3. LEGI DE STARE ALE CÂMPULUI ELECTRIC. ECUAŢII

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "3. LEGI DE STARE ALE CÂMPULUI ELECTRIC. ECUAŢII"

Transcript

1 Câmpul lctomagntic LEGI E TARE ALE CÂMPULUI ELECTRIC ECUAŢII La 5 -a făcut o pznta gnală aupa lgilo şi tomlo tabilit în cadul toii macocopic claic aupa lctomagntimului In cl c umază pzntăm ti lgi d ta al câmpului şi cpuilo în ca intin xclui măimi fizic d natuă lctică Rlaţiil c xpimă lgi şi/au tom fomază cuaţiil itmului fizic conidat Acta contitui obictil pzntului capitol Lga polaizaţii lctic tmpoa Acată lg xpimă laţia d lgătuă dint polaizaţia lctică tmpoaă P t şi intnitata câmpului lctic dint-un punct c apaţin unui mdiu dilctic Rlaţia pin ca xpimă acată lg t P c E () Enunţul lgii t umătoul:: t Polaizaţia lctică tmpoaă dint-un punct al unui mdiu dilctic izotop şi linia t popoţională cu intnitata câmpului lctic din aclaşi punct factoul d popoţionalitat fiind poduul dint pmitiitata a idului şi ucptiitata lctică χ a mdiului - o contantă d matial adimnională pozitiă ci lga polaizaţii lctic tmpoa t o lg d matial in laţia () c xpimă lga mnţionată zultă că în mdiil dilctic izotop ctoii E şi P t unt coliniai acă mdiul dilctic t făă polaiza lctică pmanntă atunci P p şi P t P ( l 78) ia lga ci atfl: P c E () În ituaţia că mdiul pzintă şi polaiza lctică pmanntă atunci P c E + P () p La mdiil dilctic nlinia ucptiitata lctică înt-un punct dpind d aloaa intnităţii câmpului lctic în acl punct χ E ) In cazul mdiilo dilctic anizotop cum t d xmplu mdiul unui cital ucptiitata lctică t un tno imtic d odinul doi notat χ în ca caz lga polaizaţii lctic tmpoa ci în foma d podu contactat înt tnoul χ şi ctoul E : P t ( χ E (4)

2 Lgi d ta al câmpului lctic Ecuaţii In acată ituaţi ctoii E şi P t nu unt coliniai Exită totuşi la mdiil anizotop ti dicţii cipoc otogonal şi dnumit dicţiil (axl) pincipal în lungul căoa ci doi ctoi unt coliniai atfl că: P c E P c E P c E (5) t t t und χ χ şi χ unt ucptiităţil lctic copunzătoa clo ti dicţii Lga lgătuii dint E şi P Int măimil ctoial d ta locală E şi P -a tabilit o laţi d lgătuă cu caact d lg în foma: E + P (6) Acata t o lg ta gnală find alabilă în oic punct la oic momnt şi în oic gim al câmpului lctomagntic In id în a şi în mdii conductoa nu apa fnomnul d polaiza lctică au t nglijabil dci P şi lga lgătuii xpimă pin laţia: E (7) In mdiil dilctic izotop ctoii E în mdiil anizotop nu unt coliniai (Fig b) şi P unt coliniai (Fig a) ia a) b) Fig Poziţiil ctoilo E şi P în mdii izotop (a) pcti în mdii anizotop (b) Rfindu-n la mdiil izotop linia şi făă polaiza lctică pmanntă am P p şi P P χ E ia laţia c xpimă lga ci atfl: t E + E (+ χ χ ) E au E (8)

3 Câmpul lctomagntic în ca + χ (9) t pmitiitata lctică latiă şi t pmitiitata lctică abolută a mdiului in laţiil (6) şi (8) obţin: P ( - ) E ( - ) E () acă mdiul dilctic izotop t polaizat lctic atât tmpoa cât şi pmannt atunci lga lgătuii din: E + P p () La mdiil nlinia pmitiitata lctică latiă dpind d aloaa intnităţii câmpului lctic în punctul conidat (E) In cazul mdiilo anizotop pmitiitata lctică latiă t un tno imtic d odinul al doila notat ia lga lgătuii xpimă pin poduul contactat dint tnoul şi ctoul E : E () Aând în d foma laţii (9) poat ci: în ca t tnoul unita d odinul al doila + c () Fig Fnomnul d hitzi lctic Lga fluxului lctic Obaţi La mdiil folctic (nlinia) ituat înt-un câmp lctic altnati maniftă fnomnul dnumit hitzi lctic ca contă în ămâna în umă a aiaţiilo aloilo lui în apot cu aiaţiil aloilo lui E (Fig ) Lga fluxului lctic t o lg d ta gnală din cadul toii claic (Maxwll - Htz) aupa lctomagntimului xpimă în foml intgală şi difnţială (locală) a Foma intgală a lgii fă la fluxul lctic pint-o upafaţă închiă ituată în câmpul lctic (Fig ) aând umătoul nunţ:

4 4 Lgi d ta al câmpului lctic Ecuaţii Fluxul lctic pin oic upafaţă închiă aşzată în câmpul lctomagntic aând oic fomă şi oic poziţi în oica momnt t gal cu uma algbică a acinilo lctic adăat c apaţin copuilo din intioul upafţi: und Q k Q k ò d Q (4) acinil lctic din xtioul upafţi închi nu modifică fluxul lctic pin upafaţa acă Q atunci lga din: d (5) Fig chiţă xplicatiă pntu lga fluxului lctic b Foma difnţială (locală) a lgii fluxului lctic poat obţin din foma intgală (4) În act n admitm că olumul dlimitat d t un domniu d continuitat pntu câmpul d ctoi dci că nu xită upafţ linii au punct und -a găi acini lctic adăat ca a cauza dicontinuităţi pntu Int-un atfl d domniu pot xita numai acini lctic olumtic cu dnitata încât ò (6) Q d In act condiţiuni poat aliza tanfomaa d intgală d tip Gau- Otogadki:: d di d (7) Inlocuind laţiil (6) şi (7) în (4) şi nunţând la opaţia d intga zultă foma difnţială (locală) a lgii: cu umătoul nunţ: d i (8)

5 Câmpul lctomagntic 5 ignţa olumtică a ctoului câmp calculată în oica punct al unui domniu d continuitat t gală cu dnitata olumtică a acinii lctic adăat din acl punct acă în domniul d olum xită upafţ încăcat cu acini lctic d dnitat (Fig 4) în punct al uni atfl d upafţ d i şi în concinţă opază cu dignţa upficială:( A) d i (9) Conidând că şi unt inducţiil lctic în punct foat apopiat ituat d o pat şi d alta a upafţi (Fig 4) atunci: n n d i n ( - ) - + () Fig 4 upafaţă încăcată cu acini lctic adăat und n t oul nomal la upafaţă ia n n şi n n unt aloil componntlo nomal la acaşi upafaţă al inducţii lctic Rzultă: au - () n n V V ( ) - ( ) () n n V und E n şi E n n n Aşada pntu componntl inducţii lctic nomal la upafaţa unt dicontinui n ¹ n (nu conă) ia pntu act componnt unt continui n n ( conă) 4 Toma lui Gau a Foma intgală a tomi lui Gau fă la fluxul ctoului intnităţii câmpului lctic E pint-o upafaţă închiă : Ψ E E d () şi dduc din lga fluxului lctic în foma intgală (l 4) şi din lga lgătuii (l6) obţin:

6 6 Lgi d ta al câmpului lctic Ecuaţii ò ( E + P )d Q Aând în d şi laţia (8) zultă: ò E d ( Q + Q ) (4) adică: Fluxul ctoului intnităţii câmpului lctic E calculat p o upafaţă închiă ituată în câmpul lctomagntic în oic poziţi la oic momnt t popoţional cu uma algbică a acinilo lctic adăat şi d polaiza c apaţin copuilo din intioul upafţi factoul d popoţionalitat fiind b Foma difnţială (locală) a tomi lui Gau obţin din foma intgală (4) în ca fac înlocuia Q + Q ( + ) d (5) şi în condiţiuni d continuitat fctuând tanfomaa d intgal G-O zultă: + di E (6) In punct al uni upafţ d dicontinuitat încăcată cu acini lctic adăat aând dnitata şi cu acini lctic d polaiza aând dnitata toma lui Gau ci atfl: + di E (7) Aplicaţia Un mdiu dilctic izotop linia şi făă polaiza lctică pmanntă aând pmitiitata latiă ct t încăcat în olum cu acini lctic adăat cu dnitata Câmpul lctic din mdiu dtmină polaizaa tmpoaă a lui şi apa acini lctic d polaiza cu dnitata ă tabilacă lgătua dint şi Rzola foloc foml difnţial al lgii fluxului lctic (l8) şi tomi lui Gau (l6) pcum şi laţia Rzultă: + c + d und obţin E - + / c In caχ t ucptiitata lctică a mdiului dilctic ci acinil şi au mn opu Pntu c zultă (8) (9)

7 Câmpul lctomagntic 7 Aplicaţia conidă un cop mtalic încăcat cu acini lctic upficial cu dnitata înconjuat d un mdiu dilctic omogn izotop şi făă polaiza lctică pmanntă aând pmitiitata lctică La upafaţa dilcticului în contact cu mtalul apa acini lctic d polaiza cu dnitata ă tabilacă lgatua dint dnităţil acinilo şi Rzola Rcugm la aclaşi aţionamnt ca la aplicaţia cu mnţiuna că în mtal E mtal şi mtal obţin laţiil: + d i die adică din ca zultă : + o () pcti () + χ Pciza Rlaţii d foma (9) şi () nu pot fi tabilit la upafaţa d paaţi dint doi dilctici Aplicaţia Un cop dilctic izotop făă polaiza lctică pmanntă şi nâncăcat cu acini lctic adăat ( ) t ituat înt-un câmp lctic ă tabilacă în c ituaţii apa în olumul copului acini lctic d polaiza Rzola foloc laţiil (8) (8) şi (6) atfl că: E g a d + di E d i E diting umătoal ituaţii: ilcticul t omogn şi linia: gad di E şi atât în câmp unifom cât şi nunifom ilcticul t nomogn şi linia: gad di E şi atât în câmp unifom cât şi nunifom ilcticul t omogn şi nlinia (E) : gad gad E t gal cu zo în E câmp unifom ( E ct) şi t difit d zo în câmp nunifom ci nunifom numai în câmp Aplicaţia 4 O fă dilctică d ază a aând ct t încăcată unifom cu acini lctic adăat cu dnitata fa t înconjuată d o coajă mtalică fică d az a şi b (a < b) nâncăcată cu acini lctic In xtio t id (au a) c: a E şi P în punct din cl ti zon (-fa dilctică -coaja mtalică -a) şi potnţialul lctic al cojii mtalic b nităţil acinilo d polaiza pntu fa dilctică c ă ific lga fluxului lctic în punct din zonl şi

8 8 Lgi d ta al câmpului lctic Ecuaţii Rzola: a Câmpul pzintă imti fică Intucât în toma lui Gau intin şi acinil lctic d polaiza (ncunocut) calculază mai întâi cu lga fluxului lctic Zona conidă upafaţa fică d ază [ a] pntu ca ò d ò Vctoii şi d unt coliniai şi ct Rzultă: d P 4p 4 p E P ( - ) E ( - ) Zona fiind ocupată d mtal obţin E şi P oac d înamnază că p upafaţa intioaă a cojii mtalic paă acina Q a - 4p a a - a a ia p ca xtioaă Q b - Q a b b In zona [b ] şi ò 4p a 4p a a d 4 p E P Potnţialul cojii mtalic calculază cu o laţi d foma ( b) în ca: V V obţin: a d a V ò E d l ò b b b b Calculul dnităţilo acinilo d polaiza fac cu laţiil (84) pcti (85) adică: - - d i P - ( - ) Ñ - Pn - P n a ( - ) a a acinil total d polaiza unt - 4p a - 4p ' a ' Q Q obă că ' Q + Q c calculază di şi di und şi au aloil calculat mai u 5 Ecuaţiil câmpului lctic

9 Câmpul lctomagntic 9 In gnal cuaţiil unui cto câmp diă din lgil / toml pcific câmpului fiind cl ca conduc la dtminaa uniocă a ctoului în toat punctl domniului conidat acă în domniul d tudiu al câmpului xită upafţ linii şi / au punct d dicontinuitat (ingulaităţi) acta tbui xclu pin conidaa lo în afaa domniului Mnţionăm aici cl pcificat la Anxa A4 fitoa la claificaa câmpuilo şi anum: Un câmp ctoial t d natuă potnţială dacă în toat punctl lui otoul ctoului c îl caactizază t nul (câmp notaţional) Câmpul t d natuă olnoidală (otaţională) dacă în toat punctl lui dignţa coului c îl caactizază t nulă În cazul gnal câmpul coial poat aa atât o componntă potnţială cât şi o componntă olnoidală 5 Toma d unicitat a oluţii cuaţiilo unui câmp ctoial N fim aici la unicitata oluţii cuaţiilo unui câmp ctoial în gim taţiona caactizat în fica punct pin ctoul F Mdiul în ca a loc câmpul t linia şi izotop Înt-un caz paticula act câmp poat fi câmpul lctic caactizat în fica punct al domniuluipin ctoiul E pcti pin ctoul Enunţul tom t: Vctoul F c caactizază un câmp taţiona dint-un mdiu linia şi izotop t unioc dtminat în domniul d olum măginit d upafaţa închiă (upafaţa d fontiă) dacă cunoc în fica punct al domniului: - dignţa olumtică: d i F f () ; - otoul olumtic: ot F g() ia în punctl upafţi d fontiă unt pci: - fi componntl noml F n - fi componntl tangnţial F t -a notat cu ctoul d poziţi al punctului ia funcţiil f ( ) şi g( ) unt conidat ca fiind continui montaţia tomi o facm numai pntu cazul când în toat punctl fontii unt pci aloil componntlo nomal F ' '' Pin abud fi F şi F două oluţii ditinct al poblmi ca atifac fica cuaţiil din domniu şi condiţia p fontiă Vctoul câmp difnţă F F - F" a atifac umătoal condiţiuni: d i F ot F şi F n () oac ot F înmnază că F diă dint-un potnţial cala ϕ F - ϕ ca atifac cuaţia Laplac ϕ ia în punctl fontii j F n adică In act condiţiuni cugând la fomula întâia a lui Gn n n

10 Lgi d ta al câmpului lctic Ecuaţii pntu funcţii cala (l A) obţin ò ( Ñj ) d adică ϕ şi F ci "' ' F F ca c înmnază oluţi unică a cuaţiilo câmpului d ctoi F 5 Ecuaţiil câmpului lctotatic N fim la câmpul lctotatic dint-un mdiu linia izotop şi făă polaiza lctică pmanntă pntu ca dăm cuaţiil ca conduc la o oluţi unică omniul d xitnţă al câmpului conidă xtin la infinit und câmpul t nul Ecuaţiil intnităţii câmpului lctotatic E Acta unt cl copunzătoa fomlo difnţial (local) al lgilo/tomlo alabil în câmpul lctotatic adică: ' + di E ot E E n () Pima dint act cuaţii pzintă foma difnţială a tomi lui Gau (l6) ca d adoua cuaţi pzintă foma difnţială a lgii inducţii lctomagntic paticulaizată pntu câmpul lctotatic (toma potnţialului lctotatic) (l ) ia a tia cuaţi idnţiază că la infinit câmpul t nul acă în olumul Ζ al domniului xită ingulaităţi în punctl uno upafţ d limită (d paaţi dint mdii difit) în punctl uno cub au în punct popiu zi atunci la cuaţiil () adaugă cuaţiil condiţiilo d limită Q d i E + d i E d i E ; ot E l p l p (4) Act cuaţii unt foloit la xcluda ingulaităţilo din domniul în ca tudiază câmpul ( 6) Întucât dignţa ctoului E t nulă în toat puncl câmpului lctotatic act câmp t d natuă minamnt potnţială Ca uma ctoul intităţii actui câmp diă din funcţia calaă d paţiu V numită potnţialul lctotatic pin laţia E - g a d V Gupuil d cuaţii () şi (4) contitui condiţiil d xitnţă al ctoului intnităţii câmpului lctotatic E din domniul conidat Ecuaţiil inducţii lctic unt: d i ot ¹ (5) Pima dint act cuaţii pzintă foma difnâială (locală) a lgii fluxului lctic ca d a doua t o ingalitat doac în mdiul nomogn luat în conida ct şi ot ot( E ) g ad E + ot E E gd ¹ und -a înlocuit ot E ci ctoul inducţii lctic al câmpului lctotatic dint-un n

11 Câmpul lctomagntic mdiu nomogn a atât o componntă potnţială cât şi ocomponntă olnoidală acă mdiul t omogn atunci componnta olnoidală a lui t nulă Ecuaţiil copunzătoa condiţiilo d limită pntu câmpul d ctoi unt: di di di Q ; ot ¹ (6) l l p p În cazul upafţlo copuilo npolaizat lctic ituat înt-un mdiu npolaizabil copuil fiind încăcat numai cu acini olumtic cuaţiil:unt di E ot E ; (7 a) di ot (7 b) Înmnază că upafţl pcti nu contitui dicontinuităţi pntu componntl nomal şi / au tangnt al lui E pcti al lui Aplicaţia 5 ă ci cuaţiil câmpului lctotatic nunifom xitnt înt-un mdiu dilctic omogn da nlinia cu pmitiitata ( E ) podu d acini lctic xtn înt-un domniu finit Rzola : În ituaţia dată în intioul mdiului acumulază acini lctic d polaiza cu dnitata Ecuaţiil inducţii lctic unt indpndnt d natua mdiului şi au foma: d i ot in act cuaţii dduc cl al intităţii câmpului lctic aând în d că ( E )E Foma cuaţiilo t: n d i E - E ga d ( E ) ot E E g d ( E ) E n ( E ) ( E ) 6 Ecuaţiil Poion şi Laplac al potnţialului lctotatic 6 Foma cuaţiilo Câmpul lctotatic fiind d natuă potnţială intnitata actui câmp xpimă pin gadintul cu mn chimbat al potnţialului lctotatic: E - gad V Aând în d şi toma lui Gau (l 6) adică di E ( + )/ obţin cuaţia lui Poion a potnţialului lctotatic: - d i g a d V ( + )/ au + V Ñ - (8)

12 Lgi d ta al câmpului lctic Ecuaţii în ca + + Ñ x y z (9) t opatoul linia a lui Laplac (coodonat catzin) In punctl din câmpul lctotatic und nu xită acini lctic ( ) cuaţia (8) din V au V (4) fiind dnumită cuaţia lui Laplac a potnţialului lctotaticcâmpuil potnţial ca atifac cuaţia lui Laplac numc adoi câmpui laplacn 6 Toma unicităţii oluţii cuaţii lui Poion conidă câmpul lctotatic din domniul d olum măginit d upafaţa închiă caactizat pin potnţialul lctotatic V ( )Toma unicităţii oluţii cuaţii lui Poion a potnţialului lctotatic (l 8) nunţă atfl: acă în toat punctl din domniul funcţia V ( ) atifac cuaţia lui Poion şi dacă în punctl fontii unt pci: - fi aloil V(P ) pzntând condiţiil p fontiă d tip iichlt - fi aloil { n g ad V } P pzntând condiţiil p fontiă d tip Numann atunci oluţia cuaţii lui Poion t unică -a notat cu n oul nomal la aând nul p intioul domniului ' montaţi pupun pin abud că xită două funcţiuni V ( ) şi '' V ( ) ca atifac acaşi cuaţi Poion şi aclaşi condiţiuni p fontiă Apoi intoduc funcţiuna difnţă V () V () - V"() ca idnt atifac cuaţia Laplac şi condiţiunil p fontiă: V V V ( P Î ) (iichlt) au { n ÑV ( Numan ) } P Î P Î n In continua cug la fomula întâia a lui Gn pntu funcţii cala (la4) ciă pntu funcţia V Rzultă: - în condiţiuni p fontiă d tip iichlt: ò ( V ) d V V ct doac V ( P Î ) V () V" () (oluţi unică); - în condiţiuni p fontiă d tip Numann: ò V ( ÑV ) d V V ct doac P Î n şi

13 Câmpul lctomagntic şi V () V" () + ct oluţia t unică cu apoximaţia uni contant 6 oluţia cuaţii Poion a potnţialului lctotatic conidă câmpul lctotatic xitnt înt-un mdiu omogn p domnii linia izotop şi făă polaiza lctică pmanntă Ecuaţia Poion a potnţialului lctotatic V înt-un punct dint-un atfl d domniu a fot tabilită la 6 şi a foma: V (4) Intgaa acti cuaţii în condiţii d limită şi d fontiă dat şi cunocând ditibuţia acinilo lctic în întg domniul conidat fac foloind fomula a II-a a lui Gn (A4) aând foma: ( U V V U ) d (U V V U )d (4) în ca U şi V unt funcţii cala d paţiu ultima pzntând potnţialul lctotatic Pntu funcţia U pun umătoal condiţii: - ă fi o funcţi numai d ditanţa d la punctul P în ca dtmină potnţialul la lmntl d olum d şi d upafaţă d ; U U( ) (Fig 5) - ă aibă laplacianul nul în oic punct al domniului: Ñ U Foma funcţii U ( ) dtmină galând cu zo laplacianul i Rzultă umătoaa fomă a acti funcţii: U (4) Înlocuind laţia (4) şi condiţia impuă Ñ U în (4) obţin: d òñ ( ÑV - V Ñ )d - ò (44) Conct în cl c umază n fim la intgaa cuaţii (4) în apot cu potnţialul lctotatic V din punctul P al câmpului dint-un domniu dlimitat d upafaţa d fontiă podu d copul dilctic omogn C încăcat cu acini lctic adăat olumtic şi upficial aând dnităţil copul mtalic C încăcat cu acini lctic adăat upficial cu dnitata lctic d polaiza upficial (Fig 5) pcti şi d und apa şi acini

14 4 Lgi d ta al câmpului lctic Ecuaţii Fomula a II-a a lui Gn ptind continuitata clo două funcţii U şi V şi a diatlo lo a contată că în domniul d olum funcţia U din infinită în punctul P (und ) ca c ncită izolaa actui punct cu o fă mică cu cntul în P şi d upafaţă p (Fig 6 a) amna funcţia V a diatl dicontinu în punctl upafţlo şi 4 und xită acini lctic upficial Et nca ca act upafţ ă fi liminat din domniu adică ă fi conidat ca upafţ d limită ci intgala upafaţă din mmbul tând al laţii (44) fctuază pntu upafţl p pntu ultiml două upafţ intgala fctuază d două oi adică pntu două upafţ infinit apopiat d o pat şi d alta a ficăia cu copul d a fi xclu din domniu (Fig 6 b c) Calculăm în continua act intgal Pntu upafaţa c dlimitază domniul am: cu obaţia că V ( V V ) d ( n V V n ) d ( V ) d (45) n n acă upafaţa t xtină la infinit zultă: V V )d ( (46) doac copuil încăcat cu acini lctic ocupă un domniu finit şi când V V tind la zo ca şi ( ) ca ia d cşt ca ci măima d n n intgat tind la zo ca Voul n t nomal la upafaţa ointat p xtioul i Pntu upafaţa P (Fig 6 a) obţin: V V ( ÑV - V Ñ )d d - V d ( ) md 4p - Vmd 4p ò ò ò (47) n n p p p und Fig 5 omniul d xitnţă al câmpului lctotatic V ( ) n md şi V m d pzintă aloil mdii al lui P Am aut în d şi umătoal laţii: V n pcti V p upafaţa

15 Câmpul lctomagntic 5 V u n Ñ V n Ñ - d ò d ò W 4 p La limită când V funcţiil ( ) md n şi V md tind p aloil lo finit din punctul P aşa că lim ò ( ÑV - V Ñ ) d - 4pV (48) P Pntu upafaţa (Fig 96 b) zultă: V n V n ( V V ) d [ ( + ) + V ( n + n )] d di E d und am aut în d că + n şi n + ' p d u Fig 6 upafţ d limită V V ( E + E ) d i E n n n n Pntu upafaţa pzntată in figua 6 c obţin în mod analog: + ( ÑV - V Ñ ) d d ò ò (49) Intoducând zultatl d mai u în laţia (47) şi xplicitând funcţia V ajung la umătoaa fomă a oluţii cuaţii lui Poion: + + V d + π π d (5 4 4

16 6 Lgi d ta al câmpului lctic Ecuaţii Acată laţi a oluţii cuaţii lui Poion am ci-o aând în d că pntu un mdiu dilctic omogn izotop şi făă polaiza pmanntă cu pmitiitata am + mtalic şi un atfl d mdiu poat ci in laţia (5) obţin: ia la upafaţa d paaţi dint un cop + (Aplic ) ( + ) d ( + ) d E V u + π π u (5) 4 4 Mnţionăm că intgala d olum din laţiil (5) pcti (5) fctuază pntu acl domnii und xită acini lctic olumtic ia intgala d upafaţă fctuză pntu toat acl upafţ und xită acini lctic upficial acă oigina pntu ctoii d poziţi alg ca în figua 7 atunci oluţia cuaţii Poion a umătoa fomă: und R - V( ) d + d ( ) + ( ) ( ) + ( ) 4 p R 4 p R ò ò (5) Fig 7 Oigina ctoilo d poziţi 7 Ecuaţia d odinul doi a intnităţii câmpului lctotatic conida cuatia lui Poion a potnţialului lctotatic (4) şi calculaza gadintul actia adică g a d ( V ) - g a d În mmbul tâng al aci cuaţii inază opaţiil d dia şi obţin: gad ( V ) ( gad V ) E und E gad V Rzultă cuaţia ctoială d tip Poion a intnităţii câmpului lctotatic E g a d (5)

17 Câmpul lctomagntic 7 Pntu au ct obţin cuaţia ctoială d tip Laplac E (54) Eidnt fica dint cuaţiil ctoial (5) au (54) poat tanfoma în ti cuaţii cala d tip Poion pcti d tip Laplac Găia oluţii E () a cuaţiilo ctoial mnţionat ncită cunoaşta condiţiilo d tip iichlt au d tip Numan p fontia domniului ca unt mai puţin obişnuit pntu intnitata câmpului lctotatic 8 Toma uppoziţii câmpuilo lctotatic În mdii linia izotop şi făă polaiza lctică pmanntă t alabilă umătoaa tomă a uppoziţii: Câmpul lctotati podud două au mai mult patiţii d acini lctic t gal cu uma câmpuilo podu d fica patiţi în pat Înumaa fac gomtic pntu intnităţil câmpuilo (măimi ctoial) şi fac algbic pntu potnţial (măimi cala) Acată tomă t o concinţă a faptului că în mdii linia cuaţiil câmpului unt linia Pntu jutificaa tomi conidă câmpul lctotatic podu înt-un mdiu omogn/nomogn d căt acini lctic cu patiţi olumtică şi upficială apaţinând uno copui dint-un domniu finit Potnţialul întu-un punct al câmpului t: V d + π d 4 4π (55) Pntu o altă patiţi şi a acinilo p aclaşi copui potnţialul în aclaşi punct t: V ò d + d 4p ò 4p (56) Şi acum uma clo două patiţii al acinilo poduc potnţialul: + + V d + d obă că V V + V ò 4p ò 4p (57) 9 Toma facţii liniilo câmpului lctotatic Fi upafaţa d paaţi dint două mdii dilctic linia izotop şi făă polaiza lctică pmanntă aând pmitiităţil lctic ĺ pcti ĺ în

18 8 Lgi d ta al câmpului lctic Ecuaţii ca xită un câmp lctic tatic/taţiona cat d u xtioa P upafaţă nu xită acini lctic adăat ( ) La tca pin upafaţă liniil câmpului lctic ufă o facţi ca xplică după cum umază Confom lgii fluxului lctic -au obţinut laţiil (9) şi () în ca intoduc Rzultă că componntl nomal la upafaţă al inducţii lctic în două punct foat apopiat ituat d o pat şi d alta a upafţi conă (unt continui) (Fig 8 a): (58) n n P d altă pat confom cu toma potnţialului lctic (l4) componntl tangnţial al intnităţii câmpului lctic conă (unt continui) (Fig 8 b): E t E t au t t (59) Fig 8 chiţă xplicatiă pntu toma facţii liniilo câmpului lctic Unghiuil dint nomala la upafaţă şi dicţiil ctoilo ( au E ) pcti ( au E ) unt notat cu α şi α pntu ca t gα t / n Et / n t gα t / n E t / n şi ţinând ama d laţiil () şi (4) zultă: t g t g α α (6) Acată laţi t dnumită toma facţii liniilo câmpului lctotatic P R O B L E M E (P)

19 Câmpul lctomagntic 9 P O fă dilctică d ază a aşzată în id (au a) t încăcată unifom în olum cu acina lctică adăată d dnitat Ştiind că pmitiitata lctică latiă a matialului fi t ct c: a) E şi P în punct din intioul şi din xtioul fi dilctic; upafaţa i b) nităţil acinilo lctic d polaiza din olumul fi ' ' pcti d d p R: a) Ei nt i nt P i nt ( - ) a a E P xt xt xt - a - ( - ) ' ' ' b) P O coajă dilctică fică d az intioaă a şi xtioaă b ituată în id a pmitiitata lctică aiabilă în funcţi d ază confom laţii ituată acina lctică punctifomă Q ă calculz: () In cntul cojii t a) E şi P în punct din cl ti zon; b) difnţa d potnţial dint upafaţa intioaă şi ca xtioaă a cojii; c) dnităţil acinilo lctic d polaiza Q Q Q R: a) E E E ; E / 4 p R 4 p b 4 p Q Q b ; P P P ( - ) E ; 4π 4π Q a b b Q Q b ) V V ln ; c) a - ( - ) b ; 4π a a 4π a b 4 p b P conidă ituată în id o ţaă izolantă d az a şi b (a < b) aând pmitiitata lctică latiă ct şi fiind încăcată unifom în olum cu acina lctică d dnitat ă calculz dnităţil acinilo lctic d polaiza conţinut d ţaă ( b - a ) R : a b ( - ) - ( - ) b P4 Amătuil unui condnato lctic plan aând upafaţa unt lgat la o uă cu tniuna U paţiul dint amătui t ocupat d două tatui dilctic cu goimil d şi d aând pmitiităţil x ( x) ( - ) ; d x und x măoaă d la pima amătuă ( d ) ă calculz: a) capacitata lctică a condnatoului; b) E şi P în punct din cl două tatui dilctic b

20 Lgi d ta al câmpului lctic Ecuaţii C U C U R: a) C ; b) E i E i ; d ln + d (x) E / (x) E / ; P [ (x) - ] E P P5 ă zol cinţl pcificat la poblma P conidând că mdiul dilctic dint amătuil condatoului plan t omogn da nlinia: ( E ) ( E ) U R: a) C ; b) E i ( E )E P [ ( E ) - ] E d d P6 ă tabilacă cuaţia d odinal doi a ctoului inducţii lctic al câmpului lctotatic dint-un mdiu dilctic omogn şi linia ca conţin în olum acini lctic adăat cu dnitata R : g a d

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale

Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale Torma Ridurilor şi Bucuria Intgrallor Ral Prntar d Alandru Ngrscu Intgral cu funcţii raţional c dpind d sin t şi cos t u notaţia it, avm: cos t ( + sin t ( i dt d i, iar intgrara s va fac d-a lungul crcului

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Eşantionarea semnalelor

Eşantionarea semnalelor Eşantionara smnallor Eşantionara = prlvara d prob dintr-un smnal la momnt d timp dcalat intr l cu cu frcvnta d şantionar, f =/. xˆ t x k t k k = ( = δ ( Smnalul şantionat idal:. Spctrul Xˆ = X ( k k =

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

r d r. r r ( ) Curba închisă Γ din (3.1 ) limitează o suprafaţă de arie S

r d r. r r ( ) Curba închisă Γ din (3.1 ) limitează o suprafaţă de arie S - 37-3. Ecuaţiile lui Maxwell 3.. Foma integală a ecuaţiilo lui Maxwell Foma cea mai geneală a ii lui Ampèe (.75) sau (.77) epezintă pima ecuaţie a lui Maxwell: d H dl j ds + D ds (3.) S dt S sau: B dl

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

Laborator Transportul şi distribuţia energiei electrice - B. Neagu

Laborator Transportul şi distribuţia energiei electrice - B. Neagu Laboato anspotul şi distibuţia ngii lctic - B. Nagu POGAM E CALCUL PENU EEMINAEA PAAMEILO ELECICI PECIFICI AI LINIILO ELECICE AEIENE 1. Intoduc Liniil lctic ain sau cl în cablu pzintă lmnt d cicuit cu

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

4. CÂTEVA METODE DE CALCUL AL CÂMPULUI ELECTRIC Formule coulombiene

4. CÂTEVA METODE DE CALCUL AL CÂMPULUI ELECTRIC Formule coulombiene Patea II. Electostatica 91 4. CÂTEVA METOE E CALCUL AL CÂMPULUI ELECTIC i) Cazul 4.1. Fomule coulombiene Fie o sacină electică punctuală, situată înt-un mediu omogen nemăginit, de pemitivitate ε. Aplicăm

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

TIPURI DE DEZINTEGRĂRI NUCLEARE. Dezintegrarea α

TIPURI DE DEZINTEGRĂRI NUCLEARE. Dezintegrarea α TIPURI D DZINTGRĂRI NUCLR Dzitgaa -mita d căt ul ucl adioactiv, stuctui compact d doi potoi şi doi utoi (ucl d hliu şi a ui catităţi apciabil d gi Q Z X 4 Z Y Q 38 9 4.47 ai U 9 34 9 Th Q (4.7 V s îtâlşt

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

Esantionarea semnalelor

Esantionarea semnalelor Esantionaa smnallo Distizaa vaiatii in timp a smnalului. oma santionaii Esantionaa idala 1 u () t σ t+ σ t xtu t x u t () () ( 0) () () ( ) ( ) ( ) xtu t x u t () ( ) ( ) ( ) () δ() x t u t x u t lim u

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

3.5. Forţe hidrostatice

3.5. Forţe hidrostatice 35 oţe hidostatice 351 Elemente geneale lasificaea foţelo hidostatice: foţe hidostatice e suafeţe lane Duă foma eeţilo vasului: foţe hidostatice e suafeţe cube deschise foţe hidostatice e suafeţe cube

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3) BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul

Διαβάστε περισσότερα

Q π (/) ^ ^ ^ Η φ. <f) c>o. ^ ο. ö ê ω Q. Ο. o 'c. _o _) o U 03. ,,, ω ^ ^ -g'^ ο 0) f ο. Ε. ιη ο Φ. ο 0) κ. ο 03.,Ο. g 2< οο"" ο φ.

Q π (/) ^ ^ ^ Η φ. <f) c>o. ^ ο. ö ê ω Q. Ο. o 'c. _o _) o U 03. ,,, ω ^ ^ -g'^ ο 0) f ο. Ε. ιη ο Φ. ο 0) κ. ο 03.,Ο. g 2< οο ο φ. II 4»» «i p û»7'' s V -Ζ G -7 y 1 X s? ' (/) Ζ L. - =! i- Ζ ) Η f) " i L. Û - 1 1 Ι û ( - " - ' t - ' t/î " ι-8. Ι -. : wî ' j 1 Τ J en " il-' - - ö ê., t= ' -; '9 ',,, ) Τ '.,/,. - ϊζ L - (- - s.1 ai

Διαβάστε περισσότερα

7. INTEGRALA IMPROPRIE. arcsin x. cos xdx

7. INTEGRALA IMPROPRIE. arcsin x. cos xdx 7 INTEGRALA IMPROPRIE 7 Erciţii rzolv Erciţiul 7 Să s sudiz nur urăorlor ingrl irorii şi să s drin vloril csor în cz d convrgnţă: d c sin d 3 / rcsin d cos d d sin d > R Soluţii Funcţi f : - R f s ingrilă

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul I ECUAŢII DIFERENŢIALE. 1 Matematici speciale. Probleme. 1. Să de integreze ecuaţia diferenţială de ordinul întâi liniară

Capitolul I ECUAŢII DIFERENŢIALE. 1 Matematici speciale. Probleme. 1. Să de integreze ecuaţia diferenţială de ordinul întâi liniară Mamaici spcial Problm c solţia apioll I EUAŢII DIFERENŢIALE Să d ingrz caţia difrnţială d ordinl înâi liniară g cos d Solţi: Ecaţia omognă aaşaă s: - g sa g d ln - ln cos ln sa Pnr rzolvara caţii cos nomogn

Διαβάστε περισσότερα

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)

Διαβάστε περισσότερα

TIPURI DE DEZINTEGRĂRI NUCLEARE. Dezintegrarea α

TIPURI DE DEZINTEGRĂRI NUCLEARE. Dezintegrarea α TIPURI D DZINTGRĂRI NUCLR Dzitgaa α -mita d căt ul ucl adioactiv, stuctui compact d doi potoi şi doi utoi (ucl d hliu) şi a ui catităţi apciabil d gi Q α Z X 4 Z Y Q 38 9 4.47 ai U 9 34 9 Th Q (4.7 V)

Διαβάστε περισσότερα

FIZICĂ. Câmpul magnetic. ş.l. dr. Marius COSTACHE 1

FIZICĂ. Câmpul magnetic. ş.l. dr. Marius COSTACHE 1 FIZICĂ Câmpul magnetic ş.l. d. Maius COSTACHE 1 CÂMPUL MAGNETIC Def Câmpul magnetic: epezentat pin linii de câmp închise caacteizat pin vectoul inducţie magnetică Intensitatea câmpului magnetic H, [ H

Διαβάστε περισσότερα

Transformata Laplace

Transformata Laplace Tranformata Laplace Tranformata Laplace generalizează ideea tranformatei Fourier in tot planul complex Pt un emnal x(t) pectrul au tranformata Fourier ete t ( ω) X = xte dt Pt acelaşi emnal x(t) e poate

Διαβάστε περισσότερα

ECUAŢII DIFERENŢIALE ŞI CU DERIVATE PARŢIALE PRIN EXERCIŢII ŞI PROBLEME

ECUAŢII DIFERENŢIALE ŞI CU DERIVATE PARŢIALE PRIN EXERCIŢII ŞI PROBLEME Codruţa Stoica ECUAŢII DIFERENŢIALE ŞI CU DERIVATE PARŢIALE PRIN EXERCIŢII ŞI PROBLEME Ediţia a II-a rvăută şi compltată Editura MIRTON Timişoara v CUPRINS Capitolul. ECUAŢII DIFERENŢIALE DE ORDINUL.....

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

Integrale cu parametru

Integrale cu parametru 1 Integrle proprii cu prmetru 2 3 Integrle proprii cu prmetru Definiţi 1.1 Dcă f : [, b ] E R, E R este o funcţie cu propriette că pentru orice y E, funcţi de vribilă x x f (x, y) este integrbilă pe intervlul

Διαβάστε περισσότερα

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare: Pobleme P Pentu cicuitul din fig P, ealizat cu amplificatoae opeaţionale ideale, alimentate cu ±5V, să se detemine: a) elaţia analitică a tensiunii de ieşie valoile tensiunii de ieşie dacă -V 0V +,8V -V

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0 Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,

Διαβάστε περισσότερα

z a + c 0 + c 1 (z a)

z a + c 0 + c 1 (z a) 1 Serii Laurent (continuare) Teorema 1.1 Fie D C un domeniu, a D şi f : D \ {a} C o funcţie olomorfă. Punctul a este pol multiplu de ordin p al lui f dacă şi numai dacă dezvoltarea în serie Laurent a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval

Διαβάστε περισσότερα

Complemente teoretice. Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D; DefiniŃii ale limitei DefiniŃia 1.1.

Complemente teoretice. Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D; DefiniŃii ale limitei DefiniŃia 1.1. Analiza matmatică clasa axi-a, problm rzolvat Complmnt tortic Limit d funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct d acumular a lui D; DfiniŃii al limiti DfiniŃia lim f = l, l R, dacă pntru oric vcinătat V

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 Şiruri de numere reale

Curs 2 Şiruri de numere reale Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un

Διαβάστε περισσότερα

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011 Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)

Διαβάστε περισσότερα

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g. II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric

Διαβάστε περισσότερα

I.2. Problema celor două corpuri. Legile lui Kepler

I.2. Problema celor două corpuri. Legile lui Kepler I.. Poblma clo ouă coui. gil lui Kl Fi ouă coui mas m și m ; să s stuiz mișcaa acstoa în iotza că intacționază cioc. Amitm că nu xistă foț xtioa, în afaa clo cioc; notat că în mcanica clasică nu s iscută

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα

Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15

Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15 MĂSURI RELE Cursul 13 15 Măsuri reale Fie (,, µ) un spaţiu cu măsură completă şi f : R o funcţie -măsurabilă. Cum am văzut în Teorema 11.29, dacă f are integrală pe, atunci funcţia de mulţime ν : R, ν()

Διαβάστε περισσότερα

2.CARACTERIZAREA GENERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII

2.CARACTERIZAREA GENERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII 2.CARACTERIZAREA GEERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII Radioactivitat -fnomnul d misi d radiaţii d cătr unl substanţ numit substanţ radioactiv. Procsul constă în misia a tri tipuri d radiaţii: α, β şi γ, priml două

Διαβάστε περισσότερα

TIPURI DE DEZINTEGRĂRI NUCLEARE. Dezintegrarea α

TIPURI DE DEZINTEGRĂRI NUCLEARE. Dezintegrarea α TIPURI D DZINTGRĂRI NUCLAR Dzitgaa α -mita d căt ul ucl adioactiv, stuctui compact d doi potoi şi doi utoi (ucl d hliu) şi a ui catităţi apciabil d gi Q α A Z X A4 Z Y Q 38 9 4.47 ai U 9 34 9 Th Q (4.7

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii

Διαβάστε περισσότερα

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI) Seminar 5: Sieme Analogice iniare şi Invariane (SAI) SAI po fi caracerizae prin: - ecuaţia diferenţială - funcţia de iem (fd) H() - funcţia pondere h - răpunul indicial a - răpunul la frecvenţă H(j) ăpunul

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R În cele ce urmează, vom studia unele proprietăţi ale mulţimilor din R. Astfel, vom caracteriza locul" unui punct în cadrul unei mulţimi (în limba

Διαβάστε περισσότερα

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1 FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

Lucian Maticiuc. Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 9.

Lucian Maticiuc. Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 9. Capitolul V: Şiruri şi srii d fucţii. Lct. dr. Lucia Maticiuc Facultata d Hidrothică, Godzi şi Igiria Mdiului Matmatici Suprioar, Smstrul I, Lctor dr. Lucia MATICIUC SEMINAR 9. Cap. V Şiruri şi srii d

Διαβάστε περισσότερα

CURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi

CURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi Lect. dr. Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei Algebră, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC http://math.etti.tuiasi.ro/maticiuc/ CURS XI XII SINTEZĂ 1 Algebra vectorială

Διαβάστε περισσότερα

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument: Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,

Διαβάστε περισσότερα

Algebra si Geometrie Seminar 9

Algebra si Geometrie Seminar 9 Algebra si Geometrie Seminar 9 Decembrie 017 ii Equations are just the boring part of mathematics. I attempt to see things in terms of geometry. Stephen Hawking 9 Dreapta si planul in spatiu 1 Notiuni

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Integrale generalizate (improprii)

Integrale generalizate (improprii) Integrle generlizte (improprii) Fie f : [, ] R, definită prin =, α > 0. Pentru u, funţi α f este integrilă pe intervlul [, u] şi u ln α+ α+ u u = ( α)u α α, α = ln u, α =. Dă treem l limită pentru u oţinem

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6) SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. Probleme. Foloind proprieaea de liniariae, ă e demonreze urmăoarele: in σ(, Re > ; ( + penru orice C. co σ( h σ( ch σ(, Re > ; ( +, Re > ; (3, Re > ; (4. Să e arae că penru

Διαβάστε περισσότερα

Probleme pentru clasa a XI-a

Probleme pentru clasa a XI-a Probleme pentru clasa a XI-a 1 ( ) 01. Fie A si B doua matrici de ordin n cu elemente numere reale, care satisfac relatia AB = A + B. a) Sa se arate ca det(a 2 + B 2 ) 0. b) Sa se arate ca rang A + B =

Διαβάστε περισσότερα

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită. Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE CAPITOLUL FUNCŢIONALE LINIAE BILINIAE ŞI PĂTATICE FUNCŢIONALE LINIAE BEIA TEOETIC Deiniţia Fie K X un spaţiu vecorial de dimensiune iniă O aplicaţie : X K se numeşe uncţională liniară dacă: ese adiivă

Διαβάστε περισσότερα

Estimation of grain boundary segregation enthalpy and its role in stable nanocrystalline alloy design

Estimation of grain boundary segregation enthalpy and its role in stable nanocrystalline alloy design Supplemental Material for Estimation of grain boundary segregation enthalpy and its role in stable nanocrystalline alloy design By H. A. Murdoch and C.A. Schuh Miedema model RKM model ΔH mix ΔH seg ΔH

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte. Problema Tranformaa Radon Reconrucia unei imaini bidimenionale cu auorul roieciilor rezulae de-a lunul unor dree. Domeniul de uilizare: Prelucrarea imainilor din domeniul medical Prelucrarea imainilor

Διαβάστε περισσότερα

C10. r r r = k u este vectorul de propagare. unde: k

C10. r r r = k u este vectorul de propagare. unde: k C10. Polaizaea undelo electomagnetice. După cum s-a discutat, lumina este o undă electomagnetică şi constă în popagaea simultană a câmpuilo electic E şi B ; pentu o undă amonică plană legatua dinte câmpui

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

( ) ( ) ( ) Funcţii diferenţiabile. cos x cos x 2. Fie D R o mulţime deschisă f : D R şi x0 D. Funcţia f este

( ) ( ) ( ) Funcţii diferenţiabile. cos x cos x 2. Fie D R o mulţime deschisă f : D R şi x0 D. Funcţia f este o ( ) o ( ) sin π ( sec ) = = ; R 2 + kπ k Z cos cos 2 cos ( cosec ) = = ; R 2 { kπ k Z} sin sin ( arcsec ) = ; (, ) (, ) 2 ( arcosec ) = ; (, ) (, ) 2 Funcţii dierenţiabile. Fie D R o mulţime deschisă

Διαβάστε περισσότερα

FIZICĂ. Bazele fizice ale mecanicii cuantice. ş.l. dr. Marius COSTACHE

FIZICĂ. Bazele fizice ale mecanicii cuantice. ş.l. dr. Marius COSTACHE FIZICĂ Bazele fizice ale mecanicii cuantice ş.l. d. Maius COSTACHE 1 BAZELE FIZICII CUANTICE Mecanica cuantică (Fizica cuantică) studiază legile de mişcae ale micoaticulelo (e -, +,...) şi ale sistemelo

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

Sarò signor io sol. α α. œ œ. œ œ œ œ µ œ œ. > Bass 2. Domenico Micheli. Canzon, ottava stanza. Soprano 1. Soprano 2. Alto 1

Sarò signor io sol. α α. œ œ. œ œ œ œ µ œ œ. > Bass 2. Domenico Micheli. Canzon, ottava stanza. Soprano 1. Soprano 2. Alto 1 Sarò signor io sol Canzon, ottava stanza Domenico Micheli Soprano Soprano 2 Alto Alto 2 Α Α Sa rò si gnor io sol del mio pen sie io sol Sa rò si gnor io sol del mio pen sie io µ Tenor Α Tenor 2 Α Sa rò

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine

Διαβάστε περισσότερα

Ακαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος

Ακαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος - Επίδειξη Συμφωνίας În linii mari sunt de acord cu...deoarece... Επίδειξη γενικής συμφωνίας με άποψη άλλου Cineva este de acord cu...deoarece... Επίδειξη γενικής συμφωνίας με άποψη άλλου D'une façon générale,

Διαβάστε περισσότερα

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric

Διαβάστε περισσότερα

ΠΑΝΕΠΙΣΤΗΜΙΟ ΑΙΓΑΙΟΥ ΣΧΟΛΗ ΕΠΙΣΤΗΜΩΝ ΤΗΣ ΙΟΙΚΗΣΗΣ ΠΡΟΓΡΑΜΜΑ ΜΕΤΑΠΤΥΧΙΑΚΩΝ ΣΠΟΥ ΩΝ ΜΕΤΑΠΤΥΧΙΑΚΟ ΙΠΛΩΜΑ ΙΟΙΚΗΣΗΣ ΕΠΙΧΕΙΡΗΣΕΩΝ ΜΕ. Ι..Ε.

ΠΑΝΕΠΙΣΤΗΜΙΟ ΑΙΓΑΙΟΥ ΣΧΟΛΗ ΕΠΙΣΤΗΜΩΝ ΤΗΣ ΙΟΙΚΗΣΗΣ ΠΡΟΓΡΑΜΜΑ ΜΕΤΑΠΤΥΧΙΑΚΩΝ ΣΠΟΥ ΩΝ ΜΕΤΑΠΤΥΧΙΑΚΟ ΙΠΛΩΜΑ ΙΟΙΚΗΣΗΣ ΕΠΙΧΕΙΡΗΣΕΩΝ ΜΕ. Ι..Ε. ΑΣΚΗΣΗ 1 ΟΜΑ Α 2 Στην ακόλουθη άσκηση σας δίνονται τα έξοδα ανά µαθητή και οι ετήσιοι µισθοί (κατά µέσο όρο) των δασκάλων για 51 πολιτείες της Αµερικής. Τα δεδοµένα είναι για τη χρονιά 1985. Οι µεταβλητές

Διαβάστε περισσότερα

Παρασκευή 1 Νοεμβρίου 2013 Ασκηση 1. Λύση. Παρατήρηση. Ασκηση 2. Λύση.

Παρασκευή 1 Νοεμβρίου 2013 Ασκηση 1. Λύση. Παρατήρηση. Ασκηση 2. Λύση. (, ) =,, = : = = ( ) = = = ( ) = = = ( ) ( ) = = ( ) = = = = (, ) =, = = =,,...,, N, (... ) ( + ) =,, ( + ) (... ) =,. ( ) = ( ) = (, ) = = { } = { } = ( ) = \ = { = } = { = }. \ = \ \ \ \ \ = = = = R

Διαβάστε περισσότερα

Marin Chirciu INEGALITĂŢI TRIGONOMETRICE DE LA INIŢIERE LA PERFORMANŢĂ EDITURA PARALELA 45

Marin Chirciu INEGALITĂŢI TRIGONOMETRICE DE LA INIŢIERE LA PERFORMANŢĂ EDITURA PARALELA 45 Main Chiiu INEGLITĂŢI TIGONOMETICE DE L INIŢIEE L PEFOMNŢĂ Cuins Consideații eliminae... 7 Soluţii Caitolul Inegalități u unghiui. Inegalitatea lui Jensen... 4 4 Caitolul Funții tigonometie ale jumătății

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL I ECUAŢII DIFERENŢIALE. α, astfel că tgα=f(x,y).

CAPITOLUL I ECUAŢII DIFERENŢIALE. α, astfel că tgα=f(x,y). APITOLUL I EUAŢII DIFERENŢIALE Ecuaţii difţial Soluţia gală Soluţii aticula Ittaa gotică El Pobla auch Dfiiţi Fi F o fucţi ală dfiită [ab] YY R avâd agut vaiabila ală [ a b ] şi fucţia ală îuă cu divatl

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2 .1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,

Διαβάστε περισσότερα

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ Concurs MATE-INFO UBB, aprilie 7 Proba scrisă la MATEMATICĂ SUBIECTUL I (3 puncte) ) (5 puncte) Fie matricele A = 3 4 9 8

Διαβάστε περισσότερα

sin d = 8 2π 2 = 32 π

sin d = 8 2π 2 = 32 π .. Eerciţii reolvte. INTEGRALA E UPRAFAŢĂ E AL OILEA TIP. ÂMPURI OLENOIALE. Eerciţiul... ă se clculee dd dd dd, () fiind fţ eterioră sferei + + 4. oluţie. Avem: sin θ cos φ, sin θ sin φ, cos θ, θ[, π],

Διαβάστε περισσότερα

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I. Modelul 4 Se acordă din oficiu puncte.. Fie numărul complex z = i. Calculaţi (z ) 25. 2. Dacă x şi x 2 sunt rădăcinile ecuaţiei x 2 9x+8 =, atunci să se calculeze x2 +x2 2 x x 2. 3. Rezolvaţi în mulţimea

Διαβάστε περισσότερα

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα