Măsurarea cu achiziţie de date
|
|
- Χθόνια Θεοδοσίου
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Capitolul 5 Măsurarea cu achiziţie de date 5.1. Generalitǎţi privind mǎsurarea cu achiziţie de date O schemă generală a unui sistem de măsurare cu achiziţie de date în calculator este prezentată în figura 5.1. În prima grupǎ de componente apar: - traductorul (senzorul), care transformă o mărime fizică într-o mărime electrică (un semnal analog de tensiune sau curent), - adaptorul de semnal, cu rol de condiţionare a semnalului provenit de la traductor, - actuatorul, adicǎ elementul ce acţionează asupra sistemului fizic care se studiază (de exemplu, cilindru hidraulic, excitator de vibraţii, sau sarcinǎ care apare în funcţionarea unei maşini). Fig. 5.1 Elementele enumerate: traductorul, elementul de execuţie, adaptorul de semnal, au în comun utilizarea unor semnale analogice. Placa de achiziţie realizează conversia semnalului din analog în numeric (digital) A/D şi invers (D/A), pentru a-l adapta la calculator sau la sistemul de comandǎ al unui element de execuţie. Un semnal analogic variază continuu în timp. Un semnal digital sau binar, are două valori discrete: zero şi unu. În general, placa de achiziţie se poate monta, ca şi alte componente (placǎ video, placǎ de sunet etc.), într-un slot liber al calculatorului. Existǎ şi posibilitǎţi de conectare prin USB (Universal Serial Bus) sau interfaţǎ paralelǎ. În figura 5.2 este prezentatǎ structura generalǎ a unei plǎci de achiziţie. 33
2 Fig. 5.2 Calculatorul poate avea legǎturi numerice directe cu procesul fizic controlat dar şi cu alte sisteme, de exemplu, cu instrumente de mǎsurǎ. Prelucrarea numericǎ a semnalelor are loc în trei etape: eşantionarea, cuantificarea şi restituirea. Eşantionarea constǎ în reprezentarea unui semnal analogic continuu printr-un ansamblu de valori discrete (eşantioane). Un sistem de tip cronometru declanşator comandǎ achiziţia de eşantioane la intervale egale de timp. În figura 5.3 sǎgeţile indicǎ valorile reţinute în memoria calculatorului în momentele în care a fost declanşatǎ achiziţia. Perioada de eşantionare T e se alege de cǎtre utilizator în domeniul permis de placa de achiziţie, precizând numǎrul de semnale ce vor fi achiziţionate pe secundǎ. Fig. 5.3 Cuantificarea conduce la exprimarea valorilor achiziţionate în cod binar. Restituirea are ca scop refacerea semnalului analogic prin interpolare între valorile discrete achiziţionate. Reprezentarea precisǎ a semnalului analogic real este asiguratǎ prin utilizarea plǎcilor de achiziţie cu rezoluţie mare. Rezoluţia este variaţia minimǎ de semnal ce produce saltul cu o cuantǎ în convertorul A/D şi este determinatǎ de numǎrul de biţi utilizaţi la reprezentarea binarǎ a unui semnal analogic. 34
3 Comanda achiziţiei de eşantioane se poate realiza cu ajutorul ferestrelor analogice de declanşare. O fereastrǎ este delimitatǎ de douǎ nivele, superior şi inferior, ale semnalului. Declanşarea achiziţiei are loc fie la intrarea semnalului analog în fereastrǎ (fig. 5.4,a), fie la ieşirea din aceasta (fig. 5.4,b). Fig Conversia semnalului analog în semnal digital Un convertor A/D cu trei biţi divide domeniul în care se achiziţioneazǎ eşantioane (ales de utilizator în interiorul intervalului permis) în 2 3 = 8 ferestre (fig. 5.5). Fiecare fereastrǎ (subdomeniu) este reprezentatǎ prin coduri binare între 000 şi 111. Fig. 5.5 Convertorul A/D transformǎ fiecare mǎsurare a semnalului analogic în diviziune digitizatǎ. În figura 5.5 se observǎ cǎ reconstituirea semnalului analogic real (sinusoidal) nu este fidelǎ. Dacǎ rezoluţia este mǎritǎ la 16 biţi, numǎrul de ferestre (subdomenii) creşte la 2 16 = şi se obţine o 35
4 reprezentare aproape perfectǎ a semnalului real. Frecvent sunt utilizate convertoare A/D cu 12 biţi. La cele mai multe plǎci de achiziţie este permisǎ alegerea domeniului în tensiune [U min, U max ] în interiorul intervalului -10 V +10 V. În cazul convetorului A/D cu rezoluţie de trei biţi care lucreazǎ pe domeniul V (fig. 5.5), cea mai micǎ variaţie de tensiune detectabilǎ este U = max U min 10 0 U d = = 2 3 1,25 V. 8 Dacǎ se foloseşte un convertor A/D cu rezoluţie de 12 biţi (pe domeniul V), variaţia minimǎ de tensiune ce provoacǎ saltul cu o cuantǎ este U = max U min 10 0 U d = = ,44 mv Dacǎ domeniul semnalului ar fi fost dublu (între -10 V şi +10 V), atunci şi variaţia minimǎ detectabilǎ ar fi dublǎ, adicǎ 4,88 mv. În situaţia când utilizatorul poate aprecia limitele între care va varia semnalul mǎsurat, este recomandabil să aleagă un domeniu cât mai restrâns care sǎ includă aceste limite. Pentru mǎsurarea unor mǎrimi cu variaţie rapidǎ (de exemplu, şocuri), este obligatoriu sǎ fie utilizate plǎci cu rezoluţie mare. Semnalele de la mai multe canale de măsurare sunt citite prin intermediul unui multiplexor care realizeazǎ conexiunile cu acestea, pe rând (fig. 5.6), ceea ce permite utilizarea unui singur convertor A/D pentru mai multe intrǎri. Numărul de citiri pe secundă depinde de frecvenţa de eşantionare. Valoarea maximă a acesteia este o caracteristică a plăcii de achiziţie, iar valoarea efectivă se programează. Un numǎr mic de citiri conduce la o reconstrucţie eronată a semnalului real, în timp ce un număr prea mare de citiri duce la un consum nejustificat de resurse de calcul. Se recomandă ca numărul de citiri să fie de cel puţin zece ori mai mare decât frecvenţa semnalului care se măsoară. Alte mărimi care se setează sunt valorile extreme (maximă şi minimă) ale tensiunii de intrare. Precizia datelor măsurate creşte dacă aceste limite sunt apropiate de cele ale semnalului care se măsoară, dar depăşirea lor conduce la pierderi de eşantioane. Fig
5 De regulǎ, tensiunea acceptatǎ de placa de achiziţie este de V, iar o valoare mai mare poate conduce la defectarea acesteia. Fiecare placă de achiziţie este însoţită de un program (driver) care controleazǎ legǎtura între calculator şi un instrument programabil (imprimantă, cameră video ş.a). În achiziţia datelor, driverul are următoarele funcţii: a) intrarea/ieşirea datelor şi controlul frecvenţei la care se realizează acestea; b) realizarea legăturii între resursele hard ale plăcii de achiziţie şi ale calculatorului (memorie, întreruperi, DMA - direct memory access), respectiv cu alte plăci sau cu sistemul de condiţionare a semnalului Mărimi care se măsoară Dacă se măsoară o mărime care are mici variaţii în timp (fig. 5.7) - de exemplu o forţă aplicatǎ static sau o temperatură - sistemul de achiziţie va măsura valoarea continuă a tensiunii, în jurul cǎreia se produc micile oscilaţii. În cazul unui proces dinamic - fenomen acustic, vibraţii - în care interesează energia semnalului, se măsoară rădăcina medie pătratică a acestuia. Valoarea pentru o tensiune continuă (DC) va fi constantă, pentru un interval de timp considerat : V DC = ( t 2 1 t 1 ) t2 t1 V ( t ) dt. (5.1) Fig. 5.7 Pentru un semnal digitizat, relaţia (5.1) devine N 1 VDC = V i, (5.2) N i= 1 iar rădăcina medie pătratică (RMS - root mean square) este dată de relaţia: V 1 t 2 2 = ( ) RMS V t dt t t 2 - t, (5.3)
6 unde t 2 t 1 reprezintă durata pe care se face integrarea sau măsurarea. Pentru N valori măsurate ale semnalului digitizat, rezultă: V N 1 2 RMS = V i N 1. (5.4) 5.4. Programele de aplicaţie Programele de aplicaţie realizează următoarele : - analizează, memorează, condiţionează şi prezintă rezultatele sub o formă convenabilă pentru utilizator; - generează semnale sau alte evenimente. La fiecare canal de mǎsurare, prin citirea cu frecvenţǎ înaltǎ a unui numǎr foarte mare de eşantioane, semnalul analogic este transformat într-o coloană de citiri ce se poate prelucra cu un program de calcul. Primele plăci de achiziţie erau livrate cu un set minim de programe (drivere). Utilizatorul era cel care trebuia să dezvolte programe de aplicaţie, scrise într-un limbaj procedural (C, Fortran, Pascal, BASIC). Soluţia actualǎ este un mediu de programare vizual, orientat obiect, care permite atât programarea cât şi depanarea mai uşoarã a unei aplicaţii. Există câteva programe mai cunoscute: LabView, program al firmei National Instruments ( ); TestPoint şi DasyLab, programe ale firmei Capital Equipment Corp ( Fiecare program are o interfaţã cu utilizatorul (fig.5.8,a pentru TestPoint, fig 5.8,b pentru LabView, pentru măsurarea unei tensiuni). a b Fig
7 Această interfaţă va permite utilizatorului să introducă date şi comenzi respectiv să primească datele măsurării sub formă numerică sau grafică. Programele dispun de un container (fig. 5.9) de obiecte, care se depun cu mouse-ul într-una din ferestrele programului. Fiecare obiect are anumite proprietăţi care se pot seta. De exemplu, numele obiectului poate fi modificat (în fig este modificat din run în start ). Fig. 5.9 Fig Un obiect are anumite proprietăţi şi i se pot ataşa anumite acţiuni. Programele au două moduri de lucru: modul Edit în care se fac modificările asupra programului şi modul Run pentru rulare. Dacă programul a fost finalizat, se poate obţine o versiune executabilă ce poate rula independent de mediul de programare. Pentru programul TestPoint, succesiunea pentru 39
8 realizarea unui program simplu, de măsurare a tensiunii pe un canal, este arătată în figurile 5.10 şi Pentru aceeaşi problemă, a citirii unei tensiuni, în cazul programului LabView, pe fereastra care reprezintã interfaţa cu utilizatorul, se depune un "indicator" unde se afişeazã tensiunea citită. Butonul de "Start" nu mai este necesar, deoarece este o parte a interfeţei. Corespunzãtor, în fereastra numită diagrama bloc, este arătată variabila corespunzătoare, tipul implicit fiind real, în dublã precizie. Culoarea este o indicaţie privind tipul de date: albastru pentru date de tip întreg, verde pentru date logice ş.a.m.d. Fluxul de date este marcat de un "fir", a cărui grosime şi culoare indică tipul corespunzător de date. Programul DAQ-Assistant, asigură partea de legătură între placa de achiziţie, calculator (driver) şi o serie de programe-test pentru măsurare sau generarea unei tensiuni (fig. 5.12). Fig Analiza datelor Fig
9 Analiza datelor este necesară deoarece asupra semnalului achiziţionat trebuie să se efectueze o serie de operaţii, cum ar fi: - eliminarea zgomotului (fig.5.13 prezintǎ semnalul original şi pe cel prelucrat); - corecţia semnalului ca urmare a unor defecţiuni ale aparaturii; - compensarea efectelor temperaturii sau a altor factori care intervin; - prezentarea datelor în forma convenabilă, ceea ce presupune o serie de calcule, de la cele mai simple până la prelucrări matematice complexe (de exemplu, analiza Fourier). Fig Filtrarea semnalului este utilizatǎ pentru reducerea zgomotului. Sunt utilizate filtre trece-jos, care nu afectează componentele cu frecvenţă joasă, dar atenuează componentele cu frecvenţă înaltă. Frecvenţa la care semnalul este atenuat (frecvenţa de tăiere) va fi suficient de ridicată pentru a nu pierde componente ale semnalului care prezintă interes şi va fi compatibilă cu frecvenţa de eşantionare Reprezentarea semnalului în domeniul timp sau în domeniul frecvenţă Reprezentarea în domeniul timp, permite determinarea amplitudinii semnalului în timp (în momente din perioada când acesta a fost măsurat). Orice semnal în domeniul timp, poate fi reprezentat în domeniul frecvenţă, ca o sumă de funcţii armonice (sinus şi cosinus, conform teoremei lui Fourier), deci prin perechi amplitudine-fază corespunzătoare fiecărei frecvenţe. În multe cazuri (vibraţii, acustică) este necesară cunoaşterea conţinutului în frecvenţă. În figurile 5.14 şi 5.15 se prezintă rezultatul analizei unui semnal compus din trei armonice. Programul este un exemplu din documentaţia programului LabView. Se observă scara în decibeli pentru semnalul în domeniul frecvenţă. 41
10 Fig Generarea semnalelor Fig Generarea semnalelor este utilă în sistemele de testare sau de măsurare, de exemplu, în următoarele situaţii: - nu sunt disponibile semnale provenite din măsurări şi este necesară sintetizarea unor semnale pentru verificarea unui sistem, - se cere generarea unor semnale digitale care, prin intermediul unui convertor D/A, dau o tensiune de comandă. 42
11 Principalele forme de undă pentru semnale analogice se prezintă in tabelul 5.1. Este utilă examinarea conţinutului în frecvenţă al acestor semnale. Tabel 5.1 Principalele forme de undă pentru semnale analogice Nr. Denumirea Conţinutul în frecvenţă 1 sinusoidală O singură frecvenţă 2 pătrată Rezultă din suprapunerea mai multor sinusoide multipli impari ai armonicei fundamentale. Amplitudinea fiecărei armonice este invers proporţională cu frecvenţa. 3 triunghiulară sau Multipli ai frecvenţei fundamentale dinţi de fierăstrău 4 impuls Conţin toate frecvenţele, în limita frecvenţei de eşantionare şi a numărului de eşantioane. 5 chirp Reprezintă un semnal sinusoidal cu frecvenţa variabilă între două valori Etapele premergătoare măsurării Pregǎtirea aparaturii de mǎsurare cuprinde ca etape principale: a) realizarea montajului; b) calibrarea semnalelor; c) testele preliminare. Realizarea montajului presupune efectuarea tuturor legăturilor electrice necesare între traductoare, aparate, placa de conexiuni, placa de achiziţie, calculator. În etapa de calibrare se stabileşte corespondenţa între nivelul unui semnal la un moment dat şi valoarea instantanee a mǎrimii mǎsurate. De câte ori este posibil, măsurarea va fi precedată de teste pentru verificarea întregului lanţ de măsură şi pentru efectuarea ultimelor corecţii care sǎ previnǎ apariţia unor erori inadmisibile Alte soluţii pentru măsurarea cu achiziţie de date O soluţie intermediară între placa de achiziţie care lucrează ca o placă a calculatorului şi un aparat de măsură independent, o reprezintă utilizarea unor instrumente specializate care conlucrează cu un calculator. Avantajul este dat de un preţ redus (faţa de un aparat clasic), deoarece se utilizează resursele hard şi soft ale calculatorului - de exemplu, ecranul calculatorului serveşte drept tub catodic pentru osciloscop. În plus, soluţia nu depinde de tipul de magistralǎ a calculatorului, care se poate schimba de la o generaţie de calculatoare la alta (o placă de achiziţie pentru laptop cu interfaţă PCMCIA nu va putea fi utilizată pe un PC cu interfaţă PCI). Programul dedicat (PC-Lab2000, face ca utilizarea calculatorului să fie mai puţin complexă comparativ cu sistemul de mǎsurare cu placǎ de achiziţie. Ca exemplu, este prezentat un osciloscop (fig. 5.16,a), 43
12 respectiv un generator de funcţii (fig. 5.16,b). Partea electronicǎ suplimentarǎ este montatǎ într-o carcasǎ separatǎ (fig. 5.16,c), iar legǎtura cu calculatorul se face prin interfaţa paralelǎ a acestuia. a. b. c. Fig Dezvoltarea tehnicii de calcul a produs schimbǎri importante în domeniul sistemelor de mǎsurare, concretizate în urmǎtoarele: posibilitatea de a efectua măsurǎri mai precise, datoritǎ unui volum mare de date care pot fi stocate sau transmise la distanţǎ; perfecţionarea aparatului matematic şi a programelor utilizate la prelucrarea informaţiei; crearea premizele pentru ca utilizatorii să proiecteze direct aplicaţia pe care vor sǎ o dezvolte, prin programare vizuală Exemplu de mǎsurare cu achiziţie de date Autorii au testat rezistenţa statică la încovoiere cilindrică a unor plăcuţe alumino-ceramice de formă pătrată. Epruvetele au fost rezemate pe două laturi opuse şi încărcate pe o linie mediană paralelă cu acestea (fig. 5.17, a). Două traductoare rezistive T 1 şi T 3 au fost lipite (unul longitudinal, altul transversal) 44
13 pe plăcuţa supusă testării, iar alte două T 2 şi T 4, pe o plăcuţă identică, nesolicitată (fig. 5.17,b). Primele traductoare sunt active iar ultimele au rol de compensare termică în semipunţile constituite pentru măsurarea deformaţiilor specifice longitudinale ε l şi transversale ε t care apar pe faţa inferioară a plăcii. Fig Semnalele furnizate de aceste semipunţi sunt condiţionate (aduse iniţial la zero şi amplificate la mǎsurare) cu ajutorul unor tensometre electronice de tip KWS/T-5 (HBM), iar un captor care dă semnal în tensiune proporţional cu forţa rezultantă aplicată plăcuţei este montat în serie cu dispozitivul de încărcare al maşinii de încercat (fig. 5.18). Semnalul captorului este condiţionat cu ajutorul unui amplificator digital tip MGC (HBM). Fig
14 Măsurarea s-a făcut cu rată mică de achiziţie pe o durată de 33 secunde (fig. 5.19). Se observă că după 26 secunde de la startul testului s-a produs ruperea fragilă a epruvetei. Fig Înmulţind constanta captorului de forţă cu variaţia semnalului furnizat de acesta (între momentul ruperii şi cel iniţial) se obţine forţa maximǎ şi se poate calcula limita de rupere a materialului. Corelând cele trei semnale (înregistrate la un moment dat), pot fi determinaţi parametrii elastici ai materialului: modulul de elasticitate longitudinal E şi coeficientul de contracţie transversalǎ ν. 46
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότερα2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραL.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice
L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice 1. Obiectul lucrării Prin verificarea metrologică a unui aparat de măsurat se stabileşte: Dacă acesta se încadrează în limitele erorilor
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραRealizat de: Ing. mast. Pintilie Lucian Nicolae Pentru disciplina: Sisteme de calcul în timp real Adresă de
Teorema lui Nyquist Shannon - Demonstrație Evidențierea conceptului de timp de eșantionare sau frecvență de eșantionare (eng. sample time or sample frequency) IPOTEZĂ: DE CE TIMPUL DE EȘANTIONARE (SAU
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Διαβάστε περισσότεραCOMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire
Διαβάστε περισσότερα2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale
Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de
Διαβάστε περισσότεραMăsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor
4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραTratarea numerică a semnalelor
LUCRAREA 5 Tratarea numerică a semnalelor Filtre numerice cu răspuns finit la impuls (filtre RFI) Filtrele numerice sunt sisteme discrete liniare invariante în timp care au rolul de a modifica spectrul
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότερα2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER
2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care
Διαβάστε περισσότεραElectronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE
STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραL6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV
niversitatea POLITEHNI din Timişoara epartamentul Măsurări şi Electronică Optică 6.1. Introducere teoretică L6. PNŢI E ENT LTENTIV Punţile de curent alternativ permit măsurarea impedanţelor. Măsurarea
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραCâmp de probabilitate II
1 Sistem complet de evenimente 2 Schema lui Poisson Schema lui Bernoulli (a bilei revenite) Schema hipergeometrică (a bilei neîntoarsă) 3 4 Sistem complet de evenimente Definiţia 1.1 O familie de evenimente
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραElectronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Διαβάστε περισσότερα11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότεραFig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
Διαβάστε περισσότεραDioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă
Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va
Διαβάστε περισσότεραL2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR
L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότερα3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4
SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei
Διαβάστε περισσότερα10 REPREZENTAREA DIGITALĂ
10 REPREZENTAREA DIGITALĂ 10.1 Niveluri logice În reprezentarea digitală pentru exprimarea cantitativă a informaţiei se folosesc semnale electrice care pot avea doar două niveluri de tensiune: un nivel
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραwscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.
wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. Cuprins I. Generator de tensiune dreptunghiulară cu AO. II. Generator de tensiune
Διαβάστε περισσότεραMăsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 3. Osciloscopul
3. Osciloscopul 3.6 Sistemul de sincronizare şi baza de timp Caracteristici generale Funcţionarea în modul Y(t) în acest caz osciloscopul reprezintă variaţia în timp a semnalului de intrare. n y u y C
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραIV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
Διαβάστε περισσότερα2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραAnaliza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Διαβάστε περισσότεραCodificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148
5.2. CODIFICATOAE Codificatoarele (CD) sunt circuite logice combinaţionale cu n intrări şi m ieşiri care furnizează la ieşire un cod de m biţi atunci când numai una din cele n intrări este activă. De regulă
Διαβάστε περισσότερα2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC
Lucrarea nr.6 AMPLIFICATOAE DE SEMNAL MIC 1. Scopurile lucrării - ridicarea experimentală a caracteristicilor amplitudine-frecvenţă pentru amplificatorul cu cuplaj C şi amplificatorul selectiv; - determinarea
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS
Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii
Διαβάστε περισσότεραCorectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*
Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL
LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL 1. Scopul lucrării În această lucrare se studiază experimental amplificatorul instrumental programabil PGA202 produs de firma Texas Instruments. 2. Consideraţii
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραProbleme propuse IEM
Probleme propuse IEM Convertoare numeric-analogice 1. Unui CNA unipolar de 3 biţi cu i se aplică pe MSB un semnal periodic dreptunghiular cu perioada 1ms, factor de umplere 0,5, având cele două nivele
Διαβάστε περισσότερα5.1 Sisteme de achiziţii de date
5. 3.Sistemul intrărilor analogice 5.1 Sisteme de achiziţii de date Sistemele de achiziţii de date (SAD) sunt circuite complexe, cu rolul de a realiza conversia analog-numerică (A/N) a unuia sau mai multor
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
Διαβάστε περισσότεραTERMOCUPLURI TEHNICE
TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu diode în conducţie permanentă
Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea
Διαβάστε περισσότερα5. Conversia analog numerică a semnalelor.
CONVERSIA ANALOG-NUMERICĂ A SEMNALELOR 5. Conversia analog numerică a semnalelor. 5.1. Introducere. Generalităţi asupra convertoarelor analognumerice (CAN) şi numeric analogice (CNA). Caracteristici de
Διαβάστε περισσότεραExamen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate
Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica
Διαβάστε περισσότεραTEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
Διαβάστε περισσότεραAparate Electronice de Măsurare şi Control PRELEGEREA 1
Aparate Electronice de Măsurare şi Control PRELEGEREA 1 Prelegerea nr. 6 Reţele de rezistenţe Reţelele de rezistenţe, realizate cu componente discrete sau în variantă integrată, au rolul de a realiza ponderarea
Διαβάστε περισσότεραSTUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC
STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC - - 3. OBIECTUL LUCRĂRII Studiul principiuluonstructiv şi funcţional al convertorului electro pneumatic ELA 04. Caracteristica statică : p = f( ), şi reglaje de
Διαβάστε περισσότεραL1. DIODE SEMICONDUCTOARE
L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unor diode semiconductoare. Rezultatele fiind comparate cu relaţiile analitice teoretice. Este
Διαβάστε περισσότερα