Tehnica producerii semnalelor cu modulaţie liniară
|
|
- Θάνος Γαλάνης
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 ehna proder semnalelor modlaţe lnară Performanţele ehpamenelor folose penr proderea semnalelor ML, denme pe sr modlaoare, sn deermnae în mare măsră de operaorl de prods; ma ml, paramer realzaţ de aes blo rebe aţ în onsderaţe în defnrea ernţelor mpse flrl. Când ese posbl, operaoarele de prods sn realzae mlplaoare analoge; în mle saţ prae se foloses solţ are aproxmeazä mlplaorl re nelnare, la are prodsl semnalelor de nrare apare a o omponenă alăr de mle alele. ehna de realzare a operaorl de prods să la baza rmăoare lasfăr a ehpamenelor folose penr proderea semnalelor modlaţe lnară: modlaoare dspozve nelnare; modlaoare omaor hopper; modlaoare mlplaoare analoge onse omponene dsree sa negrae; modlaoare la are modlaa se realzează dre pe rl rezonan. O ală lasfare neresană a aesor ehpamene fooseşe drep rer srra sperală a semnall de la eşrea operaorl de prods. Dn aes pn de vedere se dsng: modlaoare smple; modlaoare ehlbrae;
2 ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML modlaoare dbl-ehlbrae. Modlaoarele smple, la are semnall în pnl preza onţne omponene aâ pe frevenţa semnall modlaor î ş pe frevenţa osaţe prăoare, sn lzable nma penr proderea semnalelor MA. La modlaoarele ehlbrae pseşe na dnre ele doă omponene, de reglă ea pe frevenţa semnall praor. La modlaoarele dbl-ehlbrae n exsă nna dnre ele doă omponene. Aese doă varane po f folose ş la generarea semnalelor MA-PS sa MA-BLU. 6. Modlaoare are foloses mlplaoare realzae dspozve nelnare 6.. Prnpl de fnţonare 6.. shemă blo araersă aesor modlaoare ese daă în fgra 3 4 Fg. 6.. Shema blo a modlaoarelor elemen nelnar Semnalele aplae la ele doă nrăr ale smaorl sn:
3 ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML g U m f ; f U osω ar la eşre se obţne U f + U os 3 m ω Relaţa înre semnall de la nrare, 3, ş semnall de la eşre, 4, penr amplfaorl dspozv nelnar ese 3 4 a + a 3 + a3 + a Prn alle smple se onsaă ă semnall obţn la eşrea amplfaorl, pe lângă omponena lă, proporţonală prodsl semnalelor aplae la nrarea modlaorl, onţne nmeroase alele m ar f: a g, a U osw, prem ş ombnaţ de dverse ordne ale semnalelor de nrare; nmărl aesor ombnaţ reşe pe măsră e, dn dezvolarea în sere, rebe laţ în onsderaţe rna mlţ ermen; nmărl de ermen la are se lmează dezvolarea 6.3 depnde de ampldnea semnalelor prelrae. Creşerea ordnl dezvolăr în sere mplă. pe lângă mărrea nmărl de omponene nedore, ş ale efee dnre are el rna grav onsă în aparţa de dsorsn ale semnall modlaor. Având în vedere ă la asemenea dspozve, har la valor m ale semnall apla la nrare, ermen de ordn speror exsă rezlă ă proesl de modlaţe ese însoţ de dsorsn. n poeza ă dezvolarea 6.3 poae f lmaă la prm re ermen, ă frevenţa prăoare îndeplneşe ondţa f 3 f mm ; 3
4 ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML ar banda de reere a flrl ree-bandă ese semnall modla poae f srs: B f mm a U [ + mf ] osω, au m a m de omponena lă ese obţnă prn onrbţa ermenl de ordnl. Aese observaţ mpn onlza ă nvelele semnalelor de nrare rebe alese în aşa fel înâ ordnl la are se poae fae rnherea să fe â ma m dar n rna m deâ. Dn ele prezae rezlă ă: modlaorl realza ese n modlaor smpl are perme să se obţnă nma semnale MA; performanţele mpse flrl ree bandă aorda pe frevenţa sn desl de severe, daoră nmărl mare de omponene nedore. E 4
5 ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML Varana ehlbraă daă în fgra 6. perme. pe de o pare, să se obţnă semnale MA-PS ş, pe de ală pare, să se lzeze flre ma pţn preenţoase. Se onsaă ă nol modlaor onsă dn doă modlaoare smple, dene. aaae semnall prăor în fază semnall modlaor în anfază. Un all dre, are ese lăsa în sarna orl, evdenţază ă, dpă smaor, ermen are onţn per mpare ale l se adnă, dblândse, ar ermen are onţn per pare se sad, anlând-se. n onsenţă se obţne n operaor la a ăr eşre n ma exsă o sere înreagă de omponene prnre are ş U osw g la perea. Fnţe de pl dspozvl nelnar folos penr realzarea amplfaorl se dsng: modlaoare EC; modlaoare ranzsor bpolar. 5
6 ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML 6.. Exempll : Modlaoare EC Shema n modlaor la are dspozvl nelnar ese n EC-J anal n ese daă în fgra 6.3. Eaţa are desre fnţonarea EC-l, în regm de saraţe ese: D DSS - U GS nde U < repreznă ensnea de ăere a EC-l. Relaa 6.6 ese valablă daă U GS Urmărnd shema rezlă GS -U p + U osω + U m f nde U P ese ensnea de polarzare penr shema daă U P,R S DS. 6
7 ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML Penr a obţne gama dnamă rnaxmă penr semnalele de nrare se alege n aes az ondţa 6.7 poae f srsă U U + U m U U p nrodând noaţa se obne dezvolarea nde U f + U osω m a + a + a D a a DSS a U U DSS U + U DSS p U + U p,, Aşadar, în ondţle prezae, shema analzaă realzează n modlaor dspozv nelnar de ordnl do. Crenl de drenă poae f srs D a au + au + os ω + a U m g + a U [ + mf ] Gradl de modlaţe al omponene pe frevenţa f ese au m U m U m m a U + U U ş nde la n an ând U m nde la U r /. Având în vedere ondţa 6. aes dezdera onde la rederea nvell semnall modla. ensnea la eşre, U e, se obţne allând räspnsl rl de sarnă la renl D. p osω + 7
8 ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML Crl de sarnă ese n r rezonan dervaţe are are frevenţă de f r f o ; prespnând ă faorl de alae în sarnă ese sfen de mare se poae onsdera negljabl efel armon a doa ş al omponenelor de joasă frevenţă. Rezlă: e au + mf osω z nde z repreznă mpedanţa ndală a rl rezonan răspnsl rl la n mpls Dra de ren. ensnea de eşre poae f allaă ş meoda rl ehvalen de joasă frevenţă ând se obţne e [ au + mf zjf ]osω nde z JF ese mpedanţa ndală a rl ehvalen de joasă frevenţă. Expresle elor doă mpedanţe ndale sn: R D z ω - ω + j π B ; z JF RD ω + j π B nde R d repreznă mpedanţa la rezonanţă ar B - banda de reere la 3 db. Daă ese îndeplnă ondţa B f mm se poae folos expresa aproxmavă [ + mf ] os au RD ω e n are gradl de modlaţe al omponenelor modlaoare frevenţa f mm ese modfa el ml 3 db Exempll : Modlaoare ranzsor bpolar Penr shema modlaorl daă în fgra 6.4, în are e do ondensaor de plaj rebe să abă valor sfen de mar penr a prezena srr la ambele semnale de nrare, se obţne U + U osω + U f BE p m 8
9 ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML nde ensnea de polarzare a baze ese U p U D -U e vez fgra 6.4. Crenl de oleor poae f srs ES e BE V ES e U p V e yosω e xf nde a fos nrodse noaţle: V k/q 6 mv; x U m /V ; y U /V. Se onsaă ă poae f separaă prelrarea elor doă semnale de nrare. Penr semnall prăor, onform analze dn Anexa rezlă: e yosω y + k n y os nω y nde n y repreznă fnţle Bessel modfae de speţa ş argmen y. Noând U p U e y ES expresa 6. devne y xf n e + osnω ] y n 9
10 ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML Crl selev exrage semnalele are a omponene sperale în jrl frevenţe f.. n onsenţă dsorsnle nrodse prn prelrarea semnall de joasă frevenţă se ranspn ş în sperl semnall modla. De, penr a fae a aese dsorsn să fe aepable rebe a fnţa e xf să poaă f aproxmaă prn argmenl e. Conform analze dn Anexa, daă x <, dsorsnle nrodse sn ma m de,5%. Daă se îndeplneşe aeasă ondţe se poae sre [+ xf ][+ n n y osnω y ] Expresa 6.5 pne în evdenţă fapl ă semnall genera ese n semnal MA gradl de modaţe m x _,. Gradl de modlaţe fnd aşa de m, modlaorl ranzsor bpolar n a av prea mle aplaţ în varana neehlbraă. n aeeaş ondţ a penr modlaorl EC ensnea de eşre ese daă prn expresa e { [+ mf ] Z JF }osω 6. Modlaoare omaor 6.. Prnpl de fnţonare Modlaoarele omaor sa hopper preznă doă varane: modlaoare omaor smpl; nodlaoare omaor dbl.
11 ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML Aşa m se va observa în onnare modlaoarele omaor smpl sn ehlbrae ar folosrea omaorl dbl repreznă o ale de a realza modlaoare dbl-ehlbrae. O shemă blo araersă penr modlaoarele omaor smpl ese daă în fgra 6.5. Comaorl K se înhde an ând semnall U osw ese negav ş se deshde ând ese pozv. n poeza ă mpedanţa de nrare a flrl ese Z >Rg, semnall la nrarea aesa ese g,, K K deshs nhs nrodând fnţa de omaţe f are varază onform reprezenăr dn fgra 6.6-a ş penr are se obţne dezvolarea în sere Forer
12 ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML f + osω - os3ω π 3π k + - osk + ω k + π k +... Rezlă f g g + g osω + π k + g osk + ω +... k + π k Expresa 6.9 orespnde, evden, n modlaor ehlbra. Flrl reehandă g osw /π ş să aeneze â ma ml omponenele nedore. Daă se prespne ă flrl ese deal se mpne a frevenţa enrală să fe egală f ar banda de reere să fe B f mm. Penr n flr real se va mpne n gabar, aşa m ese el da în fgra 6.7.
13 ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML Fg. 6.7 Gabarl mps penr flrl ree-bandă. Shema blo penr modlaorl omaor dbl ese daă în fgra 6.8. Semnall la nrarea flrl poae f deermna proedând a ma ss, dar folosnd în lol fnţe de omaţe npolare f,, fnţa de omaţe bpolară noaă f reprezenaă în fgra 6.6-b: Fg. 6.8 Shema blo a modlaoarelor omaor dbl. Dezvolarea în sere Forer a fnţe 6.3 fnd 3
14 ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML ' 4 k f f - - osk +ω k +π k rezlă expresa semnall la nrarea flrl ree bandă, 4 4 k g os ω + - g osk + ω π k +π k în are omponena lă ese daă de prml ermen. Se onsaă ă separarea aese omponene ese ma şor de realza daă fnd lpsa ermenl de joasă frevenţă: de asemenea se remară dblarea ampldn semnall genera în omparaţe varana omaor smpl. 6.. Modlaor omaor smpl realza pne de dode An ând omaorl K ese realza re elerone, el prezna rezsenţe fne, r pe pozţa înhs ş r. pe pozţa desçhs. Se analzează modlaorl a ăr shemă ehvalenă ese daă în fgra 6.9. Comaorl ese realza pne de dode ar semnall ese ransfera la nrarea flrl ree jos realza rl rezonan R L C prn nermedl n generaor de ren omanda. mpnând ondţa r > R va reb la în onsderare rezsenţa r prezenaă de omaor pe pozţa de înhs. Se obţne g f +[- f ] r r g + R 4
15 ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML nde al dolea ermen ade oreţa neesară în expresa ensn. Sb ală formä expresa 6.33 se sre r R g f + R + r r g + R Fg. 6.9 Shema de prnpl a n modlaor omaor smpl realza pne de dode. Se onsaă ă ermenl l dn semnall 6.34 dferă de el dn relaţa 6.9 prn faorl de oreţe R/r +R ş reşerea omponene de joasă frevenţă. Aese shmbăr n afeează ernţele mpse flrl ree bandă. Semnall de eşre va reb însă să fe orea faorl amn asfel înâ, în poeza ă flrl ese deal sa onform gabarl, el devne R e H g m g osω + ρ π r + R nde H ş ϕ sn onsanele flrl ar g m - pana generaorl de ren omanda. Shema n r are realzează n asfel de modlaor ese daa în fgra 6.9, pnea dode ese realzaă în ehnologa relor negrae. ensnea de omandă a pnţ ese 5
16 ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML U ' f în are fnţa de omaţe f ese defnă prn relaţa 6.3 ar U ampldnea are rebe prezaă penr a pnea să lreze în regm de omare. Când dodele sn deshse, renţ po f exprmaţ prn expresle D4 D D3 + D poae sre Noând DK ensnea pe doda D k în ondţe, k {,,3,4}, se Dk S e Dk V, V Dk ln Dk s Corespnzăor omaorl K înhs, ensnea ese D - D + / Vln - / Daă <,3 se poae sre r, r V în are r ese rezsenţa dnamă a pnţ. Având în vedere ă g, U V R + r R 6
17 ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML dn ondţa 6.4 se obţne 5,8g R U > + V, R + r Pe de ală pare, a pnea să se bloheze omaorl deshs ese neesară îndeplnrea ondţe evdene U > + V g max Daă semnall de omandă ese snsodal ese neesar a ampldnea să fe de âeva or ma mare deâ ea deermnaă dn relaţa Modlaoare omaor dbl Dnre nmeroasele varane de realzare a omaorl dbl a fos aleasă shema daă în fgra 6., are perme realzarea modlaorl în nel. Fnţonarea rl ese şor de rmăr; asfel, an ând semnall de omandă, are poae f snsodal sfen de mare sa drepnghlar, ese pozv, ond dodele D ş D ş semnall modlaor dn sendarl ransformaorl r e se ransfera pe prmarl ransformaorl r daă semnall de omandă ese negav, ond dodele D 3 ş D 4 ş semnall modlaor ese ransfera polarae nversaă. Prnpala arenţă a soţe analzae onsă în neesaea folosr n ransformaor r de joasă frevenţă, mez de fer, are ese volmnos ş ossor. Penr a eva aes ransformaor se poae folos shema daă în 7
18 ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML fgra 6. în are a fos shmbae înre ele generaorl de omandă ş generaorl de semnal modlaor. Fg. 6. Modlaorl n nel. n aes mod ambele ransformaoare sn de înală frevenţă prză medană, ş po f realzae mez de feră ar, la frevenţe mar, pe orr de ferä. Penr a preza fnţonarea sheme se observă ă, daă semnall de omandă ese pozv ş sfen de mare la bornele - se deshd dodele D ş D 4. De semnall de joasă frevenţă ese ransfera înre borna 3 ş masă. Daă semnall de omandă ese negav, ond dodele D 3 ş D ş semnall modlaor apare înre borna 4 ş masă Aşadar s-a realza omaorl dbl dar efenţa modlaorl s-a înjmăăţ. 8
19 ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML Exsă asemenea modlaoare ompae, ransformaoare pe orr de feră are fnţonează rezlae bne pînă la frevenţe ma mar de Hz. 6.3 Modlaoare dspozve analoge de mlplare 6.3. Aspee generale oae varanele de modlaoare dn aeasă lasă a la bază srra dferenţală ranzsor bpolar a ăre fnţonare ese analzaă în Anexa. Aşa m rezlă dn aeasă analză, la semnal m renţ de oleor po f exprmaţ prn ± h V, ± V nde k V 6mV q 9
20 ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML ese ensnea de nrare ar renl da de generaorl de ren dn emor. n onsenţă daă generaorl de ren ese, omanda de semnall modlaor, renl varază proporţonal g, ar renţ de oleor onţn o omponenă are repreznă prodsl înre semnall de nrare,, ş semnall. De remara ă exsă ş omponene proporţonale ele doă semnale, ar daă semnall de nrare reşe, apar ş ombnaţ de ordn speror ale aesora. Aşadar, srra menţonaă, fără modfăr prea mar, poae f lzaă a modlaor smpl. Dpă m se va arăa în paragrafl 6.3.3, se poae realza o varană ehlbraă, dar fără performanţe deosebe, prn exragerea semnall înre e do oleor. Varane performane ş larg domen de apaţe a fos realzae pe srr negrae are a la bază fe ella Glber paragrafl fe o ombnaţe adevaă a ma mlor pereh dferenţale paragrafl Mlplaor analog o nrare nelnară Shema de prnp a n asfel de mlplaor ese daă în fgra 6. ş ea provne dn amplfaorl prezena în Anexa prn modfarea orespnzăoare a generaorll de ren. Semnall modlaor g onrolează renl genera ajorl oglnz de ren realzaă ranzsor 3 ş 4. Se observă ă
21 ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML E E V g R g R nde s-a folos noaţa E V R E penr valoarea omponene onne debaă de generaor în absenţa modlaţe ar V repreznă ensnea de deshdere a jonţn bază-emor, ensne are penr ranzsoarele sl ese a,65 V. Semnall prăor ese apla la nrarea pereh dferenţale. U osω Fg. 6. Modlaor realza mlplaor analog având o nrare nelnară.
22 ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML n onsenţă U h osω V ar daă U < 3 mv, se poae aproxma + R U g V osω ş se obţne n operaor de prods are, aşa m rezlă ş dn reprezenarea sperală daă în fgra 6.3, are nma par omponene, dnre are ea lă ese: g U p osω 4V R are n poae f separaă de omponena snsodală U o osω 4V de renl de oleor orespnde n semnal MA prăoare: U g osω 4V R Daă rebe generae semnale MA-PS se poae folos varana ehlbraă daă în paragrafl rmăor. Semnall de eşre, e, repreznă o fraţne p dn ensnea la bornele rl rezonan dervaţe
23 ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML U g e p z p zjf osω 4V R nde z ş z JF repreznă mpedanţa ndală a rl selev, respev mpedanţa ndală a rl ehvalen de joasă frevenţă, aşa m a fos defne prn relaţle 6.8. De preza ă în expresle menţonae rezsenţa Rd nlde: perderle rl, rezsenţa nrodsă de ranzsor ş omponenă rezsvă a mpedanţe de sarnă. Fg Densaea sperală a renl Daă banda de reere a rl îndeplneşe ondţa: B f Q f mmax Se poae aproxma: p R U g e + osω 4V R Banda rl poae f mără nma daă ese îndeplnă ondţa, prevăză ma ss, adä U < l3mv; în az onrar apar armon ale oslaţe 3
24 ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML prăoare ar rl rebe să abă propreăţ seleve bne prezae, penr a la eşre să rămână nma sperl dn jrl fndamenale Modlaor operaor de prods negra o nrare nelnară C m varaţ, shema prezenaă în onnare ese folosă în foare mle dnre rele negrae înâlne în ssemele de omnaţe DA 46, AA 66, BM 389 e.; în ele ma mle azr ea îndepneşe al ro deâ el de modlaor: mxer, deeor de prods e. Va f analzaă varana are ese înâlnă a operaor de prods de sne săăor a se vedea rele negrae MC 496, ROB 496 e.. Shema de prnp a mlplaorl ese daă în fgra 6.7; noarea ermnalelor ese onvenţonală. Prn analza are rmează, se vor preza ondţle în are renţ de eşre ş vez shema onţn nma omponena onnă ş omponena prods; se va pne în evdenţă roll rezsenţe R în onroll âşgl. n fnal se va da o varană de lzare a operaorl a modlaor dbl ehlbra. Fg. 6.7 Shema mlplaorll 4 analog negral o nrare nelnarä.
25 ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML Observând shema se onsaă ă ea onsă dn doă pereh dferenţale, ş 3, 4 penr are generaoarele de ren sn realzae o a rea perehe dferenţală 5, 6. Penr a perme exnderea game dname a semnalll apla la nrarea aese pereh ş noa onexnea înre emor ese realzaă în exeror, prnr-o rezsenţă R x. Daă R x se regăseşe o perehe dferenţaă onvenţonaă; daă R x reşe se va onsaa o redere a âşgl dar, onomen, reşerea game dname penr semnall. n aes az rl forma ranzsor 5 ş 6 ese nos sb denmrea de r de axare dferenţală a renţor. Penr smplae se vor analza ele doă azr lmă: a R x ; ş b R x /g,m 5,6 g m reprezenând pana ranzorl nda prn nde. a R x : Perehea dferenţală 5, 6 ese onrolaă de n generaor de ren onsan de valoare, nde 5
26 ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML 6 Rezlă Penr perehle dferenţale, ş 3, 4 se obţne: Crenţ de eşre sn De, daă semnalele de nrare n depăşes V / l3mv rezlă b R>> /g M5,6 : n aes az ea ma mare pare a ensn ade pe rezsenţa R, prn are va rla renl R R V E E + ± V h 5,6 ± + ± V h V h V h 5,6, ± V h V h 3,4 3 4 ; + + mv V penr V V 3,, < ±
27 ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML 7 Valoarea maxmă a ensn se deermnă dn ondţa a ranzsor să n nre în regm de bloare. Crenţ de oleor penr ranzsoarele 5 ş 6 se po aproxma : C aese rezlae expresle 6.66 devn: de, ondţa de a n depăş V 7 ese neesar să fe îndeplnă nma de ăre semnall, az în are rezlă: Ţnând on de neesaea a dsorsrlle nrodse aspra semnall modlaor să fe a ma m se reomandă a aesa să fe apla a. x x R R x x e 6 6 R x x e, h R penr V R x x < ±,, x x V R penr V R < < ±
28 ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML C aese observaţ se poae rmăr fnţonarea sheme daă în fgra 6.8, are orespnde n modlaor dbl ehlbra realza mlplaorl negra analza noaţa ermnalelor ese ea folosă în lrare, orespondenţa ea reală rrnând să o faă orl. Fg.6.8 Modlaor realza mlplaorl analog negra Daă semnall ese ma mare. rezsenţele dn oleor rebe înloe n r rezonan a în fgra 6.9, aesa având sarna de a elmna omponenele de ordn speror. 8
29 ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML 6.5 Proderea semnalelor MA-BLU În aes paragraf vor f analzae ele doă meode prnpale are perm proderea semnalelor BLU: a meoda flrăr; b meoda defazăr. De asemenea vor f prezenae doă proedee onepe penr a dmna dflăţle înâmpnae la realzarea flrelor: a meoda onverslor sesve; b meoda Weaver Meoda de prodere a semnalelor MA-BLU prn flrare Aeasă meodă foloseşe shema sandard de realzare a semnalelor ML, ale vne n modlaor dbl ehlbra rma de n flr penr elmnarea ne benz laerale. Penr o fnţonare oreă flrl rebe să aeneze banda nedoră el pţn 4 db. Penr prezarea delor se a în onsderare n semnal modlaor având sperl de frevenţe prns înre frevenţa modlaoare mnmă f mn 3 Hz ş frevenţa modlaoare maxmă f mm 3 Hz. Densaea sperală, Gω, penr n asfel de semnal modlaor ese reprezenaă în fgra 6.7 ar penr semnall modla MA-PS, în fgra 6.8. Semnall MA-BLU poae f separa folosnd: a n flr ree-jos ree-ss; b n flr ree-bandă. 9
30 ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML Fg.6.7 Densaea sperală Gω a semnall modlaor g În onnare va f analzaă realzablaea elor doă alernave, prezând omplexaea flrl neesar. a Flr ree-jos ss. Consderând ă se reţne banda laerală nferoară flrl ree-jos rebe să poaă f înadra, penr araersa de aenare, în gabarl reprezena în fgra 6.9. Rezlă ă la o varaţe a frevenţe f mm ese neesar a aenarea să reasă a 4 db. Pana araers de aenare rebe să fe p db / oava, x x + log f mm x f Penr n faor de ransfer de ordnl n, fără zeror la dsanţa fnă, pana ese de 6n db/oava. Deoaree, în mod zal, f f mm rezlă ă flrl de realza ese de ordn foare mare. De exempl penr f 3 khz ş f mm 3 Hz. se obţne n8, valoare are ese naepablă. 3
31 ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML Fg. 6.8 Densaea sperală a semnall MA-PS orespnzăoare densaţ sperale a semnall modlaor dn fgra 6.7. Fg. 6.9 Gabarl flrl ree jos neesar exrager semnall BLU dn semnall MA-PS. b Flr ree-bandă. Gabarl araers de aenare a flrl reprezena în fgra 6.3. Deoaree dmensonarea flrl ree-bandă porneşe de la ehvalenl să de joasă frevenţă H JF w n fgra 6.3 ese reprezena ş gabarl aesa. Se deermnă pana araers de aenare 3
32 ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML p db / oava, y y + 3 log y f f mm mm Penr azl analza: f mm 3 Hz, f mm 3 Hz, rezlă pana de 75 db/oavă adă n 3. rebe av în vedere ă reerea de la flrl ehvalen ree-jos la flrl ree-bandă onde la dblarea nmărl de pol dar n, neapăra, ş la dblarea nmărl de re are realzează aeş pol. Fg. 6.3 Gabarl flrll ree-bandă neesar exrager semnall BLU dn semnall MA-PS. Fg. 6.3 Gabarl flrl ehvalen ree-jos orespnzăor flrl ree-bandă dn fgra
33 ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML Comparând ele doă solţ analzae rezlă ă lzarea flrelor ree bandă ese ne avanajoasă. n aeasă fază se mpn îeva onsderene prvre la legăra dnre valoarea frevenţe f o ş posbăţle de realzare a flrl reebandă. Asfel, realzarea pollor aes flr neesă re rezonane, penr are faorl de alae ese de ordnl f /B, nde prn B s-a noa banda de reere a flrl ree bandă. Deoaree B f mm -f mm rezlă Q f f mm f mm Daă spre exempl f,7 MHz se obţne Q~. n onsenţă realzarea nor asemenea flre mplă folosrea nor sol speale, m ar f folosrea rezonanţelor meane flre arţ, flre meano-elere, pezoerame e Meoda onverslor sesve Dn paragrafl preeden a rezla ă flrele LC sn realzable nma daă frevenţa prăoare are o valoare oborâă. oş semnalele BLU sn folose, de reglă, la frevenţe mar în gama de nde sre 3MHz...3MHz, ş n odeana a fos dsponble ale alernave de realzare a flrelor. Penr a genera semnale BLU în ondţle dae a fos magnaă meoda onverslor sesve, a ăre shemă blo ese daă în fgra 6.3. Fg. 6.3 Shema blo de realzare a meode onverslor sesve penr proderea semnalelor BLU. 33
34 ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML Se prespne ă s-a ales valoarea frevenţe f de ordnl 4...6kHz asfel înâ flrl ree-bandă FB să poaă f n flr BLU realzabl în ondţ avanajoase. La eşrea aesa, semnall BLU-S are aspel da în fgra 6.33-a ş poae f exprma: g osω gˆ snω s Se onsaă ă semnall modla asfel realza poae f asemăna C semnall modlaor, g, observaţa ă are frevenţa mnmă ml ma mare, f +f m. n onsenţă, daă se foloseşe aes semnal penr a prode n semnal BLU-S frevenţa prăoare f, rezlă ondţ onvenable penr realzarea flrl har daă valoarea no frevenţe ese ml ma mare. nr-adevăr, rmărnd reprezenarea densăţ sperale a semnall obţn la eşrea operaorl de prods, P, reprezenare daă în fgra 6.33-b, rezlă ă aenarea rebe să reasă la pese 4 db pe nervall fm+ f. De flrl ree bandă FB, poae f realza în mod onvenabl omponene dsree LC. Semnall BLU realza are frevenţa prăoare f +f. Expresa aes semnal, în poeza ă se reţne o banda aerală speroară, ese: s g os ω + ω g sn ω + ω 4 4 Fg Densaea speralä a semnall obţn: a dpă prma onverse; b dpă a doa onverse. 34
35 ransmsn Analoge ş Dgale: ehna proder semnalelor ML Daă valoarea frevenţe prăoare n ese ea doră proedel poae f rela. Meoda onverslor sesve ese lă ş în azl folosr alor pr de flre. Aesea a frevenţele fxe ş n prea mar. n onsenţă, semnall rebe ransfera în gama mpsă ş, n rareor, rebe să abă frevenţa prăoare varablă. Folosnd proedel desrs aese dezderae po f safăe. 35
Studiul chopperelor de putere individuale
aboraor: Eleroniă Indsrială Eleronia de Pere Sdil hopperelor de pere individale hopperele de pere a roll de a modifia valoarea medie a ensinii apliae nei sarini, alimenarea irili fiind onsiia de o srsa
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr.6 - Teoria sistemelor auomate CONTROLERUL
Lcrarea nr.6 eora emelor aomae ONOLEUL. Inrodcere Lcrarea are drep cop prezenarea nońn de conroler în conexl reglăr n em, a modalăńlor de realzare eorecă ş fzcă, a poblăńlor de modelare ş mlare.. onderań
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Comportarea cascodei EC-BC în domeniul frecvenţelor înalte
Lucaea N. 5 opoaea cascode E-B în doenul fecenţelo înale Scopul lucă - edenţeea cauzelo ce deenă copoaea la HF a cascode E-B; - efcaea coespondenţe dne ezulaele obţnue expeenal penu la supeoaă a benz acesu
Διαβάστε περισσότεραDin figura anterioară, 2 T ω = ω = = 0,636 I m. T 2 π
rs 6 mne. rce elecrce în cren alernav snsodal. Mărm alernave snsodale Se nmeşe mărme snsodală sa armoncă o mărme alernavă, (de exeml, crenl elecrc), rerezena în fgra 3., care oae f scrsă sb forma: () =
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 7 7. AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
Captoll 7 7. MPIFICTORE EECTRONICE 7.. Parametr amplfcatoarelor Un amplfcator este n crct electronc care măreşte pterea n semnal electrc, lăsând nescmbată varaţa l în tmp. Pentr a ptea îndepln această
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare elementare
Captolul 4 mplfcatoare elementare 4.. Etaje de amplfcare cu un tranzstor 4... Etajul sursa comuna L g m ( GS GS L // r ds ) m ( r ) g // L ds // r o L ds 4... Etajul drena comuna g g s m s m s m o g //
Διαβάστε περισσότεραANALIZA SPECTRALĂ A SEMNALELOR ALEATOARE
ANALIZA SPECRALĂ A SEMNALELOR ALEAOARE. Scopul lucrăr Se sudază caracerzarea în domenul recvenţă a semnalelor aleaoare de p zgomo alb ş zgomo roz ş aplcaţle acesea la deermnarea modulelor răspunsurlor
Διαβάστε περισσότερα5.1 Realizarea filtrelor cu răspuns finit la impuls (RFI) Filtrul caracterizat prin: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE. 5.1.
5. STRUCTURI D FILTR UMRIC 5. Realzarea ltrelor cu răspuns nt la mpuls (RFI) Fltrul caracterzat prn: ( z ) = - a z = 5.. Forma drectă - - yn= axn ( ) = Un ltru cu o asemenea structură este uneor numt ltru
Διαβάστε περισσότεραAmplificatoare. A v. Simbolul unui amplificator cu terminale distincte pentru porturile de intrare si de iesire
mplfcatare Smblul unu amplfcatr cu termnale dstncte pentru prturle de ntrare s de esre mplfcatr cu un termnal cmun (masa) pentru prturle de ntrare s de esre (CZU UZU) Cnectarea unu amplfcatr ntre sursa
Διαβάστε περισσότερα8. Alegerea si acordarea regulatoarelor
8. Alegerea s acordarea regulaoarelor Elemenele care caracerzează un regulaor auoma ş pe baza cărora se po compara înre ele dferele regulaoare, în scopul aleger celu ma adecva p, sun urmăoarele: naura
Διαβάστε περισσότεραtensiunii de intrare. Revãzând rãspunsul circuitului RC trece-sus la semnal sinusoidal se
vqãiljãìqãfqgl LLOHÃvQÃFDHÃ >> ω aunc >> ÃÃúLÃVHÃSDWHÃVFLHÃFm () () () () c Fg..9. Dar cele douã elemene fnd înserae vqvhdpqmãfmãvxqwãsdfxvhãghãdfhodúlãfxhqw () () de unde rezulã urmãoarea rela LH () o
Διαβάστε περισσότεραss rt çã r s t Pr r Pós r çã ê t çã st t t ê s 1 t s r s r s r s r q s t r r t çã r str ê t çã r t r r r t r s
P P P P ss rt çã r s t Pr r Pós r çã ê t çã st t t ê s 1 t s r s r s r s r q s t r r t çã r str ê t çã r t r r r t r s r t r 3 2 r r r 3 t r ér t r s s r t s r s r s ér t r r t t q s t s sã s s s ér t
Διαβάστε περισσότεραΠΕΡΙΟΔΙΚΟΣ ΠΙΝΑΚΑΣ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ
ΠΕΡΙΟΔΙΚΟΣ ΠΙΝΑΚΑΣ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ Περίοδοι περιοδικού πίνακα Ο περιοδικός πίνακας αποτελείται από 7 περιόδους. Ο αριθμός των στοιχείων που περιλαμβάνει κάθε περίοδος δεν είναι σταθερός, δηλ. η περιοδικότητα
Διαβάστε περισσότεραi1b Intrerupere i 2a În final prin suprapunerea efectelor se obţin valorile totale ale curenţilor prin rezistenţe:
Teorema sperpozţe exempl de calcl Să se determne crenţ prn crctl dn fra 4a a b 0 S 0 ntrerpere a Scrtcrct b S a) b) c) F 4 Exempl de aplcare a teoreme sperpozţe: a) rctl complet; b) rctl c srsa de crent
Διαβάστε περισσότεραSTUDIUL EXPERIMENTAL AL CIRCUITELOR CU REZISTOARE NELINIARE
STDL EXPERMENTAL AL CRCTELOR C REZSTOARE NELNARE 1. Brevar teoretc Rezstoarele snt elemente de crct dpolare a căror fncţonare se bazează pe transformarea energe electromagnetce prmtă pe la borne în căldră
Διαβάστε περισσότεραΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)
ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ Φύση του σύμπαντος Η γη είναι μία μονάδα μέσα στο ηλιακό μας σύστημα, το οποίο αποτελείται από τον ήλιο, τους πλανήτες μαζί με τους δορυφόρους τους, τους κομήτες, τα αστεροειδή και τους μετεωρίτες.
Διαβάστε περισσότεραFactorul de amplificare (amplificarea) se introduce cu expresiile:
. TE EETNE FNDAMENTAE. Amplfcatoare.. ntrodcere. Generaltăţ Prn amplfcare înţelegem procesl de mărre a valorlor nstantanee ale ne pter sa ale alte mărm, făra a modfca modl de varaţe a mărm în tmp ş folosnd
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în regim dinamic a schemelor electronice cu reacţie Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 6 electronica.geniu.ro
nlz în regm dnmc scemelr electrnce c recţe Egene Psdărăsc - DCE EM 6 electrnc.gen.r emnr 6 6 NLI ÎN EGIM DINMIC CHEMELO ELECTONICE C ECŢIE 6. Nţn teretce generle de ter trprţlr H s ntrre eşre Fg. 6. În
Διαβάστε περισσότεραDemodularea (Detectia) semnalelor MA, Detectia de anvelopa
Deodularea (Deecia) senalelor MA, Deecia de anveloa Deodularea ese recuerarea senalului odulaor din senalul MA. Aceasa se oae face erfec nuai daca s( ) ese de banda liiaa iar Deodularea senalelor MA se
Διαβάστε περισσότεραFiabilitatea şi indicatori pentru măsurarea nivelului acesteia. Suport de curs master MANAGEMENTUL CALITATII 17 XI 2008
Fablaea ş ndcaor penru măsurarea nvelulu acesea Supor de curs maser MANAGEMENTUL CALITATII 17 XI 2008 Fablaea repreznă o caracerscă calavă a produselor, fnd asocaă, în general, produselor de naura mjloacelor
Διαβάστε περισσότεραPlatformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic
Platfrmă de e-learnng ș crrclă e-cntent pentr înățământl sperr tehnc Elemente de Electrncă nalgcă 5. Strctr nersare c O STUCTUI INVESOE CU O SCHEM DE PINCIPIU CU O IDEL Schema de prncp a n amplfcatr nersr
Διαβάστε περισσότεραRadio détection des rayons cosmiques d ultra-haute énergie : mise en oeuvre et analyse des données d un réseau de stations autonomes.
Radio détection des rayons cosmiques d ultra-haute énergie : mise en oeuvre et analyse des données d un réseau de stations autonomes. Diego Torres Machado To cite this version: Diego Torres Machado. Radio
Διαβάστε περισσότεραNumere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.
Numere complexe Numere complexe Forma algebrcă a numărulu complex este a b unde a ş b sunt numere reale Numărul a se numeşte partea reală a numărulu complex ş se scre a Re ar numărul b se numeşte partea
Διαβάστε περισσότερα! " #! $ %&! '( #)!' * +#, " -! %&! "!! ! " #$ % # " &' &'... ()* ( +, # ' -. + &', - + &' / # ' -. + &' (, % # , 2**.
! " #! $ %&! '( #)!' * +#, " -! %&! "!!! " #$ % # " &' &'... ()* ( +, # ' -. + &', - + &' / 0123 4 # ' -. + &' (, % #. -5 0126, 2**., 2, + &' %., 0, $!, 3,. 7 8 ', $$, 9, # / 3:*,*2;
Διαβάστε περισσότεραPhysique des réacteurs à eau lourde ou légère en cycle thorium : étude par simulation des performances de conversion et de sûreté
Physique des réacteurs à eau lourde ou légère en cycle thorium : étude par simulation des performances de conversion et de sûreté Alexis Nuttin To cite this version: Alexis Nuttin. Physique des réacteurs
Διαβάστε περισσότεραTransfert sécurisé d Images par combinaison de techniques de compression, cryptage et de marquage
Transfert sécurisé d Images par combinaison de techniques de compression, cryptage et de marquage José Marconi Rodrigues To cite this version: José Marconi Rodrigues. Transfert sécurisé d Images par combinaison
Διαβάστε περισσότεραΠΕΡΙΟΔΙΚΟ ΣΥΣΤΗΜΑ ΤΩΝ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ (1) Ηλία Σκαλτσά ΠΕ ο Γυμνάσιο Αγ. Παρασκευής
ΠΕΡΙΟΔΙΚΟ ΣΥΣΤΗΜΑ ΤΩΝ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ (1) Ηλία Σκαλτσά ΠΕ04.01 5 ο Γυμνάσιο Αγ. Παρασκευής Όπως συμβαίνει στη φύση έτσι και ο άνθρωπος θέλει να πετυχαίνει σπουδαία αποτελέσματα καταναλώνοντας το λιγότερο δυνατό
Διαβάστε περισσότεραΝόµοςπεριοδικότητας του Moseley:Η χηµική συµπεριφορά (οι ιδιότητες) των στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.
Νόµοςπεριοδικότητας του Moseley:Η χηµική συµπεριφορά (οι ιδιότητες) των στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού. Περιοδικός πίνακας: α. Είναι µια ταξινόµηση των στοιχείων κατά αύξοντα
Διαβάστε περισσότεραΙ ΙΟΤΗΤΕΣ ΤΩΝ ΑΤΟΜΩΝ. Παππάς Χρήστος Επίκουρος Καθηγητής
ΗΛΕΚΤΡΟΝΙΚΗ ΟΜΗ ΚΑΙ Ι ΙΟΤΗΤΕΣ ΤΩΝ ΑΤΟΜΩΝ Παππάς Χρήστος Επίκουρος Καθηγητής ΤΟ ΜΕΓΕΘΟΣ ΤΩΝ ΑΤΟΜΩΝ Ατομική ακτίνα (r) : ½ της απόστασης μεταξύ δύο ομοιοπυρηνικών ατόμων, ενωμένων με απλό ομοιοπολικό δεσμό.
Διαβάστε περισσότεραRobust Segmentation of Focal Lesions on Multi-Sequence MRI in Multiple Sclerosis
Robust Segmentation of Focal Lesions on Multi-Sequence MRI in Multiple Sclerosis Daniel García-Lorenzo To cite this version: Daniel García-Lorenzo. Robust Segmentation of Focal Lesions on Multi-Sequence
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραModulatia cu unda continua. Definitii
Modulaia u unda oninua Proedeu esenial in ouniaiile analogie Deiniii Modulaia ese un proedeu de ranser de inoraie de la un senal, nui odulaor, la un al senal, nui puraor, ai bine adapa la nevoile proesului
Διαβάστε περισσότεραΤο άτομο του Υδρογόνου
Το άτομο του Υδρογόνου Δυναμικό Coulomb Εξίσωση Schrödinger h e (, r, ) (, r, ) E (, r, ) m ψ θφ r ψ θφ = ψ θφ Συνθήκες ψ(, r θφ, ) = πεπερασμένη ψ( r ) = 0 ψ(, r θφ, ) =ψ(, r θφ+, ) π Επιτρεπτές ενέργειες
Διαβάστε περισσότεραdef def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a
Cetrul de reutte rl-mhl Zhr CENTE E GEUTTE Î prtă este evoe să se luleze r plălor ple de ee vom det plăle ple u mulńm Ştm ă ms este o măsură ttăń de mtere dtr-u orp e ms repreztă o uńe m re soză eăre plă
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel
Lucrre Nr. 6 ecţ netă prlel-prlel Crcutul electrc pentru studul AN pp: Schem de semnl mc AN pp: Fur. Schem electrcă pentru studul AN pp Fur 2. Schem de semnl mc crcutulu pentru studul AN pp Intern cudrpl:
Διαβάστε περισσότεραMICROMASTER Vector MIDIMASTER Vector
s MICROMASTER Vector MIDIMASTER Vector... 2 1.... 4 2. -MICROMASTER VECTOR... 5 3. -MIDIMASTER VECTOR... 16 4.... 24 5.... 28 6.... 32 7.... 54 8.... 56 9.... 61 Siemens plc 1998 G85139-H1751-U553B 1.
Διαβάστε περισσότεραParts Manual. Trio Mobile Surgery Platform. Model 1033
Trio Mobile Surgery Platform Model 1033 Parts Manual For parts or technical assistance: Pour pièces de service ou assistance technique : Für Teile oder technische Unterstützung Anruf: Voor delen of technische
Διαβάστε περισσότεραCap.4 Amplificatoare elementare cu tranzistoare. 2. Scheme de principiu, scheme electrice, scheme echivalente
D Amplfatoare elementare N.pea 3 notţe ap.4 Amplfatoare elementare tranztoare 2. Sheme de prnp, heme eletre, heme ehalente Performanţele n amplfator elementar tranztoare P nt determnate de modl de onetare
Διαβάστε περισσότεραr t t r t t à ré ér t é r t st é é t r s s2stè s t rs ts t s
r t r r é té tr q tr t q t t q t r t t rrêté stér ût Prés té r ré ér ès r é r r st P t ré r t érô t 2r ré ré s r t r tr q t s s r t t s t r tr q tr t q t t q t r t t r t t r t t à ré ér t é r t st é é
Διαβάστε περισσότεραITU-R P (2012/02) khz 150
(0/0) khz 0 P ii (IPR) (ITU-T/ITU-R/ISO/IEC) ITU-R http://www.itu.int/itu-r/go/patents/en http://www.itu.int/publ/r-rec/en BO BR BS BT F M P RA RS S SA SF SM SNG TF V ITU-R 0 ITU 0 (ITU) khz 0 (0-009-00-003-00-994-990)
Διαβάστε περισσότεραVII.3.5. Metode Newton modificate
Meode de Opmzare Curs 4 VII.3.5. Meode Newon modfcae În ulmul algorm prezena în cursul recu în suaţa în care hessana Hf(x ) nu era pozv defnă se folosea drep drecţe de deplasare v = - f(x ) specfcă meode
Διαβάστε περισσότεραJeux d inondation dans les graphes
Jeux d inondation dans les graphes Aurélie Lagoutte To cite this version: Aurélie Lagoutte. Jeux d inondation dans les graphes. 2010. HAL Id: hal-00509488 https://hal.archives-ouvertes.fr/hal-00509488
Διαβάστε περισσότεραEstimation of grain boundary segregation enthalpy and its role in stable nanocrystalline alloy design
Supplemental Material for Estimation of grain boundary segregation enthalpy and its role in stable nanocrystalline alloy design By H. A. Murdoch and C.A. Schuh Miedema model RKM model ΔH mix ΔH seg ΔH
Διαβάστε περισσότερα(... )..!, ".. (! ) # - $ % % $ & % 2007
(! ), "! ( ) # $ % & % $ % 007 500 ' 67905:5394!33 : (! ) $, -, * +,'; ), -, *! ' - " #!, $ & % $ ( % %): /!, " ; - : - +', 007 5 ISBN 978-5-7596-0766-3 % % - $, $ &- % $ % %, * $ % - % % # $ $,, % % #-
Διαβάστε περισσότεραT R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :
Numere complexe î formă algebrcă a b Fe, a b, ab,,, Se umeşte partea reală a umărulu complex : Re a Se umeşte coefcetul părţ magare a umărulu complex : Se umeşte modulul umărulu complex : Im b, ş evdet
Διαβάστε περισσότεραΝΟΜΟΣ ΤΗΣ ΠΕΡΙΟ ΙΚΟΤΗΤΑΣ : Οι ιδιότητες των χηµικών στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.
1. Ο ΠΕΡΙΟ ΙΚΟΣ ΠΙΝΑΚΑΣ Οι άνθρωποι από την φύση τους θέλουν να πετυχαίνουν σπουδαία αποτελέσµατα καταναλώνοντας το λιγότερο δυνατό κόπο και χρόνο. Για το σκοπό αυτό προσπαθούν να οµαδοποιούν τα πράγµατα
Διαβάστε περισσότεραcu f(x), probabilitatea ca acest semnal să aibă o anumită valoare x într-o durată de timp T 0
..6 În cazl în car prrbaţa v zgomol nflnţază pţn mărma şr rapor zgomo/mnal nmnfcav, acaa poa f gnoraă în conroll procl nologc; anc cân prformanţl mp mărm şr n nvl rca rb laă în conrar ş cala prn car propagă
Διαβάστε περισσότερατροχιακά Η στιβάδα καθορίζεται από τον κύριο κβαντικό αριθµό (n) Η υποστιβάδα καθορίζεται από τους δύο πρώτους κβαντικούς αριθµούς (n, l)
ΑΤΟΜΙΚΑ ΤΡΟΧΙΑΚΑ Σχέση κβαντικών αριθµών µε στιβάδες υποστιβάδες - τροχιακά Η στιβάδα καθορίζεται από τον κύριο κβαντικό αριθµό (n) Η υποστιβάδα καθορίζεται από τους δύο πρώτους κβαντικούς αριθµούς (n,
Διαβάστε περισσότερα1. Bazele matematice ale opticii electromagnetice
- - OPTICA LCTOMAGNTICĂ. Bzele ee le o eleognee nde.. Gdenl ne fnţ sle V N gdenl ne fnţ sle dfeenţble V eol: V V V V j k (.) z j k sîn eso elo de oodone. Gdenl ne fnţ în-n n ese n eo ă deţe onde e e bă
Διαβάστε περισσότεραHONDA. Έτος κατασκευής
Accord + Coupe IV 2.0 16V (CB3) F20A2-A3 81 110 01/90-09/93 0800-0175 11,00 2.0 16V (CB3) F20A6 66 90 01/90-09/93 0800-0175 11,00 2.0i 16V (CB3-CC9) F20A8 98 133 01/90-09/93 0802-9205M 237,40 2.0i 16V
Διαβάστε περισσότεραrs r r â t át r st tíst Ó P ã t r r r â
rs r r â t át r st tíst P Ó P ã t r r r â ã t r r P Ó P r sã rs r s t à r çã rs r st tíst r q s t r r t çã r r st tíst r t r ú r s r ú r â rs r r â t át r çã rs r st tíst 1 r r 1 ss rt q çã st tr sã
Διαβάστε περισσότεραSERII RADIOACTIVE. CINETICA DEZINTEGRĂRILOR Serie radioactivă- ansamblu de elemente radioactive care derivă unele din altele prin dezintegrări α şi β
SERII RDIOTIVE. IETI DEZITEGRĂRILOR Sr radoacvă- ansamblu d lmn radoacv car drvă unl dn all prn dzngrăr α ş β ca rzula al lg ransmuaţ radoacv -prn dzngrar α, numărul d masă scad cu 4 unăţ ş numărul aomc
Διαβάστε περισσότεραSarò signor io sol. α α. œ œ. œ œ œ œ µ œ œ. > Bass 2. Domenico Micheli. Canzon, ottava stanza. Soprano 1. Soprano 2. Alto 1
Sarò signor io sol Canzon, ottava stanza Domenico Micheli Soprano Soprano 2 Alto Alto 2 Α Α Sa rò si gnor io sol del mio pen sie io sol Sa rò si gnor io sol del mio pen sie io µ Tenor Α Tenor 2 Α Sa rò
Διαβάστε περισσότεραSolving an Air Conditioning System Problem in an Embodiment Design Context Using Constraint Satisfaction Techniques
Solving an Air Conditioning System Problem in an Embodiment Design Context Using Constraint Satisfaction Techniques Raphael Chenouard, Patrick Sébastian, Laurent Granvilliers To cite this version: Raphael
Διαβάστε περισσότεραCAP. 3 TRANZISTOARE BIPOLARE
AP. 3 TANZSTA PLA 3. NłUN FUNDAMNTAL Tranzstorl bpolar (T), este realzat dntr-n crstal semcondctor comps dn tre regn dopate c mprtăń de tp dfert, care se scced în ordnea: p-n-p sa n-p-n ş care satsfac
Διαβάστε περισσότεραCursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate
Lector uv dr Crsta Nartea Cursul 7 Spaţ eucldee Produs scalar Procedeul de ortogoalzare Gram-Schmdt Baze ortoormate Produs scalar Spaţ eucldee Defţ Exemple Defţa Fe E u spaţu vectoral real Se umeşte produs
Διαβάστε περισσότεραParametrii canalelor radio ce influenţează transmisia semnalelor numerice
Parametr analelor rado e nfluenţează transmsa semnalelor numere Transmsle pe anale rado se pot împărţ în transms are au el puţn un post mobl ş în transms e au lo între postur fxe.. Atenuarea de propagare
Διαβάστε περισσότεραC 1 D 1. AB = a, AD = b, AA1 = c. a, b, c : (1) AC 1 ; : (1) AB + BC + CC1, AC 1 = BC = AD, CC1 = AA 1, AC 1 = a + b + c. (2) BD 1 = BD + DD 1,
1 1., BD 1 B 1 1 D 1, E F B 1 D 1. B = a, D = b, 1 = c. a, b, c : (1) 1 ; () BD 1 ; () F; D 1 F 1 (4) EF. : (1) B = D, D c b 1 E a B 1 1 = 1, B1 1 = B + B + 1, 1 = a + b + c. () BD 1 = BD + DD 1, BD =
Διαβάστε περισσότερα( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)
Seminar 5: Sieme Analogice iniare şi Invariane (SAI) SAI po fi caracerizae prin: - ecuaţia diferenţială - funcţia de iem (fd) H() - funcţia pondere h - răpunul indicial a - răpunul la frecvenţă H(j) ăpunul
Διαβάστε περισσότερα,, #,#, %&'(($#(#)&*"& 3,,#!4!4! +&'(#,-$#,./$012 5 # # %, )
!! "#$%&'%( (%)###**#+!"#$ ',##-.#,,, #,#, /01('/01/'#!2#! %&'(($#(#)&*"& 3,,#!4!4! +&'(#,-$#,./$012 5 # # %, ) 6###+! 4! 4! 4,*!47! 4! (! 8!9%,,#!41! 4! (! 4!5),!(8! 4! (! :!;!(7! (! 4! 4!!8! (! 8! 4!!8(!44!
Διαβάστε περισσότεραSeminar 6.Integrarea ecuațiilor diferențiale
Sema.Iegaea ecațlo deețale Resosabl: Maela Vasle maela.a.vasle@gmal.com Cosm-Șea Soca cosm.soca9@gmal.com Obecve Î ma acge aces laboao sdel va caabl să: ezolve ssem de eca deeale dee meode. să ezolve obleme
Διαβάστε περισσότερα! "# $ % $&'& () *+ (,-. / 0 1(,21(,*) (3 4 5 "$ 6, ::: ;"<$& = = 7 + > + 5 $?"# 46(A *( / A 6 ( 1,*1 B"',CD77E *+ *),*,*) F? $G'& 0/ (,.
! " #$%&'()' *('+$,&'-. /0 1$23(/%/4. 1$)('%%'($( )/,)$5)/6%6 7$85,-9$(- /0 :/986-$, ;2'$(2$ 1'$-/-$)('')5( /&5&-/ 5(< =(4'($$,'(4 1$%$2/996('25-'/(& ;/0->5,$ 1'$-/%'')$(($/3?$%9'&-/?$( 5(< @6%-'9$
Διαβάστε περισσότερα16 Electromagnetic induction
Chatr : Elctromagntic Induction Elctromagntic induction Hint to Problm for Practic., 0 d φ or dφ 0 0.0 Wb. A cm cm 7 0 m, A 0 cm 0 cm 00 0 m B 0.8 Wb/m, B. Wb/m,, dφ d BA (B.A) BA 0.8 7 0. 00 0 80 0 8
Διαβάστε περισσότεραTransformations d Arbres XML avec des Modèles Probabilistes pour l Annotation
Transformations d Arbres XML avec des Modèles Probabilistes pour l Annotation Florent Jousse To cite this version: Florent Jousse. Transformations d Arbres XML avec des Modèles Probabilistes pour l Annotation.
Διαβάστε περισσότερα!"!# ""$ %%"" %$" &" %" "!'! " #$!
" "" %%"" %" &" %" " " " % ((((( ((( ((((( " %%%% & ) * ((( "* ( + ) (((( (, (() (((((* ( - )((((( )((((((& + )(((((((((( +. ) ) /(((( +( ),(, ((((((( +, 0 )/ (((((+ ++, ((((() & "( %%%%%%%%%%%%%%%%%%%(
Διαβάστε περισσότεραf(w) f(z) = C f(z) = z z + h z h = h h h 0,h C f(z + h) f(z)
Ω f: Ω C l C z Ω f f(w) f(z) z a w z = h 0,h C f(z + h) f(z) h = l. z f l = f (z) Ω f Ω f Ω H(Ω) n N C f(z) = z n h h 0 h z + h z h = h h C f(z) = z f (z) = f( z) f f: Ω C Ω = { z; z Ω} z, a Ω f (z) f
Διαβάστε περισσότερα1. INTRODUCERE. SEMNALE ŞI SISTEME DISCRETE ÎN TIMP
. ITRODUCERE. SEMALE ŞI SISTEME DISCRETE Î TIMP. Semnale dscrete în tmp Prelucrarea numercă a semnalelor analogce a devent o practcă frecvent întâlntă. Aceasta presupune două operaţ: - eşantonarea la anumte
Διαβάστε περισσότεραHydraulic network simulator model
Hyrauc ntwor smuator mo!" #$!% & #!' ( ) * /@ ' ", ; -!% $!( - 67 &..!, /!#. 1 ; 3 : 4*
Διαβάστε περισσότερα3.1 CIRCUITE DE POLARIZARE
3. D POLAZA rctele de polarzare asgră fncńonarea tranzstorl în pnctl statc de fncńonare dort. Pnctl statc de fncńonare (psf) reprezntă valoarea ărlor electrce dn tranzstor, ăsrate în crent contn. Fnd n
Διαβάστε περισσότεραΓενικό ποσοστό συμμετοχής στην αγορά εργασίας πληθυσμού χρονών - σύνολο
πληθυσμού 15-64 χρονών - σύνολο Περιγραφή δείκτη και πηγή πληροφοριών Το γενικό ποσοστό συμμετοχής στην αγορά εργασίας πληθυσμού 15-64 χρονών υπολογίζεται με τη διαίρεση του αριθμού του οικονομικά ενεργού
Διαβάστε περισσότεραr r t r r t t r t P s r t r P s r s r r rs tr t r r t s ss r P s s t r t t tr r r t t r t r r t t s r t rr t Ü rs t 3 r r r 3 rträ 3 röÿ r t
r t t r t ts r3 s r r t r r t t r t P s r t r P s r s r P s r 1 s r rs tr t r r t s ss r P s s t r t t tr r 2s s r t t r t r r t t s r t rr t Ü rs t 3 r t r 3 s3 Ü rs t 3 r r r 3 rträ 3 röÿ r t r r r rs
Διαβάστε περισσότεραMETODE NUMERICE DE REZOLVARE A ECUAŢIILOR ȘI SISTEMELOR DE ECUAȚII DIFERENŢIALE. Autor: Dénes CSALA
METODE NUMERICE DE REZOLVARE A ECUAŢIILOR ȘI SISTEMELOR DE ECUAȚII DIFERENŢIALE Auor: Dénes CSALA Crcuul R-L sere în regm ranzoru Se conseră un crcu orma nr-un rezsor e rezsenţă R ş o bobnă e nucvae L
Διαβάστε περισσότεραCURS 6 METODE NUMERICE PENTRU ECUAŢII DIFERENŢIALE ORDINARE. Partea I (Rezumat) 6-I METODE NUMERICE PENTRU ECUAŢII DIFERENŢIALE DE ORDINUL ÎNTÂI
CURS 6 METODE NUMERICE PENTRU ECUAŢII DIFERENŢIALE ORDINARE Parea I Rezua 6-I METODE NUMERICE PENTRU ECUAŢII DIFERENŢIALE DE ORDINUL ÎNTÂI În aceasă secţune se vor rezena eode nuerce enru ecuaţ ş ssee
Διαβάστε περισσότεραΓενικό ποσοστό απασχόλησης ισοδύναμου πλήρως απασχολούμενου πληθυσμού - σύνολο
απασχολούμενου πληθυσμού - σύνολο Περιγραφή δείκτη και πηγή πληροφοριών Το γενικό ποσοστό απασχόλησης ισοδύναμου πλήρως απασχολούμενου πληθυσμού υπολογίζεται με τη διαίρεση του αριθμού του ισοδύναμου πλήρως
Διαβάστε περισσότεραΑ. Η ΜΕΛΙΣΣΟΚΟΜΙΑ ΣΤΗΝ ΕΛΛΑΔΑ
ΓΕΩΠΟΝΙΚΟ ΠΑΝΕΠΙΣΤΗΜΙΟ ΑΘΗΝΩΝ ΕΡΓΑΣΤΗΡΙΟ ΣΗΡΟΤΡΟΦΙΑΣ ΚΑΙ ΜΕΛΙΣΣΟΚΟΜΙΑΣ Πασχάλης Χαριζάνης Α. Η ΜΕΛΙΣΣΟΚΟΜΙΑ ΣΤΗΝ ΕΛΛΑΔΑ 1. Κερί Σύμφωνα με την Εθνική Στατιστική Υπηρεσία της Ελλάδος η παραγωγή κεριού για
Διαβάστε περισσότεραAssessment of otoacoustic emission probe fit at the workfloor
Assessment of otoacoustic emission probe fit at the workfloor t s st tt r st s s r r t rs t2 t P t rs str t t r 1 t s ér r tr st tr r2 t r r t s t t t r t s r ss r rr t 2 s r r 1 s r r t s s s r t s t
Διαβάστε περισσότεραModulaţia cu undă continuă
Modulaţia u undă oninuă hp://shannon.e.up.ro/eahing/ps/cap1_modulaie.pdf Proedeu esenţial în ouniaţiile analogie. reprezenari in ip si frevena penru doua ipuri de odulaie in unda oninua: Modulaia de apliudine,
Διαβάστε περισσότεραCouplage dans les applications interactives de grande taille
Couplage dans les applications interactives de grande taille Jean-Denis Lesage To cite this version: Jean-Denis Lesage. Couplage dans les applications interactives de grande taille. Réseaux et télécommunications
Διαβάστε περισσότεραΓενικός ρυθμός μεταβολής οικονομικά ενεργού πληθυσμού χρονών - σύνολο
15-64 χρονών - σύνολο Περιγραφή δείκτη και πηγή πληροφοριών Ο γενικός ρυθμός μεταβολής οικονομικά ενεργού πληθυσμού 15-64 χρονών υπολογίζεται με τη διαίρεση της ετήσιας αύξησης του οικονομικά ενεργού πληθυσμού
Διαβάστε περισσότεραΚΕΦΑΛΑΙΟ 5 Ενισχυτές με ανατροφοδότηση
ΚΕΦΑΛΑΙΟ 5 Ενισχυτές με ανατροφοδότηση Οι ενισχυτές είναι δίθυρα κυκλώματα στα οποία εμπλέκονται τέσσερα μεγέθη (ρεύμα και τάση εισόδου, ρεύμα και τάση εξόδου). Είναι αναλογικά κυκλώματα, δηλαδή, κάποιο
Διαβάστε περισσότεραwww.absolualarme.com met la disposition du public, via www.docalarme.com, de la documentation technique dont les rιfιrences, marques et logos, sont
w. ww lua so ab me lar m.co t me la sit po dis ion du c, bli pu via lar ca do w. ww me.co m, de la ion nta t do cu me on t ed hn iqu tec les en ce s, rι fιr ma rq ue se t lo go s, so nt la pr op riι tι
Διαβάστε περισσότεραΠοσοστό απασχόλησης στον τριτογενή τομέα του πληθυσμού χρονών - σύνολο
Ποσοστό απασχόλησης στον τριτογενή τομέα του πληθυσμού 15-64 χρονών - σύνολο Περιγραφή δείκτη και πηγή πληροφοριών Το ποσοστό απασχόλησης στον τριτογενή τομέα του πληθυσμού 15-64 χρονών υπολογίζεται με
Διαβάστε περισσότεραProblemas resueltos del teorema de Bolzano
Problemas resueltos del teorema de Bolzano 1 S e a la fun ción: S e puede af irm a r que f (x) está acotada en el interva lo [1, 4 ]? P or no se r c ont i nua f (x ) e n x = 1, la f unció n no e s c ont
Διαβάστε περισσότεραΠοσοστό μακροχρόνιας ανεργίας (διάρκεια 12+ μήνες) οικονομικά ενεργού πληθυσμού 15+ χρονών - σύνολο
οικονομικά ενεργού πληθυσμού 15+ χρονών - σύνολο Περιγραφή δείκτη και πηγή πληροφοριών Το ποσοστό μακροχρόνιας ανεργίας (διάρκεια 12+ μήνες) οικονομικά ενεργού πληθυσμού 15+ χρονών υπολογίζεται με τη διαίρεση
Διαβάστε περισσότερα#%" )*& ##+," $ -,!./" %#/%0! %,!
-!"#$% -&!'"$ & #("$$, #%" )*& ##+," $ -,!./" %#/%0! %,! %!$"#" %!#0&!/" /+#0& 0.00.04. - 3 3,43 5 -, 4 $ $.. 04 ... 3. 6... 6.. #3 7 8... 6.. %9: 3 3 7....3. % 44 8... 6.4. 37; 3,, 443 8... 8.5. $; 3
Διαβάστε περισσότεραAnnulations de la dette extérieure et croissance. Une application au cas des pays pauvres très endettés (PPTE)
Annulations de la dette extérieure et croissance. Une application au cas des pays pauvres très endettés (PPTE) Khadija Idlemouden To cite this version: Khadija Idlemouden. Annulations de la dette extérieure
Διαβάστε περισσότεραAnswers to practice exercises
Answers to practice exercises Chapter Exercise (Page 5). 9 kg 2. 479 mm. 66 4. 565 5. 225 6. 26 7. 07,70 8. 4 9. 487 0. 70872. $5, Exercise 2 (Page 6). (a) 468 (b) 868 2. (a) 827 (b) 458. (a) 86 kg (b)
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραITU-R P (2012/02) &' (
ITU-R P.530-4 (0/0) $ % " "#! &' ( P ITU-R P. 530-4 ii.. (IPR) (ITU-T/ITU-R/ISO/IEC).ITU-R http://www.itu.int/itu-r/go/patents/en. ITU-T/ITU-R/ISO/IEC (http://www.itu.int/publ/r-rec/en ) () ( ) BO BR BS
Διαβάστε περισσότεραΜερίδιο εργοδοτουμένων με μερική ή / και προσωρινή απασχόληση στον εργοδοτούμενο πληθυσμό 15+ χρονών - σύνολο
Μερίδιο εργοδοτουμένων με μερική ή / και προσωρινή απασχόληση στον εργοδοτούμενο πληθυσμό 15+ χρονών - σύνολο Περιγραφή δείκτη και πηγή πληροφοριών Το μερίδιο εργοδοτουμένων με μερική ή/και προσωρινή απασχόληση
Διαβάστε περισσότεραΣυμβούλιο της Ευρωπαϊκής Ένωσης Βρυξέλλες, 7 Μαρτίου 2017 (OR. en)
Συμβούλιο της Ευρωπαϊκής Ένωσης Βρυξέλλες, 7 Μαρτίου 2017 (OR. en) 7057/17 ADD 1 TRANS 97 ΔΙΑΒΙΒΑΣΤΙΚΟ ΣΗΜΕΙΩΜΑ Αποστολέας: Ημερομηνία Παραλαβής: Αποδέκτης: Για τον Γενικό Γραμματέα της Ευρωπαϊκής Επιτροπής,
Διαβάστε περισσότεραErrata Sheet. 2 k. r 2. ts t. t t ... cos n W. cos nx W. W n x. Page Location Error Correction 2 Eq. (1.3) q dt. W/m K. 100 Last but 6 2.
Eaa S Pag can E Ccn Eq. (. q q k W/ K k W/ K A A 6 n as bu 6 s q lns s q T k T k Q.. Wall s aus n gvn Wall s aus a an C. 7 n, lf kc cs ( s sn kc cs ( s sn s f cs k sn cs k sn quan C ( s C ( s an ln 6 sn
Διαβάστε περισσότεραPoints de torsion des courbes elliptiques et équations diophantiennes
Points de torsion des courbes elliptiques et équations diophantiennes Nicolas Billerey To cite this version: Nicolas Billerey. Points de torsion des courbes elliptiques et équations diophantiennes. Mathématiques
Διαβάστε περισσότεραP r s r r t. tr t. r P
P r s r r t tr t r P r t s rés t t rs s r s r r t é ér s r q s t r r r r t str t q q s r s P rs t s r st r q r P P r s r r t t s rés t t r t s rés t t é ér s r q s t r r r r t r st r q rs s r s r r t str
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραSIEMENS Squirrel Cage Induction Standard Three-phase Motors
- SIEMENS Squirrel Cage Induction Standard Three-phase Motors 2 pole 3000 rpm 50Hz Rated current Power Efficiency Rated Ratio Noise Output Frame Speed Weight 3V 400V 415V factor Class 0%Load 75%Load torque
Διαβάστε περισσότεραELECTRICITATE şi MAGNETISM, Partea a II-a: Examen SCRIS Sesiunea Ianuarie, 2017 PROBLEME PROPUSE
Probleme de lectrctate Petrca rstea 017 nverstatea dn ucureşt Facultatea de Fzcă TIITT ş MGNTISM, Partea a II-a: xamen SIS Sesunea Ianuare, 017 POM POPS 1. n fzcan estmează că prntr-o secţune a unu conductor
Διαβάστε περισσότεραMăsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 2. Osciloscopul
2. Osciloscopl 2.5 anall X al osciloscopli Schema bloc a canalli X onţine doă blocri fncţionale nl care asigră sincronizarea, al doilea, care asigră referinţa de imp, făcând posibilă afişarea pe o scară
Διαβάστε περισσότερα5ppm/ SOT-23 AD5620/AD5640/AD5660. nanodac AD5660 16 AD5640 14 AD5620 12 12 1.25V/2.5V 5ppm/ 8 SOT-23/MSOP 480nA 5V 200nA 3V 3V/5V 16 DAC.
5ppm/ SOT-23 12/14/16nanoDAC AD562/AD564/AD566 nanodac AD566 16 AD564 14 AD562 12 12 1.25V/2.5V 5ppm/ 8SOT-23/MSOP 48nA 5V 2nA 3V 3V/5V 16 DAC 3 to SYNC 1. 1212/14/16nanoDAC 2. 1.25V/2.5V 5ppm/ 3. 8SOT-23
Διαβάστε περισσότεραMetode numerice pentru probleme Cauchy 1. Ecuaţii diferenţiale. Probleme Cauchy
Meode numerce enru robleme Cuc. Ecuţ derenţle. Probleme Cuc.. Meode uns..4. Meode de Runge u connure) Consderăm roblem Cuc: ' ) ) ş reţeu de unce: ) b.....8) În generl o meodă de Runge u în r sd ese o
Διαβάστε περισσότερα