MONITORIZARE SI DIAGNOZA IN SISTEME ELECTROMECANICE CET - CURS 12 1
|
|
|
- Φιλομήλ Ζαΐμης
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 MONITORIZARE SI DIAGNOZA IN SISTEME ELECTROMECANICE CET - CURS 1 1
2 TERMENI UZUALI: situaţie de defect - deteioaea sau înteupeea capacităţii unui sistem de a asigua o funcţie ceută în condiţiile de funcţionae specificate diagnoza - include etapele de izolaeşi identificae a defectelo deteminaea tipului de defect, a locului de poducee a defectului şi a momentului de detectae deteminaea măimii şi compotăii în timp a defectului, espectiv a cauzei cae a geneat defectaea constatată CET - CURS 1
3 Modul de monitoizae a stăii sistemului (condition monitoing module): ansamblul tutuo echipamentelo cae asiguă peluaea şi analiza semnalelo din sistem, detecţia şi diagnoza defectelo Tehnologii de monitoizae si diagnoza Analiza vibatiilo Spectogafia Temogafia Analiza fluidului de ungee/acie Analiza sistemelo electice CET - CURS 1 3
4 ANALIZA VIBRATIILOR CET - CURS 1 4
5 acceleometu Fiecae tip de defect se egaseste in anumite fecvente in spectum vibatiilo CET - CURS 1 5
6 Sistem de monitoizae si diagnoza Taductoi Placa de achizitie PCI/PXI/CompactPCI PC Masina Measuement & Automation SW CET - CURS 1 6
7 Pozitionaea acceleometului CET - CURS 1 7
8 Pocesaea semnalului Domeniu timp Domeniu fecventa CET - CURS 1 8
9 ANALIZA TEMPERATURII Utilizand taductoi de tempeatua temocuple, de exemplu Utilizand camee cu infaosu pentu vizualizaea si masuaea enegiei temice Temogafia Se bazeaza pe faptul ca oice cop, cu tempeatua peste sau sub 0 C emite caldua CET - CURS 1 9
10 Pentu motoaele electice Ventilatie blocata Supasacina Alimentae nesimetica Temogama si pofilul vaiatiei tempeatuii la o ventilatie coespunzatoae CET - CURS 1 10
11 Temogama la alimentae simetica Temogama la alimentae nesimetica o faza nealimentata CET - CURS 1 11
12 Cutia cu bone - temogama Obsevatie. Faza este nealimentata CET - CURS 1 1
13 Pentu lagae Mediul de lucu Supasacini Gaze Paf Umiditate CET - CURS 1 13
14 Temogama a doua lagae: unul deteioat datoita umiditatii si unul faa pobleme CET - CURS 1 14
15 Laga cu pobleme Laga faa pobleme CET - CURS 1 15
16 Echipament electic Contactoae Fuzibile CET - CURS 1 16
17 ANALIZA FLUIDULUI DE UNGERE/RACIRE Pezenta uno paticule metalice: pin spectometie. Indicato al unei uzui Aciditatea: oxidae datoita tempeatuilo inalte, paticule de apa, sau utilizaea indelungata Vascozitatea: poate fi modificata la contaminaea cu funingine sau datoita oxidaii. Diluaea: la motoaele temice poate epezenta o poblema la sistemul de injectie. Se masoaa pin comatogafie CET - CURS 1 17
18 ANALIZA SISTEMULUI DE ACTIONARE ELECTRICA Exista o gama laga de metode pentu monitoizae si diagnoza in sisteme de actionae electice, functie de tipul si localizaea defectelo. Defecte La nivelul cicuitului de fota La nivelul convetoului electomecanic Ale cicuitului electic Ale cicuitului magnetic Mecanice CET - CURS 1 18
19 Metode de monitoizae si diagnoza in SAE Pe baza unui model al sistemul de actionae Pe baza estimaii paametilo sistemului Pin analiza uno maimi impotante : cuenti, tensiuni, cuplu, flux de scapai, etc CET - CURS 1 19
20 ARMONICI IN MASINI ELECTRICE DE CURENT ALTERNATIV CET - CURS 1 0
21 Amonici in masinile electice Amonici de spatiu: datoita distibutiei solenatiei in intefie Amonici de timp: datoate amonicilo suselo de alimentae convetoae eteaua de alimentae CET - CURS 1 1
22 Mod de lucu Distibutia solenatiei inductoae in intefie Fluxul in infasuaile inductoae Dezvoltae in seie Fouie Amonici de cuent ce pacug infasuaile inductoului Fluxul in infasuaea indusului Amonici de cuent ce pacug infasuaile indusului Dezvoltae in seie Fouie Distibutia solenatiei indusului in intefie CET - CURS 1
23 Distibutia solenatiei unei bobine (pentu un pol) (1-ζ)Θ b ζθ b τ p / τ p / τ p / τ p / y x Θ b y τ c x τ c τ p τ p O Θ b Ni(t) CET - CURS 1 3
24 CET - CURS 1 4 PERTURBAŢII ASUPRA REŢELEI DE ALIMENTARE - ARMONICI < < Θ < < Θ < < Θ Θ p b p b b p b b b b b x x x x τ τ τ ς τ τ τ ς τ ς 1 ) ( ) (1 ) ( Θ Θ 1 ) cos( ) ( τ π p x b b x Dezvoltae in seie Fouie Θ b Ni(t)
25 PERTURBAŢII ASUPRA REŢELEI DE ALIMENTARE - ARMONICI Bobina b π Gup de n b bobine Θ Θ ( x) gup ( x) Ni( t) Ni( t) π 1 1 π τ b sin τ p n b b π τ b sin τ p x cos( π ) τ p x cos( π ) τ p x Distibutia solenatiei unui gup de 3 bobine concentice, cu latimi difeite, inseiate. τ 1 τ τ 3 τ p CET - CURS 1 5
26 PERTURBAŢII ASUPRA REŢELEI DE ALIMENTARE - ARMONICI Pentu o masina cu p poli si m faze, solenatia totala pe amatua Θ total ( x, t) N π mp g 1 n b I g 1 1 k g [ sin( α β) + sin( α + β) ] Inductia magnetica in intefie B( x, t) µ Θ ( x, t) µ 1 mp 0 total 0 N n ) bi g kg δ c πδ c g 1 1 [ sin( α β ) + sin( α + β ] CET - CURS 1 6
27 MASINA DE INDUCTIE Rotoul in colivie! Fiecae cestatua contine un conducto de sectiune mae..! Toate baele sunt legate in scutcicuit. Paametii masinii de inductie: m - numaul de faze p numaul de poli g numaul de gupui de bobine pe faza c numaul de bobine pe gup Z numaul de cestatui otoice CET - CURS 1 7
28 Roto bobinat! Rotoul ae un bobinaj asemanato cu cel statoic.! Infasuaile sunt accesibile pin bone Paamètes de la machine à induction: m - numaul de faze p numaul de poli g s numaul de gupui de bobine pe faza in stato c s numaul de bobine pe gup in stato g numaul de gupui de bobine pe faza in oto c numaul de bobine pe gup in oto CET - CURS 1 8
29 PERTURBAŢII ASUPRA REŢELEI DE ALIMENTARE - ARMONICI N i 1 i 1 3 i CET - CURS 1 9
30 PERTURBAŢII ASUPRA REŢELEI DE ALIMENTARE - ARMONICI Θ fgb (α) Phase 1 Phase 3 Phase Phase 1 Phase 3 Phase Phase 1 Phase 3 Phase Phase 1 Phase 3 Phase α 0 π π Distibuţia solenaţiei statoice pentu maşina de inducţie consideată CET - CURS 1 30
31 CET - CURS 1 31 PERTURBAŢII ASUPRA REŢELEI DE ALIMENTARE - ARMONICI ( ) + 3 sin ) ( 3 sin ) ( sin ) ( π ω π ω ω t I t i t I t i t I t i c b a Cuenti statoici 1 6, sin sin 6 ), ( 1 6, sin sin 6 ), ( Θ + Θ k x t p I N x t k x t p I N x t p b p cb s a s s p b p cb s a s s τ π ω π τ τ π τ π ω π τ τ π Solenatie statoica Flux indus de cate solenatia statoica int-un ochi otoic ( ) ( ) + + Φ + Φ Φ 1 6, 1 sin 1 6, 1 sin ) ( max max k Z k p t t k Z k p t t t s k π π ω ω π π ω ω
32 CET - CURS 1 3 Ochiul k π/z Z Z k t p π π ω α + 1) ( 1 Z Z k t p π π ω α + + 1) ( Rotoul in colivie: Z ochiui otoice
33 Rotoul bobinat: Z cestatui otoice m faze otoice α ω p π ( b 1) 3 t + + τ π τ cb p Bobina b a otoului α ω p π ( b 1) 3 1 t + τ π τ cb p N CET - CURS 1 33
34 PERTURBAŢII ASUPRA REŢELEI DE ALIMENTARE - ARMONICI d s π π ek, Φk ( t) [ 1µ ( 1 s) ] ωφmax cos ωt µ ωt µ dt p Z ( k 1) T.e.m. indusa de cate solenatia statoica int-un ochi otoic f f oto oto [ 1 ( 1 s) ] f, 6k + 1 [ 1+ ( 1 s) ] f, 6k 1 Fecventele componentelo spectale ale cuentilo otoici CET - CURS 1 34
35 CET - CURS 1 35 PERTURBAŢII ASUPRA REŢELEI DE ALIMENTARE - ARMONICI Q Infasuaea echivalenta a otoului în colivie. Solenaţia coespunzatoae unei faze otoice < + Θ + Θ < Θ Θ π α π ς π α π ς π α ς α 1, 1 1, ) (1 1,0 ) ( max max max k k k k Z k Z k Z k Z k ( ) { } + ± Θ Z k p t s Z I t 1 1,max sin sin 1 ), ( γ γ ω γα πγ γ π α µ Dezvoltae in seie Fouie
36 PERTURBAŢII ASUPRA REŢELEI DE ALIMENTARE - ARMONICI τ p τ p F maxk π/z 3π/Z 5π/Z 7π/Z 9π/Z 11π/Z 13π/Z 15π/Z 17π/Z 19π/Z 1π/Z 3π/Z 5π/Z 7π/Z Distibuţia solenaţiei otoice de-a lungul întefieului CET - CURS 1 36
37 PERTURBAŢII ASUPRA REŢELEI DE ALIMENTARE - ARMONICI Pentu tensiunea electomotoae indusă în bobina statoică ezulta amonici de cuent de fecvenţă f stato γ Z p (1 s) ± 1 f Odinul amonicii (γ) Fecvenţa amonicii [Hz] [db] Hz 637Hz 144Hz f[hz] Spectul de fecvenţe al cuentului statoic CET - CURS 1 37
38 MASINA SINCRONA Stato(indusul) Roto(inducto) Roto cu poli inecati (infasuai distibuite in cestatui otoice) Roto cu poli apaenti (infasuai concentate sau magneti pemanenti) CET - CURS 1 38
39 Roto cu poli apaenti Bobine otoice concentate sau magneti pemanenti pe oto N S Θ α τ b τ p CET - CURS 1 39
40 Solenatia dezvoltata de infasuaea/magnetul pemanent otoic: Θ 1 ( α, t) Θ,,max ( t) cos pα cu t) Θ,,max( cons tan t CET - CURS 1 40
41 Roto cu poli inecati Θ fgb (α) α 0 π π CET - CURS 1 41
42 CET - CURS 1 4 Solenatia dezvoltata de infasuaea otoica: Θ Θ c b p c b x k cni x x 1 1 ) ( cos 1 ) ( ) ( π τ π
43 Conexiunile infasuaii statoice α α ω p π ( b 1) 3 s 1s t + ω p π ( b 1) 3 s s t + + τ cbs π τ τ π τ ps cbs ps Bobina b s a statoului N CET - CURS 1 43
44 CET - CURS 1 44 Expesia fluxului cae inlantuie bobina statoica b s pin amonica otoica e data de : α δ α µ α α d l t da B t c S c b k s s s Θ Φ 1 ), ( ) (, 0,
45 Fluxul total in bobina b s : Φ b s ( t) cos ω t + π ( bs 1 p ) Φb s, 1 3 Tensiunea electomotoae indusa in bobina b s : e b s d Φ b ( t) s dt E cos ω t + π ( bs 1 p ) bs,,max 1 3 Fecventele ce vo apae in cuentul statoic: f stato f souce CET - CURS 1 45
46 APLICATII CET - CURS 1 46
47 Diagnoza in masini electice Defecte in masini electice electice magnetice mecanice DEZECHILIBRE otoice statoice CET - CURS 1 47
48 Diagnoza in masini de inductie Defecte electice Bae sau inele upte Scutcicuite statoice sau otoice Dezechilibu CURENT FLUX CUPLU CET - CURS 1 48
49 Expesia cuplului electomagnetic dezvoltat de o masina de inductie T 1 j N i h 1k 1 s h i k dl d s h,k θ i s h cuentul ce pacuge bobina h a infasuaii statoice i k cuentul ce pacuge ochiul h otoic L s h,k inductanta mutuala inte bobina h statoica si ochiul k otoic CET - CURS 1 49
50 Applications Inductanta mutuala inte un ochi otoic si o infasuae statoica Infasuaea statoica m ochiul k-1 k-1 k k+1 Maille k Ochiul k+1 Inductanta mutuala inte ochiul k otoic si infasuaea statoica m α Inductanta mutuala inte ochiul k+1 otoic si infasuaea statoica m α CET - CURS 1 50
51 f f f f 1toque 1toque 1toque 1toque [ α + β + (1 s) ] fsup ply [ α + β (1 s) ] fsup ply [ α β + (1 s) ] fsup ply [ α β (1 s) ] fsup ply Z α q s p ( 1 ) ± 1 β 1 µ ( 1 s) Un spectu foate bogat in amonici CET - CURS 1 51
52 DEFECTE ELECTRICE STATORICE CET - CURS 1 5
53 Θ fgb (α) Masina de inductie faa defecte A + A- A + A - A + +A - A - Θ fgb (α) A 1+ A1- A + A - Masina de inductie cu scutcicuit in faza 1 gupul A 1+ +A - A 1- +A - A 1- +A CET - CURS 1 53
54 Solenatia statoului faa defecte Θ 3NI 3 τ π cb sin sin 1 π b 1 τ p [ ωt pα ] s ( t, x) µ 6 k± 1, k 0,1,,... Solenatia statoica cu defecte statoice (scut cicuit) Θ s ( ωt µ pα ) + + Θ sin( ωt α ) ( α, t ) Θ sin µ max 1 1 sc sc max 6 k± 1, k 0,1,,... sc 1,3,5,... sc CET - CURS 1 54
55 Masina de inductie faa defecte Masina de inductie cu 6 spie in scut-cicuit [db] Hz 631Hz 731Hz 1313Hz 1413Hz [db] Hz 63Hz 73Hz 1314Hz 1413Hz [Hz] [Hz] Cuent statoic CET - CURS 1 55
56 0 Masina faa defect [Hz] 0 Masina cu 3 spie in scutcicuit [Hz] 0 Masina cu 6 spie in scutcicuit [Hz] CUPLU ELECTROMAGNETIC CET - CURS 1 56
57 Concluzii Vom egasi amonici in plus in spectele cuentului statoic si al cuplului in cazul in cae sunt defecte in masina CET - CURS 1 57
58 DEFECTE ELECTRICE ROTORICE CET - CURS 1 58
59 Solenatia otoului faa defecte Z I,max 1 πγ Θ, ( α, t) sin sin π γ 1 γ Z { γα ± s ωt} γ qz ± p, q 0,1,... 6k ± 1, k 0,1,,... Solenatia otoului cu defecte otoice N I, max 1 Θ ( α πγ π, t) sin sin γα ± s ωt + ( γ p) k k 1 π γ 1 γ Z µ Z γ 0,1,,... γ pi, i N Ruptua a doua bae CET - CURS 1 59
60 Inductanta mutuala inte infasuaea m a statoului si noul ochi otoic fomat infasuaea m a statoului k-1 k+1 Noul ochi fomat Inductanta mutuala inte infasuaea m a statoului si noul ochi otoic α Vom egasi amonici in plus in spectele cuentului statoic si al cuplului in cazul in cae sunt defecte in masina CET - CURS 1 60
61 Masina sanatoasa [db] [db] [Hz] Masina cu 5 bae upte [Hz] f µ µ (1 s) ± 1 p stato f susa CET - CURS 1 61
MONITORIZARE SI DIAGNOZA IN SISTEME ELECTROMECANICE SEM - CURS 12 1
MONITORIZARE SI DIAGNOZA IN SISTEME ELECTROMECANICE 009-00 SEM - CURS TERMENI UZUALI: situație de defect - deteioaea sau înteueea caacității unui sistem de a asigua o funcție ceută în condițiile de funcționae
DEFECTE IN MASINI ELECTRICE. Mentenanta sistemelor industriale - Curs 6
DEFECTE IN MASINI ELECTRICE Menenana iemelo Venilao Roo Cacaa Infauae aoica Izolaie Caac Tole ooice Laca de ungee Laga Caac Venilao Cuie de bone Aboe Inel de cauciuc Ganiui Poecie Denaj Menenana iemelo
FIZICĂ. Câmpul magnetic. ş.l. dr. Marius COSTACHE 1
FIZICĂ Câmpul magnetic ş.l. d. Maius COSTACHE 1 CÂMPUL MAGNETIC Def Câmpul magnetic: epezentat pin linii de câmp închise caacteizat pin vectoul inducţie magnetică Intensitatea câmpului magnetic H, [ H
Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:
Pobleme P Pentu cicuitul din fig P, ealizat cu amplificatoae opeaţionale ideale, alimentate cu ±5V, să se detemine: a) elaţia analitică a tensiunii de ieşie valoile tensiunii de ieşie dacă -V 0V +,8V -V
V. CÂMPUL ELECTROMAGNETIC
Câmpul magnetic se manifestă pin acţiunea pe cae o execită asupa: sacinilo electice în mişcae conductoilo pacuşi de cuent magneţilo pemanenţi. Câmpului magnetic se caacteizează pint-o măime vectoială numită
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Studiul câmpului magentic produs de o bobină. Verificarea legii lui Biot şi Savart
Legea ui Biot şi Savat 1 Studiu câmpuui magentic podus de o bobină. Veificaea egii ui Biot şi Savat Obiectivu expeimentuui Măsuaea inducţiei câmpuui magnetic B de-a ungu axei unei bobine, în funcţie de:
FIZICĂ. Bazele fizice ale mecanicii cuantice. ş.l. dr. Marius COSTACHE
FIZICĂ Bazele fizice ale mecanicii cuantice ş.l. d. Maius COSTACHE 1 BAZELE FIZICII CUANTICE Mecanica cuantică (Fizica cuantică) studiază legile de mişcae ale micoaticulelo (e -, +,...) şi ale sistemelo
Laborator de Fizica STUDIUL EFECTULUI HALL
Laboato de Fizica STUDIUL EFECTULUI ALL I. Scopul Lucaii 1. Puneea in evidenta a Efectului all. Masuaea tensiunii all si deteminaea constantei all. II. Consideatii teoetice Figua 1 Efectul all consta in
Metrologie, Standardizare si Masurari
7 Metologie, Standadizae si Masuai 7. PÞI DE MÃSAE Puntile sunt mijloace de masuae a cao functionae se bazeaza pe metoda de zeo (compensatie) si se utilizeaza, cu pecadee, la masuaea ezistentelo da nu
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*
Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
r d r. r r ( ) Curba închisă Γ din (3.1 ) limitează o suprafaţă de arie S
- 37-3. Ecuaţiile lui Maxwell 3.. Foma integală a ecuaţiilo lui Maxwell Foma cea mai geneală a ii lui Ampèe (.75) sau (.77) epezintă pima ecuaţie a lui Maxwell: d H dl j ds + D ds (3.) S dt S sau: B dl
Capitolul V MAŞINA ASINCRONĂ
Capitolul V MAŞINA ASINCRONĂ 5 CONSTRUCŢIA MAŞINILOR ASINCRONE GENERALITĂŢI Maşina asinconă este cel mai es folosită în acţionăile inustiale în egim e funcţionae ca moto atoită simplităţii constucţiei
TRANZISTORUL BIPOLAR IN REGIM VARIABIL
DE I Înduma de laboato Tanzistoul bipola în egim vaiabil Lucaea n. 3 TRANZITORL BIPOLAR IN REGIM VARIABIL upins I. copul lucăii II. Noţiuni teoetice III. Desfăşuaea lucăii IV. Temă de casă V. imulăi VI.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
EXCENTRICITATI IN MASINI ELECTRICE. Mentenanta sistemelor industriale - Curs 7
EXCENTRICITATI IN MASINI ELECTRICE 1 TIPURI DE EXCENTRICITATI Masina sanatoasa Excentricitate statica Rotorul se deplaseaza din pozitia normala, dar continua sa se roteasca in jurul propriului centru.
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
3.5. Forţe hidrostatice
35 oţe hidostatice 351 Elemente geneale lasificaea foţelo hidostatice: foţe hidostatice e suafeţe lane Duă foma eeţilo vasului: foţe hidostatice e suafeţe cube deschise foţe hidostatice e suafeţe cube
SIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare
Eamenul de bacalaueat 0 Poba E. d) Poba scisă la FIZICĂ BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE Vaianta 9 Se punctează oicae alte modalităńi de ezolvae coectă a ceinńelo. Nu se acodă facńiuni de punct. Se acodă
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
![Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].](/thumbs/72/67648751.jpg "Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].")
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
4. CÂTEVA METODE DE CALCUL AL CÂMPULUI ELECTRIC Formule coulombiene
Patea II. Electostatica 91 4. CÂTEVA METOE E CALCUL AL CÂMPULUI ELECTIC i) Cazul 4.1. Fomule coulombiene Fie o sacină electică punctuală, situată înt-un mediu omogen nemăginit, de pemitivitate ε. Aplicăm
a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Măsurarea intensităţii câmpului electric 1 şi a potenţialul electric 2 dintr-un condensator
Intensitatea câmpului electic şi potenţialul electic înt-un condensato 1 Măsuaea intensităţii câmpului electic 1 şi a potenţialul electic 2 dint-un condensato Scopul lucăii - Deteminaea intensităţii câmpului
OLIMPIADA NAłIONALĂ DE FIZICĂ Râmnicu Vâlcea, 1-6 februarie Pagina 1 din 5 Subiect 1 ParŃial Punctaj Total subiect 10 a) S 2.
Rânicu Vâlcea, -6 febuaie 9 Pagina din 5 Subiect PaŃial Punctaj Total subiect a T T S S G G,75 G + S S T ( G+ S S T (,75 T T 5,5 S S G G G + S S T (,75 G + S S T (4,75 Cobinând cele atu elații ezultă:
Verificarea legii lui Coulomb
Legea lui Coulomb Veificaea legii lui Coulomb Obiectivul expeimentului Măsuaea foţei de inteacţiune înte două sfee încăcate electic în funcţie de: - distanţa dinte centele sfeelo; - sacinile electice de
C10. r r r = k u este vectorul de propagare. unde: k
C10. Polaizaea undelo electomagnetice. După cum s-a discutat, lumina este o undă electomagnetică şi constă în popagaea simultană a câmpuilo electic E şi B ; pentu o undă amonică plană legatua dinte câmpui
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
MOTOARE DE CURENT CONTINUU
MOTOARE DE CURENT CONTINUU În ultimul timp motoarele de curent continuu au revenit în actualitate, deşi motorul asincron este folosit în circa 95% din sistemele de acţionare electromecanică. Această revenire
FENOMENE MAGNETICE. MĂRIMI ŞI LEGI SPECIFICE
7 FENOMENE MAGNETICE. MĂRIMI ŞI EGI SPECIFICE 1... Măimi şi legi specifice fenomenelo magnetice 1...1. Efecte ale câmpului magnetic asupa cuentului electic. Măimi magnetice In ceea ce piveşte câmpul magnetic,
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
LOCOMOTIVE ELECTRICE
LOCOMOTIVE ELECTRICE Prof.dr. ing. Vasile TULBURE 1 Capitolul 1 Generalitati si notiuni introductive 1.1 Elemente principale ale ansamblului de tractiune electrica 1 Centrala Electrica : T turbina; G generator;
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Metode de caracterizare structurala in stiinta nanomaterialelor: aplicatii practice
Metode de caracterizare structurala in stiinta nanomaterialelor: aplicatii practice Utilizare de metode complementare de investigare structurala Proba investigata: SrTiO 3 sub forma de pulbere nanostructurata
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
VII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
SISTEME DE ACTIONARE II. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,
SISTEME DE ACTIONARE II Prof. dr. ing. Valer DOLGA, Cuprins_10 Actionare cu motoare asincrone (continuare); Actionare cu motoare sincrone ( I ) Prof. dr. ing. Valer DOLGA 2 Motoare electrice asincrone
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Maşina sincronă. Probleme
Probleme de generator sincron 1) Un generator sincron trifazat pentru alimentare de rezervă, antrenat de un motor diesel, are p = 3 perechi de poli, tensiunea nominală (de linie) U n = 380V, puterea nominala
IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
REŢELE CELULARE DE COMUNICAŢII MOBILE. 1. Noţiuni şi procedee de lucru în comunicaţiile celulare
REŢELE CELULARE DE COMUNCAŢ MOBLE. Noţiuni şi pocedee de lucu în comunicaţiile celulae Reutilizaea fecvenţelo. - pincipiul eutilizăii fecvenţelo (canalelo adio - petubaţiile cae apa înte staţiile cae folosesc
2. Bazele experimentale ale opticii electromagnetice
- 4 -. Bazele expeimentale ale opticii electomagnetice.. Legea lui Coulomb În expeienţa lui Coulomb s-a stabilit că în uul unui cop încăcat cu sacină electică apae un câmp de foţă, cae acţionează asupa
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
1. PRODUCEREA CURENTULUI ALTERNATIV
CURENTUL ALTERNATV. PRODUCEREA CURENTULU ALTERNATV Fenomenul de inductie electromagnetica se bazeaza pe variatia unui flux magnetic care are drept consecinta aparitia unei tensiuni electromagnetice alternative
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
2. REGIMUL DINAMIC AL COMPONENTELOR ELECTRONICE DIN SISTEMELE DE EMISIE RECEPŢIE
. REGML DNM L OMPONENTELOR ELETRONE DN TEMELE DE EME REEPŢE.. HEME EHLENTE LE TRNZTORL BPOLR ÎN REGM DNM... icuitul echivalent natual (Giacoletto) În fiua. se pezintă schea cicuitului echivalent natual
Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA
Control confort Variatoare rotative electronice Variator rotativ / cap scar 40-400 W/VA Variatoare rotative 60-400W/VA MGU3.511.18 MGU3.559.18 Culoare 2 module 1 modul alb MGU3.511.18 MGU3.559.18 fi ldeş
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
DETERMINAREA VÂSCOZITĂȚII LICHIDELOR PRIN METODA CORPULUI ROTITOR
19 Lucaea 3 ETERMINAREA VÂSCOZITĂȚII LICHIELOR PRIN METOA CORPULUI ROTITOR 3.1. Consideații teoetice Vâscozitatea este popietatea fluidelo de a se opune defomăii (mişcăii) pin dezvoltaea uno efotui tangenţiale
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
ε = permitivitate electrică a mediului
Noţiuni de electicitate şi magnetism. Aplicaţi medicale ale cuenţilo electici şi câmpuilo magnetice NOŢIUNI DE ELECTICITATE ŞI MAGNETISM. APLICAŢII MEDICALE ALE CUENŢILO ELECTICI ŞI CÂMPUILO MAGNETICE
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
TEMA 4. VEHICULE ELECTRICE MOTOARE ALIMENTATE DE LA LINIE DE CONTACT DE CURENT ALTERNATIV (VEHICULE ELECTRICE PENTRU TRACTIUNEA FEROVIARA)
TEMA 4. VEHICLE ELECTRICE MOTOARE ALIMENTATE DE LA LINIE DE CONTACT DE CRENT ALTERNATIV (VEHICLE ELECTRICE PENTR TRACTINEA FEROVIARA) 4.. Intoducee In tactiunea electica eoviaa se olosesc umatoaele sisteme
Capitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
S.C. ELECTRICA S.A. 0.RE-ITI 228 / 2014
S.C. ELECTRICA S.A. 0.RE-ITI 228 / 2014 INSTRUCŢIUNI DE PROIECTARE ŞI EXECUŢIE PRIVIND PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ELECTROCUTĂRII ÎN INSTALAŢIILE ELECTRICE FIXE DIN REŢELELE DE DISTRIBUŢIE A ENERGIEI ELECTRICE
Traductoare rezistive şi circuite electrice de măsurare
Capitolul Taductoae ezistive şi cicuite electice de măsuae.. Taductoae ezistive metalice Iniţial, taductoaele ezistive se obţineau din fie foate subţii din aliaje metalice cu ezistivitate mae (constantan,
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
4 Măsurarea impedanţelor
Măsuaea impedanţelo MĂSUĂI ÎN ELETONIĂ ŞI TELEOMUNIŢII Măsuaea impedanţelo. Genealităţi.. aacteizaea impedanţelo O impedanţă poate fi epimată pin: foma algebica (cateziană), + jx (.) foma eponenţială (polaă),
Curs 10 UNDE ELECTROMAGNETICE
Cus 1 UNDE ELECTROMAGNETICE 1.1 Unde electomagnetice Inteacţiunile dinte copuile electizate a căo stae de electizae este stabilă în timp poată numele de inteacţiuni electice. În cazul în cae se ealizează
Circuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din
Valabilă de la 14.04.2008 până la 14.04.2012 Laboratorul de Încercări şi Verificări Punct lucru CÂMPINA Câmpina, str. Nicolae Bălcescu nr. 35, cod poştal 105600 judeţul Prahova aparţinând de ELECTRICA
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Tema 1 - CCIA. Proiectarea unui dig de pământ
Tem - CCIA. Piete unui dig de pământ Dte de temă : Pentu pteje unui bietiv industil împtiv inundţiil, se ee exeute unui dig de pământ u umătele teistii : γ φ γ φ S S = (7,0 0, G )kn / m ;n = (5 0, G )
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Dinamica sistemelor de puncte materiale
Dinamica sistemelo de puncte mateiale Definitie: Pin sistem mateial (notat S) intelegem o multime finita de puncte mateiale (cente de masa ale uno copui) afate in inteactiune (micaea fiecaui punct depinde
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011
Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)