Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 2. Osciloscopul
|
|
|
- Ἠσαῦ Δημητρίου
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 2. Osciloscopl 2.5 anall X al osciloscopli
2 Schema bloc a canalli X onţine doă blocri fncţionale nl care asigră sincronizarea, al doilea, care asigră referinţa de imp, făcând posibilă afişarea pe o scară emporală gradaă.
3 Schema bloc - osciloscop analogic pr. vizalizarea variaţiei în imp a sgn. vieză consană a spoli semnal liniar variabil crsa direcă înoarcerea spoli = crsa inversă baza de imp a osciloscopli generează o ensine de ip dine de fierăsră
4 Tensinea generaă de baza de imp d = draa crsei direce dpă d afişarea imaginii opriă x () d
5 Tensinea generaă de baza de imp i draa crsei inverse x () scade la 0 spol se înoarce x () d i
6 Tensinea generaă de baza de imp x inervall de imp corespnzăor înregii axe orizonale gradae. N x = 0 div. x - coeficienl de deflexie pe orizonală = N x x x = (,, 2) N d x x x () x d
7 Tensinea generaă de baza de imp p fm f f = = = N d x x x Rezlă gradarea scării orizonale în niăţi de imp x x = f pn x fm f d
8 Tensinea generaă de baza de imp RET impl de reţinere. HOLDOFF începe la sfarsil nei crse direce pe draa li n poae începe o noă desfăşrare. x () d i RET
9 Tensinea generaă de baza de imp RET impl de reţinere. il în sincronizarea semnalelor periodice c forme mai speciale x () d i RET
10 Tensinea generaă de baza de imp a impl de aşepare. inerval de imp în care se aşeapă declanşarea ni noi crse direce spo aprins pe d spo sins pe i + a x () d i a
11 Tensinea generaă de baza de imp T v perioada cadrelor dacă semnall e periodic şi osciloscopl e sincroniza x () periodică de perioada T v x () d i a T v
12 Baza de imp. Schema bloc PAY INT EXT TRG EXT + - Bloc de sincronizare NIVEL NORM / FRONT ATO ONT / MONO RESET RET S x f ( ) y() y(x) PAX EXT X ADX pe draa = crsa direcă, rampă crescăoare reglare X prin reglarea p ADX
13 Baza de imp. Schema bloc INT EXT PAY TRG EXT FTS FTJ A LF REJ HF REJ Selecorl modli de cplaj al semnalli de sincronizare D/A AS NIVEL + F FRONT S f Sy VAL ATO A P RET NORM ATO ONT MONO R RESET S RET x f ( ) y() y(x) PAX EXT X ADX
14 Baza de imp. Schema bloc INT EXT PAY TRG EXT FTS FTJ A LF REJ HF REJ AS NIVEL + F FRONT S f A LF REJ rej. semnal parazi de frecvenţă joasă Sy VAL ATO P RET NORM ATO ONT MONO R RESET S RET x EXT X f ( ) y() y(x) PAX ADX
15 Baza de imp. Schema bloc INT EXT PAY TRG EXT FTS FTJ A LF REJ AS NIVEL HF REJ + F FRONT S f Sy VAL ATO A HF REJ rej. zgomo de înală frecvenţă, care ar inflenţa momenl de declanşare al crsei direce. P RET R S NORM ATO ONT MONO RET RESET x f ( ) y() y(x) PAX EXT X ADX
16 Baza de imp. Schema bloc PAY INT FTS EXT FTJ TRG EXT A LF REJ HF REJ AS + F NIVEL FRONT S f Sy VAL ATO A R Amplificaorl semnalli de sincronizare (AS) NIVEL TRIGGER LEVEL (insmarea nei componene con.) FRONT (inversare de polariae) P RET S x NORM ATO ONT MONO RET RESET EXT X f ( ) y() y(x) PAX ADX
17 Baza de imp. Schema bloc PAY INT FTS EXT FTJ TRG EXT A LF REJ HF REJ AS + F NIVEL FRONT S f Sy VAL ATO A P RET R S x EXT X f ( ) y() y(x) PAX ADX ircil de formare (F) NORM ATO ONT MONO RESET RET marchează momenele când semnall de sincronizare îndeplineşe condiţiile de prag şi de fron generează Sy de polariae negaivă (sa de nivel logic 0 )
18 Baza de imp. Schema bloc PAY INT FTS EXT FTJ TRG EXT A LF REJ HF REJ AS + F NIVEL FRONT S f Sy VAL ATO A P RET R S x EXT X f ( ) y() y(x) PAX ADX ircil poară (P) comanda genereaza semnall S NORM ATO ONT MONO RESET RET
19 Baza de imp. Schema bloc PAY INT FTS EXT FTJ TRG EXT A LF REJ HF REJ AS + F NIVEL FRONT S f Sy VAL ATO A P RET R S x EXT X f ( ) y() y(x) PAX ADX NORM ATO ONT MONO RESET RET = rampa crescăoare S =
20 Baza de imp. Schema bloc PAY INT FTS EXT FTJ TRG EXT A LF REJ HF REJ AS + F NIVEL FRONT S f Sy VAL ATO A P RET R S x EXT X f ( ) y() y(x) PAX ADX Semnalele de inrare în P sn: NORM ATO ONT MONO RESET RET Sy RET semnall de validare a modli aoma (ATO), VALATO.
21 Baza de imp. Schema bloc y() p S y Pornirea crsei direce =, nmai dacă RET=0 şi ese îndepliniă na din condiţiile: Sy = 0 VALATO= (se lcrează în modl ATO şi n exisă implsri de sincronizare)., RET f () fm T v =3 T s RET RET
22 Baza de imp. Schema bloc y() p Oprirea crsei direce =0 când RET= S y, RET f () fm T v =3 T s RET RET
23 Baza de imp. Schema bloc INT EXT PAY TRG EXT FTS FTJ A LF REJ HF REJ AS ircil de reţinere (R) are rmăoarele fncţii: asigră oprirea crsei direce când x ()= fm RET= NIVEL + F FRONT S f Sy VAL ATO A permie o noă declanşare a crsei direce, prin RET=0 în fncţie de modl de lcr seleca: P RET R S NORM ATO ONT MONO RET RESET x f ( ) y() y(x) PAX EXT X ADX
24 Baza de imp. Schema bloc PAY INT FTS EXT FTJ TRG EXT A LF REJ HF REJ AS + F NIVEL FRONT S f Sy VAL ATO A P RET R S x EXT X f ( ) y() y(x) PAX ADX NORM ATO ONT MONO RESET RET mod de lcr ONT: dpă RET (HOLDOFF) mod de lcr MONO: dpă RET, când ese acţiona bonl RESET
25 Baza de imp. Schema bloc PAY INT FTS EXT FTJ TRG EXT A LF REJ HF REJ AS + F NIVEL FRONT S f Sy VAL ATO A P RET R S x EXT X f ( ) y() y(x) PAX ADX NORM ATO ONT MONO RESET RET ircil de declanşare aomaă (A) Acivează VALATO=
26 Baza de imp. Schema bloc Generaorl de ensine liniar variabilă are roll de a genera TLV în modl y() generarea TLV prin încărcarea sb I 0 consan I 0 K
27 Baza de imp. Schema bloc condiţii iniţiale: descărca, K deschis I0 c ( ) = I 0 0d = f () I 0 K
28 Baza de imp. Schema bloc ând = =0 K închis c ( ) max f () I 0 K
29 Baza de imp. Schema bloc în realiae TLV simerică faă de axa OX, înre fm /2 şi fm /2 la x ()=0 spol să reacă prin cenrl ecranli prin smarea nei componene conine negaive pese ensinea de pe
30 Schema bloc osciloscop digial Imagine din pnce (eşanioane) oordonaele lor depind: pe X de impl la care a fos achiziţionae, evala în fncţie de S y al cadrli respeciv pe Y de amplidinea eşanionli
31 Schema bloc osciloscop digial Penr fiecare cadr N a eşanioane (în cazl TDS000, N a =2500) N a înaine de implsl S y al cadrli (eşanioane prerigger), N a+ dpă implsl S y (eşanioane posrigger) S Y Prerigger Posrigger v
32 Schema bloc osciloscop digial INT EXT PAY TRG EXT + - Bloc de sincronizare NIVEL NORM / FRONT ATO ONT / MONO RESET RET SyVAL AT GT + PFA În locl avem SyVAL (S y valid), care defineşe momenl de imp al implsli S y al cadrli respeciv GT-PFA (generaor de ac şi poziţionare a feresrei de achiziţie) T s
33 Schema bloc osciloscop digial INT EXT PAY TRG EXT + - Bloc de sincronizare NIVEL NORM / FRONT ATO ONT / MONO RESET RET SyVAL AT GT + PFA GT-PFA generează n semnal AT (acivare achiziţie), în momenl când ese gaa de a începe achiziţia ni no cadr. limele N a eşanioane în memoria de achiziţie prerigger T s
34 Schema bloc osciloscop digial INT EXT PAY TRG EXT + - Bloc de sincronizare NIVEL NORM / FRONT ATO ONT / MONO RESET RET SyVAL AT GT + PFA La n momen da, blocl de sincronizare generează implsl SyVAL. apoi se mai eşanionează N a+ eşanioane T s
35 Schema bloc osciloscop digial GT-PFA frnizează şi acl T S penr eşanionare depinde de x pe draa ni cadr rebie achiziţionae N = N + N a a a+ T = s N x N a x
36 Schema bloc osciloscop digial N v nmărl de eşanioane reprezenae pe ecran dacă ecranl are N c coloane, N c = N v N v << N a scară de imp = N v x x inervall de imp înre doă eşanioane reprezenae ese de T sv = = N v x x v N N v
37 Baze de imp dble dealii ale nei imagini ( lpă în domenil imp ) Zona dealiaă poae fi deplasaă orinde, pe conţinl nei imagini vizalizae c vieza normală (fără dealiere).
38 Baze de imp dble Vor fi necesare rmăoarele elemene: bază de imp principală (BTA) c xa bază de imp secndară (BTB), mai rapidă ca prima, c xb < xa declanşarea BTB dpă n inerval de imp (înârziere) reglabil în rapor c declanşarea BTA, penr a pea deplasa zona vizalizaă exins
39 Baze de imp dble Exisă câeva configraţii ilizae. Baze de imp dble c vizalizare separaă (c comare manală de pe imaginea de ansambl, pe zona dealiaă, cele doă imagini nefiind vizalizae simlan) Baze de imp dble alernae. ele doă imagini sn vizalizae aparen simlan. În realiae, ele sn reprezenae alerna, în doă desfăşrări sccesive. Baze de imp dble mixae. O primă pare a desfăşrării are loc c BTA, iar de la n momen ce poae fi regla, c vieza BTB, deci dilaa în imp.
40 Baze de imp dble c vizalizare separaă AS,F, P,R A fa 2 3 ADX arm pa xa K sar f P OMP - + Σ K S AS,F, P,R B pb xb fb doă baze de imp, fiecare c reglajele proprii.
41 Baze de imp dble c vizalizare separaă arm AS,F, P,R A pa xa K sar f P BTB are în pls doă inrări: fa 2 arm (armare) 3 ADX OMP sar - + Σ K S AS,F, P,R B fb pb xb
42 Baze de imp dble c vizalizare separaă AS,F, P,R A fa 2 3 ADX arm pa xa K sar f P OMP - + Σ K S AS,F, P,R B fb pb xb
43 Baze de imp dble c vizalizare separaă AS,F, P,R A fa 2 3 ADX arm pa xa K sar f P OMP - + Σ K S AS,F, P,R B fb pb xb
44 Vizalizare c baza de imp A (fara exensie) AS,F, P,R A fa 2 3 ADX fa A pa B fm arm pa xa K sar f P OMP - + Σ K S i d AS,F, P,R B fb A B pb xb omaorl K 2 = => se lcrează pracic c BTA
45 Vizalizare c baza de imp B porniă c înârziere faţă de baza de imp A arm AS,F, P,R A pa xa K sar f P fa OMP Σ K 2 ADX 2 3 fa = S fa fb A pa D B fm i fm d AS,F, P,R B fb OMP= OMP A pb xb K = sar; K 2 = 3 D B A + B
46 Vizalizare c baza de imp B porniă c înârziere faţă de baza de imp A Din asemănarea ringhirilor: Draa crsei direce: O relaţie similară va exisa înre ensinile ce prodc acese deplasări fm d =,, 2 ( ) =,, 2 ( ) i d x f = fm fa fb A pa D B fm i fm OMP A d i d i = = fm x f B A + B
47 Vizalizare c baza de imp B porniă c înârziere faţă de baza de imp A iind valoarea paramerli p pe poenţiomerl P, p = 0 f se poae calcla înârzierea i : i i = = = 0,p N x x xa f Penr N x = 0 rămâne: i = p xa
48 Vizalizare c baza de imp B armaă c înârziere faţă de baza de imp A AS,F, P,R A fa 2 3 ADX fa A pb pa F B fm E arm pa xa K sar f P OMP - + Σ K S fb i fm d AS,F, P,R B fb OMP A pb xb K = arm; K 2 = 3 E F B A + B
49 Vizalizare c baza de imp B armaă c înârziere faţă de baza de imp A se poae sări de le n impls la all sincronizare mai bnă
50 Vizalizare c baza de imp A inensificaă de baza de imp B arm AS,F, P,R A pa xa K sar f P fa OMP Σ K 2 ADX 2 3 S fa fb A pa D B fm i fm d AS,F, P,R B pb xb K = sar/arm K 2 = 2 fb OMP A B A + B
51 Baze de imp dble alernae arm AS,F, P,R AS,F, P,R A B pa xa K sar f BS P fa fb OMP E E2 ADX 0 PAY E3 S Σ ADY omaoare elecronice E E3 penr vizalizarea concomienă a desfăşrărilor realizae c cele doă baze de imp pb xb
52 Baze de imp dble alernae arm AS,F, P,R AS,F, P,R A B pa xa K sar f BS P fa fb OMP E E2 ADX 0 PAY E3 S Σ ADY E E3 sn comandae de n BS BS comanda de A BS îşi schimbă sarea la începl fiecărei crse direce. pb xb
53 Baze de imp dble alernae BS 0 E PAY Σ ADY arm AS,F, P,R AS,F, P,R A B pa xa K sar f P fa fb OMP E2 ADX 0 E3 S pb xb
54 Baze de imp dble alernae BS 0 E PAY Σ ADY arm AS,F, P,R AS,F, P,R A B pa xa K sar f P fa fb OMP E2 ADX 0 E3 S pb xb
55 Baze de imp dble alernae a rmare, se vor afişa alernaiv, imaginea vizalizaă c BTA (ansambll) şi c BTB (dealil). Dacă p >2T v,a cele doă imagini apar concomien E - deplasare Y, pe draa neia din desfăşrări penr ca cele doa imagini sa n se sprapna
56 Baze de imp dble alernae BS 0 E PAY Σ ADY arm AS,F, P,R AS,F, P,R A B pa xa K sar f P fa fb OMP E2 ADX 0 E3 S pb xb
57 Baze de imp dble alernae arm AS,F, P,R AS,F, P,R A B pa xa K sar f BS P fa fb OMP - + PAY 0 E 0 E2 ADX 0 E3 S Σ ADY fa fb A pa D B fm i fm OMP A B BS d pb xb ADX S
Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 3. Osciloscopul
3. Osciloscopul 3.6 Sistemul de sincronizare şi baza de timp Caracteristici generale Funcţionarea în modul Y(t) în acest caz osciloscopul reprezintă variaţia în timp a semnalului de intrare. n y u y C
Studiul chopperelor de putere individuale
aboraor: Eleroniă Indsrială Eleronia de Pere Sdil hopperelor de pere individale hopperele de pere a roll de a modifia valoarea medie a ensinii apliae nei sarini, alimenarea irili fiind onsiia de o srsa
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Demodularea (Detectia) semnalelor MA, Detectia de anvelopa
Deodularea (Deecia) senalelor MA, Deecia de anveloa Deodularea ese recuerarea senalului odulaor din senalul MA. Aceasa se oae face erfec nuai daca s( ) ese de banda liiaa iar Deodularea senalelor MA se
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)
ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ Φύση του σύμπαντος Η γη είναι μία μονάδα μέσα στο ηλιακό μας σύστημα, το οποίο αποτελείται από τον ήλιο, τους πλανήτες μαζί με τους δορυφόρους τους, τους κομήτες, τα αστεροειδή και τους μετεωρίτες.
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Το άτομο του Υδρογόνου
Το άτομο του Υδρογόνου Δυναμικό Coulomb Εξίσωση Schrödinger h e (, r, ) (, r, ) E (, r, ) m ψ θφ r ψ θφ = ψ θφ Συνθήκες ψ(, r θφ, ) = πεπερασμένη ψ( r ) = 0 ψ(, r θφ, ) =ψ(, r θφ+, ) π Επιτρεπτές ενέργειες
CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE
CAPITOLUL FUNCŢIONALE LINIAE BILINIAE ŞI PĂTATICE FUNCŢIONALE LINIAE BEIA TEOETIC Deiniţia Fie K X un spaţiu vecorial de dimensiune iniă O aplicaţie : X K se numeşe uncţională liniară dacă: ese adiivă
Capitolul 3 EŞANTIONAREA ŞI CUANTIZAREA IMAGINILOR
Capioll 3 EŞANTIONAREA ŞI CUANTIZAREA IMAGINILOR 3. INTRODUCERE Penr prelcrarea digială a imaginilor c ajorl ni calclaor avem nevoie de forma digială a acesora, respeciv de o marice compsă din "cvine"
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Reglajele osciloscopului
1 Lucrarea de laboraor 1 Generarea şi vizualizarea semnalelor Scop: Familiarizarea cu funcţiile de bază ale unui osciloscop şi generaor de semnal. Reglarea și măsurarea paramerilor specifici ai semnalelor
Estimation of grain boundary segregation enthalpy and its role in stable nanocrystalline alloy design
Supplemental Material for Estimation of grain boundary segregation enthalpy and its role in stable nanocrystalline alloy design By H. A. Murdoch and C.A. Schuh Miedema model RKM model ΔH mix ΔH seg ΔH
Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)
Seminar 5: Sieme Analogice iniare şi Invariane (SAI) SAI po fi caracerizae prin: - ecuaţia diferenţială - funcţia de iem (fd) H() - funcţia pondere h - răpunul indicial a - răpunul la frecvenţă H(j) ăpunul
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Νόµοςπεριοδικότητας του Moseley:Η χηµική συµπεριφορά (οι ιδιότητες) των στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.
Νόµοςπεριοδικότητας του Moseley:Η χηµική συµπεριφορά (οι ιδιότητες) των στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού. Περιοδικός πίνακας: α. Είναι µια ταξινόµηση των στοιχείων κατά αύξοντα
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
FIZICĂ. Unde elastice. ş.l. dr. Marius COSTACHE
FZCĂ Unde elasice ş.l. d. Mais COSTCHE Noţini geneale UNDE ELSTCE Unda fenomenl de popagae din apoape în apoape a nei pebaţii peiodice podsa în-n anmi pnc din medil de popagae. Fncţia de ndă descie maemaic
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)
SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. Probleme. Foloind proprieaea de liniariae, ă e demonreze urmăoarele: in σ(, Re > ; ( + penru orice C. co σ( h σ( ch σ(, Re > ; ( +, Re > ; (3, Re > ; (4. Să e arae că penru
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
ΠΕΡΙΟΔΙΚΟΣ ΠΙΝΑΚΑΣ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ
ΠΕΡΙΟΔΙΚΟΣ ΠΙΝΑΚΑΣ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ Περίοδοι περιοδικού πίνακα Ο περιοδικός πίνακας αποτελείται από 7 περιόδους. Ο αριθμός των στοιχείων που περιλαμβάνει κάθε περίοδος δεν είναι σταθερός, δηλ. η περιοδικότητα
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
CIRCUITE ELEMENTARE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE
LUCAEA nr. CICUITE ELEMENTAE CU AMPLIFICATOAE OPEAȚIONALE Scopul lucrării: Se sudiază câeva dinre circuiele elemenare ce se po realiza cu amplificaoare operaţionale (), în care acesea sun considerae ca
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Capitolul I ECUAŢII DIFERENŢIALE. 1 Matematici speciale. Probleme. 1. Să de integreze ecuaţia diferenţială de ordinul întâi liniară
Mamaici spcial Problm c solţia apioll I EUAŢII DIFERENŢIALE Să d ingrz caţia difrnţială d ordinl înâi liniară g cos d Solţi: Ecaţia omognă aaşaă s: - g sa g d ln - ln cos ln sa Pnr rzolvara caţii cos nomogn
3. CONVOLUŢIA. Sinteza semnalului de intrare Produsul intre un impuls Dirac intarziat cu k si semnalul x[n] extrage valoarea esantionului x[k]:
![3. CONVOLUŢIA. Sinteza semnalului de intrare Produsul intre un impuls Dirac intarziat cu k si semnalul x[n] extrage valoarea esantionului x[k]:](/thumbs/82/86941072.jpg "3. CONVOLUŢIA. Sinteza semnalului de intrare Produsul intre un impuls Dirac intarziat cu k si semnalul x[n] extrage valoarea esantionului x[k]:")
3. COVOLUŢIA Inroducem operaia de convoluţie in imp discre (suma de convoluie) si in imp coninuu (produsul de convoluie). Calculul răspunsului sisemelor liniare şi invariane in imp, la un semnal de inrare
ΝΟΜΟΣ ΤΗΣ ΠΕΡΙΟ ΙΚΟΤΗΤΑΣ : Οι ιδιότητες των χηµικών στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.
1. Ο ΠΕΡΙΟ ΙΚΟΣ ΠΙΝΑΚΑΣ Οι άνθρωποι από την φύση τους θέλουν να πετυχαίνουν σπουδαία αποτελέσµατα καταναλώνοντας το λιγότερο δυνατό κόπο και χρόνο. Για το σκοπό αυτό προσπαθούν να οµαδοποιούν τα πράγµατα
6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă
Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi
Ι ΙΟΤΗΤΕΣ ΤΩΝ ΑΤΟΜΩΝ. Παππάς Χρήστος Επίκουρος Καθηγητής
ΗΛΕΚΤΡΟΝΙΚΗ ΟΜΗ ΚΑΙ Ι ΙΟΤΗΤΕΣ ΤΩΝ ΑΤΟΜΩΝ Παππάς Χρήστος Επίκουρος Καθηγητής ΤΟ ΜΕΓΕΘΟΣ ΤΩΝ ΑΤΟΜΩΝ Ατομική ακτίνα (r) : ½ της απόστασης μεταξύ δύο ομοιοπυρηνικών ατόμων, ενωμένων με απλό ομοιοπολικό δεσμό.
11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA
Control confort Variatoare rotative electronice Variator rotativ / cap scar 40-400 W/VA Variatoare rotative 60-400W/VA MGU3.511.18 MGU3.559.18 Culoare 2 module 1 modul alb MGU3.511.18 MGU3.559.18 fi ldeş
Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor
4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
CURS METODA OPERAŢIONALĂ DE INTEGRARE A ECUAŢIILOR CU DERIVATE PARŢIALE DE ORDIN II
CURS METODA OPERAŢIONALĂ DE INTEGRARE A ECUAŢIILOR CU DERIVATE PARŢIALE DE ORDIN II. Utiizarea transformării Lapace Să considerăm probema hiperboică de forma a x + b x + c + d = f(t, x), (t, x) [, + )
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
![Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].](/thumbs/72/67648751.jpg "Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].")
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Αλληλεπίδραση ακτίνων-χ με την ύλη
Άσκηση 8 Αλληλεπίδραση ακτίνων-χ με την ύλη Δ. Φ. Αναγνωστόπουλος Τμήμα Μηχανικών Επιστήμης Υλικών Πανεπιστήμιο Ιωαννίνων Ιωάννινα 2013 Άσκηση 8 ii Αλληλεπίδραση ακτίνων-χ με την ύλη Πίνακας περιεχομένων
CURS 1 completare Automatizare proceselor termoenergetice
Capitoll 2: Configratii de sistem de reglare atomata 2.1. Tipri de SRA SRA se pot clasifica in: - sisteme de rejectie a pertrbatiilor (c referinta fixa); SRA asigra fnctionarea procesli intr-n regim stationar
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
ΠΕΡΙΟΔΙΚΟ ΣΥΣΤΗΜΑ ΤΩΝ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ (1) Ηλία Σκαλτσά ΠΕ ο Γυμνάσιο Αγ. Παρασκευής
ΠΕΡΙΟΔΙΚΟ ΣΥΣΤΗΜΑ ΤΩΝ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ (1) Ηλία Σκαλτσά ΠΕ04.01 5 ο Γυμνάσιο Αγ. Παρασκευής Όπως συμβαίνει στη φύση έτσι και ο άνθρωπος θέλει να πετυχαίνει σπουδαία αποτελέσματα καταναλώνοντας το λιγότερο δυνατό
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 2. Osciloscopul
2. Osciloscopul 2.5 Canalul Y Rolul şi funcţiunile canalului Y Asigură impedanţa de intrare de valoare ridicată a osciloscopului; Realizează amplificarea în tensiune pentru sistemului de deflexie (osciloscopul
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Αναπληρωτής Καθηγητής Τμήμα Συντήρησης Αρχαιοτήτων και Έργων Τέχνης Πανεπιστήμιο Δυτικής Αττικής - ΣΑΕΤ
Γενική και Ανόργανη Χημεία Περιοδικές ιδιότητες των στοιχείων. Σχηματισμός ιόντων. Στ. Μπογιατζής 1 Αναπληρωτής Καθηγητής Τμήμα Συντήρησης Αρχαιοτήτων και Έργων Τέχνης Π Δ Χειμερινό εξάμηνο 2018-2019 Π
τροχιακά Η στιβάδα καθορίζεται από τον κύριο κβαντικό αριθµό (n) Η υποστιβάδα καθορίζεται από τους δύο πρώτους κβαντικούς αριθµούς (n, l)
ΑΤΟΜΙΚΑ ΤΡΟΧΙΑΚΑ Σχέση κβαντικών αριθµών µε στιβάδες υποστιβάδες - τροχιακά Η στιβάδα καθορίζεται από τον κύριο κβαντικό αριθµό (n) Η υποστιβάδα καθορίζεται από τους δύο πρώτους κβαντικούς αριθµούς (n,
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.
Problema Tranformaa Radon Reconrucia unei imaini bidimenionale cu auorul roieciilor rezulae de-a lunul unor dree. Domeniul de uilizare: Prelucrarea imainilor din domeniul medical Prelucrarea imainilor
SUPPLEMENTAL INFORMATION. Fully Automated Total Metals and Chromium Speciation Single Platform Introduction System for ICP-MS
Electronic Supplementary Material (ESI) for Journal of Analytical Atomic Spectrometry. This journal is The Royal Society of Chemistry 2018 SUPPLEMENTAL INFORMATION Fully Automated Total Metals and Chromium
4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire
4.7. Sbilie sisemelor liire cu o irre şi o ieşire Se spue că u sisem fizic relizbil ese sbil fţă de o siuţie de echilibru sţior, dcă sub cţiue uei perurbţii eeriore (impuls Dirc) îşi părăseşe sre de echilibru
Κεφάλαιο 8. Ηλεκτρονικές Διατάξεις και Περιοδικό Σύστημα
Κεφάλαιο 8 Ηλεκτρονικές Διατάξεις και Περιοδικό Σύστημα 1. H απαγορευτική αρχή του Pauli 2. Η αρχή της ελάχιστης ενέργειας 3. Ο κανόνας του Hund H απαγορευτική αρχή του Pauli «Είναι αδύνατο να υπάρχουν
页面
订单 - 配售 Εξετάζουμε την αγορά...luăm în considerare posibi 正式, 试探性 Είμαστε στην ευχάριστη Suntem θέση να încântați δώσουμε την să plasăm παραγγελία μας στην εταιρεία comandă σας pentru... για... Θα θέλαμε
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a
Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
3.4. Blocuri funcţionale ale osciloscopului cu eşantionare în timp real COMUT
3.4. Blocuri funcţionale ale osciloscopului cu eşantionare în timp real 3.4. Blocul de achiziţie a semnalului! În figura 8 este dată schema-bloc a secţiunii de achiziţie a osciloscopului 468 Tektronix.
OSCILOSCOPUL NUMERIC
OSCILOSCOPUL NUMERIC apărut din necesitatea de a face şi acest instrument apt pentru a fi inclus într-un sistem automat de măsură controlat de un calculator iniţial ca un instrument destinat doar vizualizării
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
ANALIZA SPECTRALĂ A SEMNALELOR ALEATOARE
ANALIZA SPECRALĂ A SEMNALELOR ALEAOARE. Scopul lucrării Se sudiază caracerizarea în domeniul frecvenţă a semnalelor aleaoare de ip zgomo alb şi zgomo roz şi aplicaţiile aceseia la deerminarea modulelor
Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate
Lector uv dr Crsta Nartea Cursul 7 Spaţ eucldee Produs scalar Procedeul de ortogoalzare Gram-Schmdt Baze ortoormate Produs scalar Spaţ eucldee Defţ Exemple Defţa Fe E u spaţu vectoral real Se umeşte produs
11 PORŢI LOGICE Operaţii şi porţi logice. S.D.Anghel - Bazele electronicii analogice şi digitale
S.D.nghel - azele elecronicii analogice şi digiale PORŢI LOGICE. Operaţii şi porţi logice lgebra care operează numai cu două simboluri, şi, ese mul mai simplă decâ algebra clasică, exisând doar rei operaţii
Lucrarea de laborator 1 Generarea şi vizualizarea semnalelor. Reglajele osciloscopului
1 Lucrarea de laborator 1 Generarea şi vizualizarea semnalelor Rev 19 Scop: Familiarizarea cu funcţiile de bază ale unui osciloscop şi generator de semnal. Reglarea și măsurarea parametrilor specifici
Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1
Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se
REGIMUL DE COMUTAŢIE AL DISPOZITIVELOR SEMICONDUCTOARE
APITOLUL 2 REGIMUL DE OMUTAŢIE AL DISPOZITIVELOR SEMIONDUTOARE 2.1. Probleme generale Un comuaor ese un dispoziiv care poae coneca sau deconeca două punce dinr-un circui elecric sau elecronic, deci are
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
Dinamica fluidelor. p z. u w y. X x. p z. v w y. Y y. p z. w w y. Z z. w t. v t. = t. dy u. dz v
Dinamica flielor Relaţia li Bernolli Aceasă relaţie se obţine efecân inegrarea ecaţiilor e mişcare a flielor ieale e o linie e cren. Se orneşe e la siseml e ecaţii e mişcare ala flielor ieale: X Y Z Se
Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*
Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO
OSCILOSCOPUL ANALOGIC
OSCILOSCOPUL ANALOGIC 1. Scopul aplicaţiei Se urmăreşte studierea osciloscopului analogic HM303-6 al firmei germane HAMEG. Lucrarea prezintă principiul de funcţionare al osciloscopului la nivel de schemă
Prelucrarea semnalelor
Prelcrarea emnalelor Facltatea de Electronica i Telecomnicatii, UPT http://hannon.etc.pt.ro/teaching/p/ Tranformarea aplace http://hannon.etc.pt.ro/teaching/p/cap7.pdf Pierre Simon aplace Regim permanent
ΜΕΛΕΤΗ ΤΗΣ ΥΝΑΤΟΤΗΤΑΣ ΑΞΙΟΠΟΙΗΣΗΣ ΤΟΥ ΓΕΩΘΕΡΜΙΚΟΥ ΠΕ ΙΟΥ ΘΕΡΜΩΝ ΝΙΓΡΙΤΑΣ (Ν. ΣΕΡΡΩΝ)
ελτίο της Ελληνικής Γεωλογικής Εταιρίας τοµ. XXXVI, 2004 Πρακτικά 10 ου ιεθνούς Συνεδρίου, Θεσ/νίκη Απρίλιος 2004 Bulletin of the Geological Society of Greece vol. XXXVI, 2004 Proceedings of the 10 th
MICROMASTER Vector MIDIMASTER Vector
s MICROMASTER Vector MIDIMASTER Vector... 2 1.... 4 2. -MICROMASTER VECTOR... 5 3. -MIDIMASTER VECTOR... 16 4.... 24 5.... 28 6.... 32 7.... 54 8.... 56 9.... 61 Siemens plc 1998 G85139-H1751-U553B 1.
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
prin egalizarea histogramei
Lucrarea 4 Îmbunătăţirea imaginilor prin egalizarea histogramei BREVIAR TEORETIC Tehnicile de îmbunătăţire a imaginilor bazate pe calculul histogramei modifică histograma astfel încât aceasta să aibă o
INVERTORUL PWM TRIFAZAT DE TENSIUNE
Lcrarea 6 INVERTORL PWM TRIFAZAT DE TENSINE. Inrocere La fel ca inveroarele monofazae escrise în Referal 5 şi inveroarele rifazae permi conversia saică a energiei elecrice in cren conin în cren alernaiv
SIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,