Studiul chopperelor de putere individuale

Μέγεθος: px

Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Studiul chopperelor de putere individuale"

Χριστόφορος Λαιμός
6 χρόνια πριν
Προβολές:

1 aboraor: Eleroniă Indsrială Eleronia de Pere Sdil hopperelor de pere individale hopperele de pere a roll de a modifia valoarea medie a ensinii apliae nei sarini, alimenarea irili fiind onsiia de o srsa de rren onin de ensine..s. a) b) ) Fig. În fig a) ese reprezenaă shema de prinipi a ni hopper de pere, a ări elemen esenţial îl onsiie onaorl sai.s. ehipa n irisor. Roll să ese de a înrerpe periodi ensinea apliaă sarinii. În fig. b) ese arăa modl să de înrerpere în are perioada rămâne onsană şi modifiă draa de menţinere a ensinii de sarină. În fig. ) se menţine onsană draa oneării ensinii la sarină şi se modifiă perioada de omare. Prin sa noa ensinea medie pe sarină. Referindne la fig. b) şi ), valoarea medie a ensinii va fi: = ( ) d = = K Mărimea K= / se nmeşe faorl de omandă al hopperli. hopper de pere individal singere aomaă În fig. ese reprezena hopperl singere aomaă, iar în fig. 3 sn redae formele de ndă ale elor mai imporane mărimi are inervin în fnţionare. a pnerea sb ensine a monajli, ondensaorl se va înăra prin rezisorl şi la ensinea, polariaea indiaă în figră. În momenl (fig.3) se omandă să ondă irisorl. ensinea va fi apliaă sarinii, iar ondensaor se va desăra rezonan prin şi irisor, apoi renl să se va anla shimbândşi sensl şi oninînd să irle pe seama energiei înmagazinae în. În aeasă siaţie renl prin irisor, daoriă irili, se va opne renli frniza de srsa. În momenl renl oal prin irisor devine nl şi aesa se blohează. În oninare, daoriă valorii mari a rezisenţei, ondensaorl se va înăra amoriza la ensinea şi la momenl = 3, I=. Daă la 4 irsorl ese omanda din no să ondă, proesele are a lo în hopper se vor repea.

2 aboraor: Eleroniă Indsrială Eleronia de Pere () () i i 3 4 Fig. Fig.3 Din momenl inrării în ondţie a irisorli renl prin ondensaor va fi daă de relaţia: i = sinω, ω = Penr deerminarea draei de ondţie a irisorli se pne ondiţia de anlare a renli oal prin irisor. Asfel: sinω = = arsin( ) Dpă m se observă în fig. 3 renl prin sarină se menţine şi dpă bloarea irisorli, daoriă înărării ondensaorli. Aes ip de hopper are performanţe redse şi se ilizează nmai penr peri mii. Singra posibiliae de reglare a valorii medii a ensinii la bornele sarinii o onsiie variaţia perioadei implsrilor de omandă a irisorli. hopper de pere individal singere forţaă Spre deosebire de monajl anerior la are singerea irisorli se fae aoma, prin însăşi fnţionarea sa, în azl hopperli singere forţaă se mai ilizează n irisor axiliar, are are roll de a asigra singerea irisorli prinipal, e înrerpe ensinea la bornele sarinii. În figra 4 ese arăaă shema hopperli, iar în fig 5, formele de ndă ale mărimilor are inervin în fnţionarea monajli.

3 aboraor: Eleroniă Indsrială Eleronia de Pere () () D D Id s i Ii Fig.4 i i Ii Ii i D i D Ii Fig. 5 Penr expliarea fnionării se prespne ă s ese de valoare sfiien de mare asfel înâ τ = s >> şi renl prin sarină i, va fi onsan. Daă se omandă să ondă irisorl, ondensaorl se va inăra la ensinea prin, s,, polariaea indiaă în figră. a omanda irisorli, ensinea se va aplia sarinii şi ondensaorl se va desăra rezonan prin, şi D, apoi pe seama energiei înmagazinaă în se va menţine irlaţia renli prin aesa înărândse polariaea indiaă în paraneze. Dpă anlarea renli prin, n no shimb de energie n ese posibil daoriă diodei D. În oninare proesele are a lo se po rmări în fig. 5. a = se omandă să ondă irisorl de singere şi ensinea sa va polariza invers irisorl pe are îl va bloa. În priml momen, daoriă polariăţii ensinii la bornele ondensaorli, pe sarină va apărea ensinea. Apoi, dpă bloarea irisorli, ondensaorl se va desăra şi reânăra polariaea figraă fără paraneze prin s şi, dei la n ren onsan. ensinea la bornele sale va varia dpă relaţia: = I d = I În momenl 3 ondensaorl sa înăra şi renl prin devenind nl aesa se va bloa. renl prin sarină se va menţine oşi daoriă indanţei s are va deshide D. impl de polarizare inversă a irisorli va fi dia de draa până la anlarea ensinii la bornele li, dei: i = = I 3

4 aboraor: Eleroniă Indsrială Eleronia de Pere Se onsaă ă o daă reşerea renli prin sarină sade i, dei apare perioll a irisorl să n poaă fi bloa şi să ondă în permanenţă. a = 4 se omandă irisorl şi proesele se vor repea. Daă draa ese mai mare în rapor perioada, ensinea medie la bornele sarinii va fi: = d = = K a aes ip de hopper variaţia ensinii medii la bornele sarinii se modifiă menţinândse onsană perioada implsrilor apliae irisoarelor şi shimbând draa dinre implsrile de omandă apliae irisorli. Shema eleroniă penr obţinerea implsrilor de omandă a irisoarelor şi Sa onep o shemă eleroniă are să permiă aâ omanda hopperli din figra şi figra 4. Shema ese redaă în fig 6. Ea prinde formaorl de implsri F.I. la inrarea ăria se apliă semnall de la n generaor R.., frnizând la ieşire semnale drepnghilare. a Generaor R.. 8V F.I..D. b 3 i 4 d 5 R.E. Spre poara li 6 i 8K 7 e 8 N f g 9 i3 h R.E. Spre poara li Fig. 6 Aese semnale sn diferenţiae de iril.d. li se apliă elemenli de emporizare j are frnizează la ieşirea sa, dei la ieşirea repeorli pe emior RE, implsri drepnghilare de omandă a irisorli. 4

5 aboraor: Eleroniă Indsrială Eleronia de Pere a b d e f g h i i i3 Pe de ală pare, implsrile diferenţiae se apliă elemeli i la ieşirea ăria se obţin implsrile drepnghilare de draă are se poae modifia prin poenţiomerl de 8K. În oninare implsrile sn negae de iril N, sn diferenţiae şi aaă apoi eajl de emporizare i3 la ieţirea ăria se obţin, a şi la eajl RE, implsri drepnghilare penr omanda irisorli. Penr o mai omodă înţelegere a fnţionării monajli, în fig7 sa reprezena formele de ndă ale ensinilor reprezenaive din fig 6. se observă ă draa de menţinere a ensinii la bornele sarinii,, se reglează din poenţiomerl de 8K Fig. 7 Înerări experimenale. Se sdiază fnţionarea elor doă hoppere prezenae în refera. Se alimenează shema irili de omandă a irisorli V, apliândse la inrarea aesia o ensine sinsoidală de 8V, 5Hz. Apoi se osilografiază semnalele obţine la ieşirile P, P, în liml az aţionândse poenţiomerl de reglaj. 3. Se realizează shema hopperli din fig şi se ridiă araerisia renli de sarină fnţie de frevenţa generaorlir (f=...7hz). 4. a diverse frevenţe se osilografiază ensinea pe irisorl şi ensinea la bornele sarinii. 5. Se realizează shema hopperli din fig 4 şi se ridiă araerisia renli de sarină fnţie de valoarea rezisenţei poenţiomerli de 8K. Frevenţa generaorli R se alege în aes az ea mai miă posibilă. 6. Se osilografiază la aes ip de hopper ensinile, şi la bornele sarinii. 5

Σχετικά έγγραφα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea