Formarea oxizilor de azot în timpul arderii
|
|
- Ῥαάβ Κομνηνός
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Formarea oxizilor de azot în timpul arderii are loc, pe baza azotului din aer si a azotului continut în combustibil. Acest mecanism, spre deosebire de cel al formării de dioxid de sulf, poate fi controlat si "stapânit", prin măsuri primare adecvate procesului de ardere. Respectarea normelor privind nivelul maxim admis al emisiilor de oxizi de azot la cos se poate planifica, luând în considerare două aspecte: Controlul mecanismului de formare a oxizilor de azot (în special NO) în focar, prin măsuri primare, si Curătirea gazelor de ardere de oxizii de azot, prin măsuri secundare.
2 Mecanisme de formare a oxizilor de azot mecanismul termic de formare a oxidului de azot din azotul din aerul necesar arderii, mecanismul de formare a oxidului de azot din azotul existent în compozitia combustibilului, mecanismul formării oxidului de azot prompt sau timpuriu.
3 Factori de influentă Parametrii de ardere: temperatura, concentratia oxigenului în zona de ardere si timpul de stationare; Proprietătile combustibilului: puterea calorifică, continutul de azot, continutul în materii volatile si reactivitatea.
4 NO Oxizii de azot Zona de producere Mecanismul reacţiei Factorii de influenţă după Zeldovici: a) exces de aer: termic flacără, zona de după reacţie. O + N2 = NO + N N + O2 = NO + O b) exces de combustibil: N + OH = NO + H concentraţia de oxigen atomic, timpul de reacţie, temperatură mai mare decât C. NO prompt flacără. după Fenimore: CN + H2 = HCN + H CN + H2O = HCN + OH CN + H2 = HCN + H concentraţia de oxigen atomic, coeficientul excesului de aer.λ. din azotul din combus tibl flacără concentraţia azotului în combustibil, concentraţia oxigenului, coeficientul de exces de aer λ temperatura flăcării.
5 NO2 Oxizii de azot Zona de producere Mecanismul reacţiei Factorii de influenţă flacără. după Fenimore: NO + H2O = NO2 + H2 încetinirea bruscă a reacţiei de ardere. NO2 canale de gaze, coş de fum, după Bodenstein: 2 NO + O2 = 2 NO2 temperaturi < 650 C, concentraţia oxigenului, timpul de reacţie. atmosferă liberă. NO2 + ruv = NO + O O +O2 + M = O3 + M NO + O3 = NO2 + O2 concentraţia oxigenului, lumina solară, timpul de reacţie, gradul de murdărire a atmosferei. In general, prin timp de stationare se întelege durata necesară gazelor de ardere pentru parcurgerea distantei dintre centrul arzătorului principal până în zona unde s-au răcit la 800 C. Pentru calcularea vitezei de curgere se acceptă o temperatură normată a gazelor de C
6 Consideratii formarea monoxidului de azot termic va avea loc acolo unde arderea decurge la temperaturi de peste C; în focarele cu încărcare termică ridicată se va forma mai mult NO termic, decât în cele cu încărcare termică scăzută, datorită temperaturilor de ardere ridicate; o reducere minoră a temperaturii de ardere în focarele cu încărcare termică ridicată determină o reducere mult mai mare a cantitătii de monoxid de azot termic formată, comparativ cu situatia în care aceeasi măsură se ia pentru focarele cu încărcare termică mai scăzută. Explicatia este legată de legea dependentei exponentiale a fenomenului de parametrul temperatură; dacă o flacăra este răcită rapid, nu se atinge echilibrul pentru reactia de formare a monoxidului de azot termic; având în vedere că timpul pentru formarea monoxidului de azot este diferit pentru fiecare instalatie, măsurile primare pentru reducerea formării de NO x termic sunt specifice.
7 Dependenta cantitătii de monoxid de azot termic, exprimat ca NO 2, de temperatură si respectiv coeficientul excesului de aer
8 Mecanismul de formare a NO x dintr-o particulă de cărbune expusă în mediu fierbinte.
9 Variatia continutului de azot în combustibil, în functie de puterea calorifică
10 Gradul de conversie a azotului din combustibil pentru diverse calitati de combustibil
11 Caracterul dependentei dintre temperatura din flacară si formarea de NO x, conform celor trei mecanisme
12 Pentru practica arderii carbunilor In focarele pentru arderea prafului de cărbune cu evacuarea cenusii în stare solidă, unde temperatura de ardere este de C, se formează relativ putin NO termic. Din cantitatea de NO format, o mare parte are drept provenientă azotul eliberat o dată cu materiile volatile si mai putin cel din reziduul carbonos. In focarele pentru arderea cărbunelui brun si în focarele cu ardere în strat fluidizat, NO se formează aproape în totalitate din azotul continut de combustibil. In focarele pentru praf de cărbune si evacuarea cenusii în stare lichidă, NO termic are ponderea cea mai mare. Proprietatea specifică a cărbunilor de a forma NO depinde atât de continutul de azot cât si de continutul de volatile si de nalura curbei lor de degajare.
13 Continuare Desi există o legătura între cantitatea de NO format si continutul de materii volatile (adică, cu cât există mai multe materii volatile, cu atât se va forma mai mult NO), acestă caracteristică a cărbunelui nu este singurul factor care guvernează mecanismul formării de NO. O reducere considerabilă a formării de NO se poate obtine prin reducerea concentratiei de oxigen în zona de ardere, atât la nivelul arderii particulei (în zona arzătoarelor), cât si pe înăltimea focarului. Analiza rezultatelor privind formarea de NO într-un focar experimental, în care s-au ars două calităti de cărbune brun [10], a arătat că, în domeniul de temperaturi cuprinse între 800 si 900 C, formarea de NO depinde, în special, de coeficientul excesului de aer la care are loc arderea si nu de proprietătile diferite ale sorturilor de cărbune.
14 Dependenta dintre concentratia NO 2, respectiv a nearselor în gazele de ardere si coeficientul excesului de aer
15 Explicatii O recirculare de gaze de ardere are un efect mai mare în zonele de ardere, în care determină efectiv reducerea concentratiei de oxigen. O recirculare de gaze de ardere în zona de introducere a aerului primar va determina împiedicarea mai accentuată a producerii mecanismului formării de NO, decât dacă gazele ar fi recirculate în zona introducerii aerului secundar. Dacă se reduce concentratia de oxigen prin recircularea gazelor sau prin alte măsuri, atunci se obtine o prelungire a timpului de ardere a materiilor volatile si a reziduului carbonos. Dublarea, de exemplu, a timpului de ardere (sau, mai corect spus de stationare în spatiul focarului) nu are un efect prea mare asupra arderii volatilelor, deoarece timpul de ardere al acestora este mult mai mic decât cel al arderii reziduului carbonos. Acesta din urmă este cel mai lung. Dublarea amintită poate însă determina cresterea procentului de nearse în cenusă.
16 Masuri primare de reducere a NOx Din studiul genezei NO x se constată că principalii factori, care determină formarea într-o cantitate mai mare sau mai mică a acestei noxe, sunt temperatura ridicată si excesul mare de oxigen, în zona de ardere. Alături de acesti factori trebuie luată în considerare si calitatea combustibilului, concretizată prin continutul de azot si puterea calorifică. In cazul cărbunilor. Un rol deloc neglijabil îl are continutul de volatile, nu numai sub aspect cantitativ, dar si sub alte aspecte, cum ar fi temperatura la care are loc degajarea lor, viteza cu care se desfăsoară acest fenomen etc. Din punct de vedere tehnic, minimizarea producerii de NO x se realizează prin asanumitele măsuri primare, care, în fond, urmăresc scăderea simultană, în zona de ardere, atât a temperaturii cât si a coeficientului excesului de aer, uneori chiar până la valori subunitare. Aceste scopuri sunt atinse prin diverse metode, dar mai ales, prin asanumita metodă de ardere în trepte, care se aplică atât la nivelul focarului, cât si la nivelul arzătorului.
17 Arzătoare in trepte pentru praf de cărbune Aplicarea metodei de ardere în trepte la nivel de arzător a condus la aparitia unei game speciale de arzătoare, cunoscute sub denumirea de "arzătoare sărace în NO x ". Există multe realizări practice si studii care se extind asupra tuturor arzătoarelor turbionare pentru combustibili solizi, lichizi sau gazosi, precum si pentru arzătoarele de tip fantă, folosite pe scară largă, pentru echiparea focarelor mari, care functionează cu praf de cărbune. Drept cazuri limită se deosebesc introducerea în trepte a aerului respectiv introducerea în trepte a combustibilului.
18 Cele mai importante mărimi constructive si functionale gradul de turbionare si modul în care se realizează; amplasarea conductei de praf, respectiv a celei de aer central; modul în care se formează conturul de scoică, datorită recirculării interioare; raportul dintre impulsul pentru aerul secundar, introdus sub formă de aer de manta, la periferia jetului primar, si impulsul amestecului de aer primar si praf de cărbune.
19 Arzătoare turbionare Câmpuri de curgere pentru flacără 1 Amestec aer primar si praf de cărbune, 2 Aer secundar, 3 Limita de radiatie.
20 Tehnici Combustibilul de adaos este introdus prin cele patru orificii amplasate în jurul arzătorului turbionar, în scoica exterioară a flăcării primare, formându-se astfel o flacără puternic substoihiometrică Compusi ca NH 3, HCN si CO formati vor contribui la reducerea oxidului de azot format în flacăra primară. Completarea arderii cocsului se face mult în aval, într-o zonă substoihiometrică de definitivare a arderii, unde se introduce restul aerului necesar arderii, prin duzele amplasate deasupra arzătorului Aerul de ardere se introduce in trepte (unui dispozitiv de forma unui difuzor conic, care are rolul de a uniformiza amestecul combustibil Praful de cărbune este introdus în trepte Pentru cărbunii săraci în materii volatile, cum ar fi antracitul sau semiantracitul, sunt necesare măsuri suplimentare pentru asigurarea aprinderii, deoarece căldura degajată prin arderea volatilelor este insuficientă. Pentru atingerea acestui scop, se impune cresterea temperaturii în zona de aprindere, prin încălzirea suplimentară a amestecului de aer primar si praf de cărbune. Se foloseste un concentrator de praf, dispus în tubulatura de admisie a amestecului primar. Acesta permite separarea si eliminarea prin conducta de scăpare a circa 50 % din aerul primar si 10 % din praful de cărbune si înlocuirea acestora cu aer secundar mai cald.
21 Câmp de curgere pentru un arzător cu tub central împins înainte 1 Aer secundar central, 2 Aer primar si praf de cărbune, 3 Aer secundar periferic.
22 Câmp de curgere pentru un arzător cu tub central împins înainte 1 Aer secundar central, 2 Aer primar si praf de cărbune, 3 Aer secundar periferic.
23 Arzător turbionar cu introducerea aerului în trepte, constructie Steinmüller 1 Arzător pentru hidrocarburi, 2 Canal de aer primar si praf de cărbune, 3 Aer secundar central, 4 Aer secundar de manta, 5 Aer tertiar, 6, 7 Clapete de reglaj, 8 Aparat de turbionare a aerului secundar de manta.
24 Arzător PAX cu prelevarea aerului primar 1 Racord, 2 Concentrator de praf, 3 Conducta de scăpare, 4 Registru pentru aer, 5 Ambrazură, 6 Stabilizator de flacără, 7 Admisie de aer cald (316 grd C), 8 Evacuarea ametecului sărac (10 % cărbune, 50 % aer primar), 9 Intrarea amestecului primar de praf de cărbune si aer.
25 Arzator XCL 1 Disc de control a admisiei de aer, 2 Tub Pitot, 3 Paletă reglabilă, 4 Paletă fixă, 3 Concentrator de praf, 6 Intrarea amestecului primar de praf de cărbune si aer
26 Influenta gradului de aerare primar asupra gradului de reducere a cantitătii de NO 2 1 Arzătoare de 70 MW, 2 Arzător model de 2,3 MW, varianta I, 3 Idem, varianta II.
27 Schema arzătorului turbionar cu autostabilizare (ATA) 1 Aer secundar central, 2 Amestec primar, 3 Aer secundar, 4 Aer secundar interior, 5 Aer secundar de manta, 6 Gaze de ardere recirculate.
28 Arzătoare fantă Schema unui focar cu bloc de arzătoare tip fantă: 1 Aer secundar superior, 2 Aer primar si praf de cărbune, 3 Aer secundar intermediar, 4 Aer secundar inferior Schema amplasarii blocului de arzătoare aplicând sistemul "Over Fire Air" a Inainte de rethnologizare, b După retehnologizare.
29 Explicatie In zona arzătoarelor, s-a preconizat să se insufle un debit de aer mai mic (circa 80-85) % decât cel minim necesar arderii perfecte, iar restul, denumit "over fire air" (aer de deasupra zonei de ardere), să fie insuflat deasupra blocului de arzătoare, cu scopul de a contribui la definitivarea (completarea) arderii.
30 Arzătoarele de tip fantă se compun din mai multe blocuri etajate, dispuse în colturile focarului sau pe peretii laterali ai acestuia. Directia de injectie a jeturilor de praf de cărbune si aer se alege tangentă la un cerc imaginar, cu centrul în axa verticală a focarului In figura seprezinta modul de amplasare în colturile focarului jumelat. S-a testat pe un cazan al unui bloc de 740 MW, cu functionare pe huilă din bazinul Rinului. In varianta prezentata, blocul de arzătoare este compus din suprapunerea a patru arzătoare, fiecare din acestea având câte două guri de insuflare a jetului primar de aer si praf de cărbune. Gurile sunt încadrate între fantele de insuflare a aerului secundar superior, intermediar si inferior. S-a dovedit că, la arderea în sistem tangential, cu arzătoare tip fantă, fără să se ia măsuri speciale, se produc cantităti mai reduse de NO x, fată de arderea aceluiasi cărbune, cu ajutorul arzătoarelor turbionare.
31 Organizarea arderii in trepte la nivelul focarului Arzator cu exces de aer Arzator cu deficit aer Combustibil Aer a - Metoda "Over fire air", b - Metoda Burners out of service, c - Metoda In furnance reduction
32 Teorie Arzătoarele principale functionează în conditii substoihiometrice si, ca urmare, producerea de NO x este frânată, prin lipsa de oxidant în imediata vecinatate a arzătoarelor. Totodată însă se înrăutăteste arderea, ea devenind incompletă si imperfectă, ceea ce are drept primă repercursiune cresterea concentratiei de CO (procentul de nearse) în gazele de ardere. Pentru definitivarea arderii se insuflă si restul de aer necesar arderii, asanumitul aer de definitivare a arderii. Diuzele de insuflare sunt amplasate la partea superioară a focarului, urmărindu-se ca procentul de nearse să ramână sub 5 %. In cazul modernizării unor instalatii mai vechi, este avantajos să se foloseasca principiul "Burners out of Service. Prin această metodă se preconizează "scoaterea din functiune" a unor arzătoare existente dinaintea retehnologizării sau modificarea regimului lor de functionare. Conform acestui principiu, arzătoarele principale (de la baza focarului) functionează cu lipsă de aer, iar cele secundare, montate la nivel superior, cu exces de aer. O modalitate deosebită de a materializa arderea în trepte este asa numita reducere a NO x în spatiul de ardere. Metoda este cunoscută sub denumirea de "In Furnace NO x -Reduction".
33 Schema focarului pentru praf de cărbune si reducerea NO x în spatiul de ardere, prin injectie de hidrocarburi In focar, se stabilesc trei zone: zona principala de ardere (ZPA), în care coeficientul excesului de aer variază între 1,13 si 1,15 si din care gazele de ardere vor iesi cu un continut apreciabil de NO si nearse; zona de gaze reducătoare (ZR), în care conditiile sunt substoihiometrice, iar compusii de genul NH i, HCN si CO, (produsi în procesul de ardere substoihiometrică, ca urmare a injectiei de hidrocarburi) vor contribui la reducerea (chimică) a NO existent. zona de definitivare a arderii (ZDA), în care se insuflă aer prin diuzele montate la o distantă suficientă de suprafetele de încălzire din tavanul focarului, în scopul asigurării timpului necesar reactiei de oxidare si implicit a reducerii nearselor din cenusa zburătoare, sub 5%.
34 Tehnologia arderii in strat fluidizat datorită temperaturii reduse de ardere si a puternicei atmosfere reducătoare din focar, emisiile de NO x sunt reduse si de multe nu mai este necesar să se apeleze la metode secundare de curătire (denoxare) a gazelor de ardere
35 Măsuri secundare pentru denoxarea gazelor de ardere Aplicarea măsurilor primare determină o scădere importantă a concentratiei oxizilor de azot în gazele de ardere ce părăsesc focarul, dar nu si suficientă pentru a corespunde normelor internationale privind emisia de NO x, pe cosul de fum. In scopul respectării acestora si deci a protejării mediului ambiant, trebuie să se procedeze dacă este nevoie si la o curătire (denoxare) a gazelor de ardere. Astfel de măsuri sunt denumite măsuri secundare si ele urmăresc retinerea (legarea) oxizior de azot din gazele de ardere, înainte ca acestea să fie eliminate pe cosul de fum, spre mediul ambiant. Instalatiile pentru retinerea oxizilor de azot din gazele de ardere, cunoscute în general sub denumirea generică de "instalatii DENOX", s-au dezvoltat, având la bază diverse procedee necatalitice sau catalitice, care la rândul lor, se bazează pe fenomene de absorbtie, adsorbtie, reducere termică, descompunere si reducere chimică. Adesea, procedeele de denoxare se "contopesc" sau "înlăntuiesc" cu cele de desulfurare a gazelor de ardere.
36 Procedee umede si uscate de denoxare, respectiv denoxare si desulfurare simultană Procedee umede Procedee uscate Denoxare Denoxare şi desulfurare oxidare/adsorbţie; oxidare/absorbţie; adsorbţie/reducere; absorbţie/reducere; absorbţie/oxidare. oxidare/reducere. reducere necatalitică selectivă (SNCR); adsorbţie/reducere; reducere catalitică selectivă (SCR), în radiaţie cu jet de electroni. sistem high dust (gaze nedesprăfuite) sau low dust (gaze desprăfuite); reducere selectivă necatalitică (SNR).
37 Procedee de eliminare a NO x Procedee necatalitice Procedee catalitice din gazele de ardere în soluţie de NaOH şi NaOCl; Absorbţie în soluţie 5 15 % de H2NSO3H în acid sulfuric; prin reacţii gaz/solid, patul de reacţie fiind CaCl, Na2CO3, CaCO3, CaO, etc. Adsorbţie cărbune activ: mordenit (alumino silicat cristalin); turbă îmbibată în alcalii. cu pulbere de cocs la C; Reducere cu N2H4 la C; termică cu NH3 la C; cu uree la C; cu hidrocarburi C1 C4 la 980 C. Descompunere pe amestec de oxizi metalici (Cu, Ni, Fe, Cr), la temperaturi de peste C. Reducere cu H2 şi catalizator pe bază de Pt, Pd, Ni, Cr; cu NH3 şi catalizator pe bază de TiO2, combinat cu V2O5 sau WO3; cu CO şi catalizator pe bază de oxid de cupru, oxid de crom, cromit de cupru; cu hidrocarburi (CH4), folosind catalizatori platinici sau neplatinici (cromit de cupru activat cu zinc sau bariu); cu amestec de gaze reducătoare, ca de exemplu NH3 şi etanol pe catalizator Pd/Al2O3 sau NH3 şi CO pe catalizator Ca/SiO3.
38 Reducerea omogenă în fază gazoasă cu amoniac Se cunoaste că radicalii NH i au putere reducătoare asupra oxizilor de azot. Reactia clasică de reducere este cu amoniac, care generează radicalul NH i : NH i + NO N 2 + alte produse i = 0-3 Reactiile de reducere a oxizilor de azot sunt, în principal următoarele: 4 NH NO 5 N H 2 O 8 NH NO 2 7 N H 2 O In prezenta oxigenului, se măreste gradul de reducere: 4 NH NO + O 2 4 N H 2 O 4 NH NO 2 + O 2 3 N H 2 O
39 Continuare In conditii nefavorabile (temperaturi înalte, exces foarte mare de aer) se poate produce însă si o oxidare nedorită a amoniacului, cu formarea suplimentară de NO: 4 NH O 2 4 NO + 6 H 2 O De asemenea, se poate produce si o reducere: 4 NH O 2 2 N H 2 O sau formarea de N 2 O: 4 NH O 2 2 N 2 O + 6 H 2 O Pe cât de simple par aceste reactii, pe atât de complicat este mecanismul lor, doarece ele nu decurg sub forma sumară prezentată, ci în multe etape, ce se înlăntuiesc, functie de conditiile existente în mediul gazos omogen.
40 Continuare Primul pas îl constituie formarea de NH 2 : NH 3 + OH NH 2 + H 2 O In continuare, există două "căi". Prima prevede transformarea NH 2 în final în N 2 (în situatia unui deficit de aer), cealaltă va conduce la formarea de NO suplimentar (în situatia unui excedent de aer). Din întregul lant sunt importante următoarele reactii: NH 2 + OH NH + H 2 O NH 2 + NO N 2 + H 2 O NH 2 + NO NNH + OH
41 Reducerea omogenă în fază gazoasă cu uree Ureea (NH 2 ) 2 CO este diamida acidului carbonic. Industrial se obtine prin încălzirea dixidului de carbon si a amoniacului la 130 C si 50 bar. Se prezintă sub formă de cristale incolore si este solubilă în apă. Ureea se descompune termic, formându-se amoniac si acid izocianic: (NH 2 ) 2 CO NH 3 + HNCO Procesul de piroliză a ureei începe după 132 C si se desfăsoară vehement la încălzirea rapidă a acesteia la C, în câteva secunde. Din analiza acestui lant de reactii se constată că, în fond, procesul de denoxare se datorează radicalului activ NH 2, care reactionează cu NO si dă nastere azotului molecular si apei, deci unor produse nepoluante.
42 Dnoxarea cu uree
43 Conditii Finetea pulverizării depinde de foarte multi factori, care, în principiu pot fi grupati astfel: proprietăti fizice ale lichidului: vâscozitate, tensiune superficială, densitate; proprietăti fizice ale mediului în care se face pulverizarea: densitate, temperatură, presiune; parametri constructivi: tipul pulverizatorului, diametrul si numărul orificiilor de injectie; parametri functionali: presiunea lichidului pulverizat, viteza relativă între vâna de lichid si mediul în care se face pulverizarea, turbulenta internă a vânei de lichid, etc.
44 Alte considerente In procesele de schimb de căldură si substantă, care au loc la injectia agentului reducător în curentul de gaze de ardere, pe lângă finetea pulverizării, un rol important îi revine si uniformitătii de pulverizare. Această caracteristică reprezintă distributia numărului de picături, în functie de diametrul acestora. Amestecarea cât mai uniformă a picăturilor de lichid în curentul de gaze fierbinti este dependentă si de unghiul conului de pulverizare, directia de injectare în raport cu directia principală de miscare a gazelor, precum si de capacitatea de penetratie a jetului. Dinceledemai sus, rezultă că trebuie să se acorde o mare atentie conceptiei si realizării lanciei, deoarece calitatea pulverizării si a uniformitătii amestecării agentului reducător în gazele de ardere sunt puternic dependente de acestea. In constructia sondei trebuie să nu se neglijeze nici problema răcirii ei de către agentul reducător (apă cu uree în acest caz)
45 Alti agenti reducatori se pot folosi drept mediu reducător si alte substante cum ar fi amestecul de apă oxigenată cu uree ((NH 2 ) 2 COH 2 O 2 ), formiatul de amoniu (NH 4 HCOO), acetamida (NH 2 COCH 3 ), singura conditie fiind legată de posibila generare de radicali NH 2
46 Atentie dacă se depăseste fereastra de temperatură activă, trebuie să se conteze pe emisii secundare foarte periculoase pentru mediul ambiant : HNCO, N 2 O, NH 3 (scăpări) si CO. Aparitia protoxidului de azot N 2 O este posibilă mai ales în urma lantului de reactii care constituie ramura din dreapta a schemei mecanismului de descompunere a ureei. Comparativ cu procedeul SNCR cu injectie de amoniac, în acest caz, se obtine aproape o cantitate dublă de N 2 O, explicatia fiind legată de prezenta a doi radicali potenti NH 2 în molecula de agent reducător. Emisia de N 2 O creste dacă raportul dintre debitul apei oxigenate si debitul de uree are valori mari deoarece astfel se măreste oferta în radicali OH. Sunt posibile reactiile: HNCO + OH NCO + H 2 O NCO + NO N 2 O + CO Pentru instalatiile industriale cu putere termică sub 10 MW, s- au observat emisii de N 2 O între ppm, oricum mai reduse decât în instalatii pilot de laborator, dar cu atât mai mari, cu cât gradul de denoxare este mai ridicat.
47 Emisii secundare nocive Aceasta emisie secundară, carese regăseste deci si în cazul utilizării ureei drept agent reducător, este deosebit de periculoasă. Pericolul nu constă numai în nocivitatea acestui gaz, dar si în faptul că, amoniacul, ajuns în mediul ambiant, dă nastere la săruri de amoniu. Aceste săruri sunt initial gazoase, dar, cu timpul condensează, formând depuneri lipicioase, corozive si foarte greu de înlăturat.
48 Instalatie pentru denoxarea gazelor de ardere cuuree ca agent reducător 1 Rezervor de uree, 2 Rezervor de linistire, 3 Conducta de uree (10 bar), 4 Tablou de comandă, 5 Rezervor de apă, 6 Conducta de apă (10 bar), 7 Ventilator de aer, 8 Arzător, 9 Sistem disjunctor, 10 Cazan cu 3 drumuri de gaze, 11 Lancia deplasabilă pentru injectia ureei, 12 Cos de fum, 13 Aparat de determinare a concentratiei de NO x, 14 Sistem de reglare a pozitiei lanciei, 15 Debitmetre.
49 Schema instalatiei de alimentare si injectie de amoniac în tubul de flacără al unui cazan ABA 1 Cazan ABA, 2 Lance, 3 Reductor de presiune, 4 Vaporizator, 5 Rezervor de amoniac, 6 Ventilator de aer.
50 Tine minte Cazanul românesc ABA este de genul cu tub de flacără si cu functionare pe păcură. Schema este simplă, cuprinzând ca părti principale doar un rezervor de amoniac, ventilatorul de aer si lancea de injectie a amestecului amoniacaer. Aplicarea ei în practică nu ar necesita investitii prea mari, nu pune problema de spatiu suplimentar pentru amplasare (de exemplu pentru un catalizator) si asigură, oricând, revenirea la situatia initială de functionare, în cazul în care procedeul de denoxare trebuie să fie abandonat. Fluidul transportor (FT) al amoniacului este aerul, dar se poate folosi si aburul. Amestecarea amoniacului cu aceste fluide transportoare decurge din necesitatea mentinerii amestecului în lance la temperaturi sub 500 C, deoarece, peste această valoare, amoniacul începe să se descompună în prezenta fierului si eficienta denoxării se reduce drastic.
51 Parametrii cinetici si tehnici care influentează eficienta procedeului SNCR, în cazul arderii păcurii Parametrii cinetici Temperatura în zona de injecţie Timp de staţionare Incărcarea termică a focarului MW/m3 Raportul molar β Conţinutul de oxigen liber în gazele de ardere Concentraţia iniţială de NO Conţinutul de apă al păcurii Parametrii tehnici Fluidul transportor (FT) Raportul NH3/FT în mediul injectat Amestecarea mediului injectat cu gazele de ardere
52 Schema instalatiei experimentale din centrala Riedersbach II 1 Rezervor cu solutie de aree, 2 Bloc de arzătoare, ADA - Aer pentru definitivarea arderii, GR - Gaze de ardere recirculate.
53 Explicatie Solutia de uree, depozitată în rezervor, este aspirată de cele 6 electropompe si injectată prin lancea de o constructie specială, fie în conducta de aer pentru definitivarea arderii (ADA), fie în conductele de gaze recirculate (GR). Trecerea de la injectarea în canalul de aer la injectarea în cel cu gaze recirculate se face automat, functie de sarcina generatorului de abur.
54 Fereastra de temperatură activă pt SCR
55 Catalizatorul selectiv Catalizatorul este asamblat din module tip fagure sau plăci, dispuse în mai multe straturi. In general modulul tip fagure constă dintr-un material ceramic, care contine catalizatorul activ : (TiO 2 V 2 O 5 ) sau (TiO 2 V 2 O 5 WO 3 ). In unele cazuri, masa catalizatorului se prezintă si sub formă de structuri de plăci plate, dispuse la o distantă de 6 mm una de alta. Catalizatorul sistem fagure se fabrică în două variante: cu sectiunea canalului de curgere a gazelor de 6 x 6 mm, atunci când este dispus înainte de PAR; cu sectiunea canalului de curgere de 3,4 x 3,4 mm, atunci când este dispus după REA.
56 Catalizator sub formă de plăci
57 Doua variante sistem high dust, când gazele de ardere nedesprăfuite trec întâi prin catalizator, caz în care electrofiltrul este unul normal, iar instalatia de desulfurare, în cazul în care urmează celei de denoxare, nu va trebui să suporte decât concentratii reduse de amoniac; dezavantajele procedeului constau în gabaritul sporit si durată de viată mai redusă ale catalizatorului, respectiv cenusa contine amoniac; sistem low dust, când amoniacul nu mai ajunge în electrofiltru si regimul de lucru (gabarit si durată) ale catalizatorului sunt îmbunătătite; dezavantajele sunt legate de faptul că electrofiltrul trebuie să functioneze la temperaturi înalte, existând riscul înfundării lui cu sulfat de amoniu si praf fin, iar în statia de desulfurare, în cazul că este amplasată după, va exista o concentratie considerabilă de amoniac.
58 SCR in varianta high dust DP sistem de desulfurare, 1 admisie amoniac, 2 rezervor amoniac lichid, 3 incalzitor, 4 camera de amestec, 5 ventilator aer, 6 duze, 7 convertor catalitic, 8 schimbatoare de caldura, 9 cos fum, 10 ventilator de gaze, 11 filtru electrostatic, 12 focar
59 Reactor SCR in sistem low dust 1 focar, 2 preincalzitor de aer, 3 ventilator de aer, 4 filtru electrostatic, 5 ventilator gaze, 6, 8 schimbatoare de caldura, 7 reactor desulfurare umeda, 9 preincalzitor, 10 reactor DENOX, 11 ventilator gaze, 12 cos, 13 injectie amoniac, 14 economizor
60 Atentie mare Pentru curătirea cenusii ce se depune în timpul functionării generatorului de abur, între diferitele straturi din modulele catalizatoare, se dispun suflătoare de funingine. Dacă gazele de ardere contin oxizi de sulf, atunci se produce asa numitul fenomen de "otrăvire" a catalizatorului si corodarea suprafetelor ulterioare de schimb de căldură. SO 2, sub actiunea catalitică a V 2 O 5, se oxidează în SO 3. Acesta reactionează cu amoniacul, formând sulfatul hidrogenat de amoniu: SO 3 + NH 3 + H 2 O NH 4 HSO 4 Sub 250 C (325 C), acest sulfat se lichefiază, astfel că, în jurul temperaturii de 150 C, pe suprfetele reci, se depune o masă lipicioasă, lichidă. Ea este foarte corozivă si atacă în special preîncălzitorul de aer, determinând corodarea sa accelerată. Suflătoarele de funingine nu au nici o putere de "îndepărtare" a acestei mase lipicioase. Doar spălarea suprafetelor este eficientă.
61 Observatii privind măsurile secundare pentru denoxarea gazelor de ardere Din cele expuse mai înainte rezultă că procedeul SNCR este capabil de a realiza un grad suficient de bun de denoxare a gazelor de ardere, de obicei la nivelul celor pretinse de normele de protectie a mediului înconjurător. Referitor la emisia de noxe secundare (HNCO, N 2 O, CO), procedeul SNCR cu uree s-a dovedit calitativ inferior, în sensul că determină nivele mai înalte de emisii. Avantajele legate de manevrabilitatea usoară, pret scăzut si lipsa unei nocivităti active ale agentului cântăresc însă mult. Gradul de denoxare mai mic, obtinut la folosirea procedeului SNCR în comparatie cu procedeul SCR este compensat de cheltuielile de investitie, care sunt de circa patru până la sase ori mai mici. Constructia instalatiei este simplă, spatiul necesar amplasării este redus.
62 Continuare Pentru cazanele de debit mic si mijlociu, aflate în număr foarte mare în România, se consideră că, în viitorul apropiat, după ce se va aplica legea de protectie a mediului, se poate folosi cu succes tehnica denoxării cu prodcedeul SNCR. Simultan trebuie introduse arzătoare sărace în NO x. Procedeele combinate (primare si secundare) de reducere a oxizilor de azot în gazele de ardere, folosind metode primare si tehnica SNCR, au cele mai mari sanse de aplicare la cazanele energetice romtnesti, atât în actiunea de retehnologizare a acestora, cât si sub aspectul proiectării de noi echipamente.
63 Continuare Desi procedeul SCR permite functional obtinerea unui grad de reducere a oxizilor de azot mai bun decât procedeul SNCR, totusi, din motive financiare, se preferă, de multe ori, cel din urmă procedeu. Din motive de transport si sigurantă, se tinde să se folosească la procedeul SNCR cu uree, în locul amoniacului.
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραStudiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότερα5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Διαβάστε περισσότεραV5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi
V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi UTILIZARE Vana rotativă cu 3 căi V5433A a fost special concepută pentru controlul precis al temperaturii agentului termic în instalațiile de încălzire și de climatizare.
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραREACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραI. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.
Capitolul 3 COMPUŞI ORGANICI MONOFUNCŢIONALI 3.2.ACIZI CARBOXILICI TEST 3.2.3. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Reacţia dintre
Διαβάστε περισσότεραIMPACTUL ASUPRA MEDIULUI AMBIANT AL PRODUCERII ENERGIEI ELECTRICE ŞI TERMICE ÎN CICLURI COMBINATE
Capitolul 4 IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI AMBIANT AL PRODUCERII ENERGIEI ELECTRICE ŞI TERMICE ÎN CICLURI COMBINATE 4.1. Substanţele poluante emise de ITG poluante: Arderea combustibililor fosili, lichizi şi/sau
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Sulfonarea benzenului este o reacţie ireversibilă.
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR conf.dr.ing. Liana Balteş baltes@unitbv.ro curs 7 DIAGRAMA Fe-Fe 3 C Utilizarea oţelului în rândul majorităţii aplicaţiilor a determinat studiul intens al sistemului metalic
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότερα2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
Διαβάστε περισσότεραNOŢIUNI INTRODUCTIVE. Necesitatea utilizării a două trepte de comprimare
INSTALAŢII FRIGORIFICE ÎN DOUĂ TREPTE DE COMPRIMARE NOŢIUNI INTRODUCTIVE Necesitatea utilizării a două trepte de comprimare Odată cu scăderea temperaturii de vaporizare t 0, necesară obţinerii unor temperaturi
Διαβάστε περισσότεραII. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.
II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Exerciţii şi probleme E.P.2.4. 1. Scrie formulele de structură ale următoarele hidrocarburi şi precizează care dintre ele sunt izomeri: Rezolvare: a) 1,2-butadiena;
Διαβάστε περισσότεραPROBLEMATICA CONVERSIEI ENERGIEI UTILIZAND CELULE DE COMBUSTIBIL CU HIDROGEN- REZULTATE PRELIMINARE
ICPE-CA Bucuresti 19 Mai2004 PROBLEMATICA CONVERSIEI ENERGIEI UTILIZAND CELULE DE COMBUSTIBIL CU HIDROGEN- REZULTATE PRELIMINARE ICSI-Rm. Valcea IMPORTANTA DOMENIULUI Hidrogenul poate fi produs utilizand
Διαβάστε περισσότεραOPTIMIZAREA SISTEMELOR DE INCALZIRE
UNIVERSITATREA POLITEHNICA TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII OPTIMIZAREA SISTEMELOR DE INCALZIRE NOTE DE CURS Șef. lucr. univ.dr.ing. Emilian Ștefan Valea ANUL I OMSI 2013-2014 Generalitati Livrarea
Διαβάστε περισσότεραUnitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon
ursul.3. Mării şi unităţi de ăsură Unitatea atoică de asă (u.a..) = a -a parte din asa izotopului de carbon u. a.., 0 7 kg Masa atoică () = o ărie adiensională (un nuăr) care ne arată de câte ori este
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότερα1. [ C] [%] INT-CO2 [ C]
. Tabel. Min Min Min Min Min Min Ti [ C] phi i [%] INT-CO [ppm] Te [ C] deltat[ C] phi e [%] MIN. 8..... MAX.. 6. 8. 9.8 77. MED.8 9. 6.8.8.6 6.9 Mediana. 9. 6..9...98.. 7. 8. 9. 77. STDEV..7 9.... Min
Διαβάστε περισσότερα2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Διαβάστε περισσότερα[ C] [%] INT-CO2 [ C]
. Tabel. Min Min Min Min Min Min 5s Ti [ C] phi i [%] INT-CO [ppb] Te [ C] deltat[ C] phi e [%] EXT-CO [ppb] MIN. 7. -5..3. 37. -. MAX.9....5 75.. MED.9.7 9. 5.3 5.9 5.5 3.7 Mediana.3 9. 3... 59...9.9.
Διαβάστε περισσότερα2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
Διαβάστε περισσότεραMICROCENTRALE TERMICE MURALE PENTRU INCALZIRE SI PRODUCEREA APEI CALDE MENAJERE
MICROCENTRALE TERMICE MURALE PENTRU INCALZIRE SI PRODUCEREA APEI CALDE MENAJERE Putere Debit de a.c.m. la DT=25 C (kw) (litri/min) DOMINA C 24 EL 10-23,8 13,6 DOMINA F 24 EL 9,7-23,8 13,6 Incalzire si
Διαβάστε περισσότεραIV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
Διαβάστε περισσότεραa. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.
1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care
Διαβάστε περισσότεραCriptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
Διαβάστε περισσότεραVane zonale ON/OFF AMZ 112, AMZ 113
Fişă tehnică Vane zonale ON/OFF AMZ 112, AMZ 113 Descriere Caracteristici: Indicatorul poziţiei actuale a vanei; Indicator cu LED al sensului de rotaţie; Modul manual de rotire a vanei activat de un cuplaj
Διαβάστε περισσότεραReactia de amfoterizare a aluminiului
Problema 1 Reactia de amfoterizare a aluminiului Se da reactia: Al (s) + AlF 3(g) --> AlF (g), precum si presiunile partiale ale componentelor gazoase in functie de temperatura: a) considerand presiunea
Διαβάστε περισσότεραBHP cazan de abur de medie presiune
BHP cazan de abur de medie presiune Producător: I.VAR INDUSTRY Cazan de abur monobloc, cu flacără întoarsă, de medie presiune (11,9 bar, la cerere 14,7 bar). Cazan cu randament mare (peste 90%) având peretele
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραTema 5 (S N -REACŢII) REACŢII DE SUBSTITUŢIE NUCLEOFILĂ. ŞI DE ELIMINARE (E - REACŢII) LA ATOMULDE CARBON HIBRIDIZAT sp 3
Tema 5 REACŢII DE SUBSTITUŢIE NUCLEOFILĂ (S N -REACŢII) ŞI DE ELIMINARE (E - REACŢII) LA ATOMULDE CARBON IBRIDIZAT sp 3 1. Reacții de substituție nucleofilă (SN reacții) Reacţiile de substituţie nucleofilă
Διαβάστε περισσότεραI X A B e ic rm te e m te is S
Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότερα* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότεραTRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραANALIZE FIZICO-CHIMICE MATRICE APA. Tip analiza Tip proba Metoda de analiza/document de referinta/acreditare
ph Conductivitate Turbiditate Cloruri Determinarea clorului liber si total Indice permanganat Suma Ca+Mg, apa de suprafata, apa, apa grea, apa de suprafata, apa grea, apa de suprafata, apa grea, apa de
Διαβάστε περισσότεραFig. 1. Procesul de condensare
Condensarea este procesul termodinamic prin care agentul frigorific îşi schimbă starea de agregare din vapori în lichid, cedând căldură sursei calde, reprezentate de aerul sau apa de răcire a condensatorului.
Διαβάστε περισσότεραCAP. 4. INSTALAŢII DE VENTILAŢIE MECANICĂ Ventilaţia simplu flux Ventilaţia simplu flux prin insuflarea aerului
CAP. 4. INSTALAŢII DE VENTILAŢIE MECANICĂ... 61 4.1. Ventilaţia simplu flux... 61 4.1.1. Ventilaţia simplu flux prin insuflarea aerului... 61 4.1.2. Ventilaţia simplu flux prin extracţia aerului... 62
Διαβάστε περισσότεραTERMOCUPLURI TEHNICE
TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare
Διαβάστε περισσότεραIn cazul sistemelor G-L pentru care nu se aplica legile amintite ale echilibrului de faza, relatia y e = f(x) se determina numai experimental.
ECHILIBRUL FAZELOR Este descris de: Legea repartitiei masice Legea fazelor Legea distributiei masice La echilibru, la temperatura constanta, raportul concentratiilor substantei dizolvate in doua faze aflate
Διαβάστε περισσότερα2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 Şiruri de numere reale
Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραElectronică pentru Automobile PRELEGEREA 6
Electronică pentru Automobile PRELEGEREA 6 Prelegerea nr. 6 5. TEHNICI DE EVACUARE A GAZELOR Probleme generale Arderea benzinei în cilindrul motorului este mai mult sau mai puţin incompletă. Cu cât arderea
Διαβάστε περισσότεραActivitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale
POSDRU/156/1.2/G/138821 Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educaţiaşiformareaprofesionalăînsprijinulcreşteriieconomiceşidezvoltăriisocietăţiibazatepecunoaştere
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραBilanţ termoenergetic pe centrala termică a unei fabrici de bere. Breviar de calcul
Bilanţ termoenergetic pe centrala termică a unei fabrici de bere Breviar de calcul Cluj-Napoca: 2013 Cuprins 1. DESCRIEREA ECHIPAMENTELOR... 3 1.1. Descrierea centralei termice... 3 1.2. Caracteristici
Διαβάστε περισσότεραRegulator de reducere a presiunii AVA (PN 25)
Fişă tehnică Regulator de reducere a presiunii AVA (PN 25) Descriere Acest regulator este pentru reducere de presiune cu acţionare automată, destinat în principal utilizării în sisteme de termoficare.
Διαβάστε περισσότεραExamen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate
Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica
Διαβάστε περισσότερα