerea de informaţii cu privire la gestionarea eficientă a patrimoniului, respectiv: - informaţii legate de costul bunurilor, lucrărilor, serviciilor realizate în cadrul unităţilor penitenciar; - informaţii care stau la baza bugetării şi controlului activităţii privind obţinerea de produse/servicii efectuate în cadrul sistemului administraţiei penitenciare; - informaţii necesare analizelor financiare în vederea fundamentării deciziilor manageriale privind conducerea activităţii interne; - alte informaţii impuse de realizarea unui management performant.

15 (3) Administraţia Naţională a Penitenciare, în calitate de ordonator secundar de credite, cu privire la metodologia de calcul a costurilor de producţie aferente produselor obţinute şi prestărilor de servicii efectuate în cadrul unităţilor din sistemul administraţiei penitenciare, are următoarele atribuţii : - monitorizarea rezultatelor privind activităţile derulate de unităţile din sistemul penitenciar ca urmare a organizării şi conducerii contabilităţii de gestiune; - centralizarea lunară a informaţiilor ; - efectuarea unei analize privind eficienţa economică a fiecărui centru de cost în vederea stabilirii oportunităţii şi necesităţii funcţionării anumitor centre de cost - aprobarea înfiinţarea/desfiinţării centrelor de cost în funcţie de gradul de rentabilitate. Art. 29 Anexele nr fac parte integrantă din prezenta Metodologie.

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

SINTEZE CONTABILITATEA DE GESTIUNE

SINTEZE CONTABILITATEA DE GESTIUNE UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Științe Juridice, Economice și Administrative Craiova Departamentul de Științe Economice Domeniul de studii - Contabilitate Ciclul de studii - Licență Programul

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

PROCEDEE UTILIZATE ÎN CONTABILITATEA DE GESTIUNE

PROCEDEE UTILIZATE ÎN CONTABILITATEA DE GESTIUNE PROCEDEE UTILIZATE ÎN CONTABILITATEA DE GESTIUNE Determinarea costurilor implică utilizarea, de cele mai multe ori, a unor algoritmi matematici ce generează obţinerea unor informaţii punctuale în momentul

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

SINTEZE LA DISCIPLINA CONTABILITATE DE GESTIUNE CUPRINS

SINTEZE LA DISCIPLINA CONTABILITATE DE GESTIUNE CUPRINS Universitatea Spiru Haret Facultatea de Ştiinţe economice Bucureşti Specializarea Contabilitate şi Informatică de Gestiune Disciplina Contabilitate de gestiune SINTEZE LA DISCIPLINA CONTABILITATE DE GESTIUNE

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

Unitatea de măsură. VNAe. UADi. VNADi. Rentabilitatea activelor RA mii lei ,9 11, ,0 10,96

Unitatea de măsură. VNAe. UADi. VNADi. Rentabilitatea activelor RA mii lei ,9 11, ,0 10,96 Calculul tarifului mediu anual pentru serviciul de distribuție a energiei electrice prestat de Î.C.S.,,RED Union Fenosa S.A. în anul, fără aplicarea suplimentului tarifar Energia electrică distribuită

Διαβάστε περισσότερα

Kap. 6. Produktionskosten-theorie. Irina Ban. Kap. 6. Die Produktionskostentheorie

Kap. 6. Produktionskosten-theorie. Irina Ban. Kap. 6. Die Produktionskostentheorie Kap. 6. Produktionskosten-theorie Irina Ban Pearson Studium 2014 2014 Kap. 6. Die Produktionskostentheorie Bibliografie: Cocioc, P. (coord.) (2015), Microeconomie, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, cap. 7. Pindyck,

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

Regulamentul INCDFT- IFT Iaşi pentru ocuparea funcţiei şi acordarea gradului profesional de Cercetător ştiinţific - CS

Regulamentul INCDFT- IFT Iaşi pentru ocuparea funcţiei şi acordarea gradului profesional de Cercetător ştiinţific - CS Regulamentul INCDFT- IFT Iaşi pentru ocuparea funcţiei şi acordarea gradului profesional de Cercetător ştiinţific - CS Regulamentul concursului pentru ocuparea funcţiei şi acordarea gradului profesional

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

CONTABILITATE MANAGERIALĂ

CONTABILITATE MANAGERIALĂ CONTABILITATE MANAGERIALĂ 2013-2014 Cap 1. ASPECTE CONCEPTUALE PRIVIND CONTABILITATEA MANAGERIALǍ 1.1. Identitatea şi conceptul de contabilitate managerială 1.2. Obiectivele contabilităţii manageriale

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

CUNOŞTINŢE DE SPECIALITATE PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ PROGRAMUL DE STUDIU: MANAGEMENT SOLUŢII STUDII DE CAZ

CUNOŞTINŢE DE SPECIALITATE PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ PROGRAMUL DE STUDIU: MANAGEMENT SOLUŢII STUDII DE CAZ UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR CUNOŞTINŢE DE SPECIALITATE PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ PROGRAMUL DE STUDIU: MANAGEMENT SOLUŢII STUDII DE CAZ CRAIOVA 26 Volumul

Διαβάστε περισσότερα

Regulile de funcţionare a conturilor D+ Conturi de activ C- D- Conturi de pasiv C+ A = Cp + V Ch + D => A + Ch = Cp + D + V

Regulile de funcţionare a conturilor D+ Conturi de activ C- D- Conturi de pasiv C+ A = Cp + V Ch + D => A + Ch = Cp + D + V ANUL I SERIA 3 Seminar 10 Bazele contabilităţii Săpt 04.05 08.05.2015 Regulile de funcţionare a conturilor D+ Conturi de activ C D Conturi de pasiv C+ S id Intrări ( ) Ieşiri ( ) Ieşiri ( ) Intrări ( )

Διαβάστε περισσότερα

Norma nr. 13/2012. privind calculul actuarial al provizionului tehnic pentru fondurile de pensii administrate privat

Norma nr. 13/2012. privind calculul actuarial al provizionului tehnic pentru fondurile de pensii administrate privat Norma nr. 13/2012 privind calculul actuarial al provizionului tehnic pentru fondurile de pensii administrate privat Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 673 din 26/09/2012 Având în vedere prevederile

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

SITUATII FINANCIARE AGREGATE PENTRU CUMULAT 3 LUNI LA 31 MARTIE 2016

SITUATII FINANCIARE AGREGATE PENTRU CUMULAT 3 LUNI LA 31 MARTIE 2016 SITUATII FINANCIARE AGREGATE PENTRU CUMULAT 3 LUNI LA 31 MARTIE ÎNTOCMITE ÎN CONFORMITATE CU STANDARDELE INTERNAŢIONALE DE RAPORTARE FINANCIARĂ ADOPTATE DE UNIUNEA EUROPEANA (IFRS) 1 CUPRINS PAGINA SITUATIA

Διαβάστε περισσότερα

Modul de calcul al prețului polițelor RCA

Modul de calcul al prețului polițelor RCA Modul de calcul al prețului polițelor RCA Componentele primei comerciale pentru o poliță RCA sunt: Prima pură Cheltuieli specifice poliței Alte cheltuieli Marja de profit Denumită și primă de risc Cheltuieli

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

Conturile de activitate ale subiectilor economici

Conturile de activitate ale subiectilor economici SCN-Sistemul Conturilor Nationale Conturile de activitate ale subiectilor economici lectia 6 CSIE + Fin. Curs- pag. 78-91 al.isaic-maniu www.amaniu.ase.ro Sistemul European de Conturi - SEC SEC-ul înregistrează

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

METODOLOGIA formării și aplicării prețurilor la produsele petroliere

METODOLOGIA formării și aplicării prețurilor la produsele petroliere PROIECT METODOLOGIA formării și aplicării prețurilor la produsele petroliere I. DISPOZIŢII GENERALE 1. Metodologia formării și aplicării prețurilor la produsele petroliere (în continuare Metodologie) are

Διαβάστε περισσότερα

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4 SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

Norma nr. 26/2015 privind calculul actuarial al provizionului tehnic pentru fondurile de pensii facultative

Norma nr. 26/2015 privind calculul actuarial al provizionului tehnic pentru fondurile de pensii facultative Norma nr. 26/2015 privind calculul actuarial al provizionului tehnic pentru fondurile de pensii facultative Având în vedere prevederile art. 102 alin. (5) lit. b) şi ale art. 115 alin. (2) - (5) din Legea

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

Curs 3 ANALIZA CIFREI DE AFACERI

Curs 3 ANALIZA CIFREI DE AFACERI Curs 3 ANALIZA CIFREI DE AFACERI Obiective: aprofundarea conceptului cifră de afaceri; stabilirea evoluţiei în timp a cifrei de afaceri; analiza structurii cifrei de afaceri; stabilirea factorilor de influenţă

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument: Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,

Διαβάστε περισσότερα

Transformări de frecvenţă

Transformări de frecvenţă Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

RAPORT de MONITORIZARE. Piata de echilibrare. Luna noiembrie 2008

RAPORT de MONITORIZARE. Piata de echilibrare. Luna noiembrie 2008 RAPORT de MONITORIZARE Piata de echilibrare Luna noiembrie Abrevieri ANRE - Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei HHI - Indexul Herfindahl-Hirschman PRE - Parte Responsabila cu Echilibrarea

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08. 1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care

Διαβάστε περισσότερα

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0 Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616* Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională

Διαβάστε περισσότερα

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii Clasa a IX-a 1 x 1 a) Demonstrați inegalitatea 1, x (0, 1) x x b) Demonstrați că, dacă a 1, a,, a n (0, 1) astfel încât a 1 +a + +a n = 1, atunci: a +a 3 + +a n a1 +a 3 + +a n a1 +a + +a n 1 + + + < 1

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla 2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

CURS 1. BAZELE TEORETICO - METODOLOGICE ALE ANALIZEI ACTIVITĂŢII ECONOMICO - FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERILOR

CURS 1. BAZELE TEORETICO - METODOLOGICE ALE ANALIZEI ACTIVITĂŢII ECONOMICO - FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERILOR CURS 1. BAZELE TEORETICO - METODOLOGICE ALE ANALIZEI ACTIVITĂŢII ECONOMICO - FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERILOR 1.1.Obiectul analizei activităţii economice-financiare Ca disciplină ştiinţifică ANALIZA ACTIVITĂŢII

Διαβάστε περισσότερα

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A SISTEMULUI DE PENSII PRIVATE. Norma nr. 2/2013

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A SISTEMULUI DE PENSII PRIVATE. Norma nr. 2/2013 Norma nr. 2/2013 privind calculul actuarial al contribuţiei anuale datorate de administratorii de fonduri de pensii private Fondului de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private Publicat în

Διαβάστε περισσότερα

ORDIN nr. 578 din 6 iunie 2006, actualizat, pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu

ORDIN nr. 578 din 6 iunie 2006, actualizat, pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu ORDIN nr. 578 din 6 iunie 2006, actualizat, pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu Cu modificările şi completările aduse de: - Ordinul nr.

Διαβάστε περισσότερα

LEGEA nr. 273 din 29 iunie 2006 (actualizată) privind finanţele publice locale (actualizată până la data de 30 ianuarie 2017*)

LEGEA nr. 273 din 29 iunie 2006 (actualizată) privind finanţele publice locale (actualizată până la data de 30 ianuarie 2017*) LEGEA nr. 273 din 29 iunie 2006 (actualizată) privind finanţele publice locale (actualizată până la data de 30 ianuarie 2017*) EMITENT: PARLAMENTUL Data intrarii in vigoare: 30 Ianuarie 2017 -- Parlamentul

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 14. Asamblari prin pene Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala

Διαβάστε περισσότερα

Criptosisteme cu cheie publică III

Criptosisteme cu cheie publică III Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 3 MODELE PRIVIND STABILIREA PREŢULUI PRODUSELOR/SERVICIILOR FIRMEI. 3.1 Obiectivele deciziei de preţ

CAPITOLUL 3 MODELE PRIVIND STABILIREA PREŢULUI PRODUSELOR/SERVICIILOR FIRMEI. 3.1 Obiectivele deciziei de preţ CAPITOLUL 3 MODELE PRIVIND STABILIREA PREŢULUI PRODUSELOR/SERVICIILOR FIRMEI În analiza modelelor prezentate în acest capitol vom utiliza categoria de preţ ca pe o variabilă a cărei valoare va fi stabilită

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα

SCN. Conturile macroeconomice (1)

SCN. Conturile macroeconomice (1) SCN Conturile macroeconomice (1) I- Principii,generalitati,reguli de baza sursa 1,pag.92-97 II.CONTURILE FIRMEI sursa 2,pag.78-90 www.amaniu.ase.ro Studentii CSIE,An II, Seria A Sapt.VIII 16.11.2012 1

Διαβάστε περισσότερα

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, NR. 120/

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, NR. 120/ MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, NR. 120/16.02.2016 REGULAMENT privind determinarea și plata contribuțiilor la Fondul de garantare a depozitelor bancare în funcție de gradul de risc În temeiul

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...

13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate... SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA IZOLĂRII NODURILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele

Διαβάστε περισσότερα

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC Console pentru LEA MT Cerinte Constructive Consolele sunt executate in conformitate cu proiectele S.C. Electrica S.A. * orice modificare se va face cu acordul S.C. Electrica S.A. * consolele au fost astfel

Διαβάστε περισσότερα

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)

Διαβάστε περισσότερα

Normă tehnică energetică privind determinarea consumului propriu tehnologic. în rețelele electrice de interes public. CAPITOLUL I Dispoziții generale

Normă tehnică energetică privind determinarea consumului propriu tehnologic. în rețelele electrice de interes public. CAPITOLUL I Dispoziții generale 3 Anexă Normă tehnică energetică privind determinarea consumului propriu tehnologic în rețelele electrice de interes public CAPITOLUL I Dispoziții generale 1.1.Scop Art. 1. Prezenta normă tehnică energetică

Διαβάστε περισσότερα

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g. II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric

Διαβάστε περισσότερα

ΕΥΡΩΠΑΪΚΟ ΚΟΙΝΟΒΟΥΛΙΟ

ΕΥΡΩΠΑΪΚΟ ΚΟΙΝΟΒΟΥΛΙΟ ΕΥΡΩΠΑΪΚΟ ΚΟΙΝΟΒΟΥΛΙΟ 2004 Επιτροπή Αναφορών 2009 25.11.2008 ΑΝΑΚΟΙΝΩΣΗ ΠΡΟΣ ΤΑ ΜΕΛΗ Θέμα: Αναφορά 0452/2007, του κ. Florin Alexandru, ρουμανικής ιθαγένειας, σχετικά με διακριτική μεταχείριση έναντι μικρομεσαίων

Διαβάστε περισσότερα

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

NOTĂ DE FUNDAMENTARE NOTĂ DE FUNDAMENTARE SECŢIUNEA 1 TITLUL PROIECTULUI DE ACT NORMATIV Hotărâre de Guvern privind modificarea şi completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând

Διαβάστε περισσότερα

VICEPREŞEDINTELE COMISIEI NAŢIONALE A PIEŢEI FINANCIARE

VICEPREŞEDINTELE COMISIEI NAŢIONALE A PIEŢEI FINANCIARE H O T Ă R Î R E cu privire la primele de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto nr. 26/10 din 13.06.2013 ÎNREGISTRAT: Ministerul Justiţiei nr.929 din 31 iulie 2013 Oleg EFRIM În vederea executării

Διαβάστε περισσότερα

Ecuatii trigonometrice

Ecuatii trigonometrice Ecuatii trigonometrice Ecuatiile ce contin necunoscute sub semnul functiilor trigonometrice se numesc ecuatii trigonometrice. Cele mai simple ecuatii trigonometrice sunt ecuatiile de tipul sin x = a, cos

Διαβάστε περισσότερα

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. HOTĂRÂRE Nr. 251/2016 din 6 aprilie 2016 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru

Διαβάστε περισσότερα

nr.318 din Monitorul Oficial nr.61-62/392 din

nr.318 din Monitorul Oficial nr.61-62/392 din H O T Ă R Î R E cu privire la aprobarea Metodologiei de calcul al primei de asigurare de bază şi al coeficienţilor de rectificare pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse

Διαβάστε περισσότερα