Metode numerice pentru probleme Cauchy 1. Ecuaţii diferenţiale. Probleme Cauchy

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Metode numerice pentru probleme Cauchy 1. Ecuaţii diferenţiale. Probleme Cauchy"

Transcript

1 Meode numerce enru robleme Cuc. Ecuţ derenţle. Probleme Cuc.. Meode uns..4. Meode de Runge u connure) Consderăm roblem Cuc: ' ) ) ş reţeu de unce: ) b.....8) În generl o meodă de Runge u în r sd ese o meodă uns de orm:.

2 . )....4) unde ) r s s s c.4b) r s s j j sj s s... ) ) ) µ.4c) Se observă că enru clculul lu s cem el l... s dec meod descrsă m sus ese o meodă exlcă. Penru ăsr ordnul de roxmre derve l ) O se mun condţle:

3 µ r s s c s s j Penru meodele cu 4 sj s... r.5) r se oe ră că u ordnul de exce r ) O. În generl une meode Runge-u cu r sd se socză o un bel num belă Bucer cre se oe scre mrcl: µ A T c µ µ M µ r M r M r L L L L r r M rr c c L c r.

4 4 Prnre cele m oulre meode de Runge-u mnm meod lu u vând ordnul de exce cre re bel Bucer: ) 4 6 ) ) r dnre cele cu 4 sd mnm:

5 5 ) Meod Runge-u sndrd : ) 4 6 ) 4 ) 6 6

6 6 )Meod Runge-u-Gll : ) ) ) 4 6 ) 4 ) ) 6 ) 6 ) 6 6

7 7 )Meod u de re om : ) 4 8 ) 4 )

8 Exemlul : Rezolvţ roblem nţlă cre re soluţ excă ' ) ). Alcăm în connure meod Runge-u sndrd. Progrmul mlb ese: %exemlu Runge u sndrd ;b; %ceele nervlulu N6; %sul reele b-)/n-); %numrul de nodur zerosn);%nlzm vecorul solue enru Euler modc ezerosn); %solu' exc _ezerosn);%nlzm vecorul solue enru Euler )-; e)-; _e-; %cond nl ::b; %s de m 8

9 or :N _e)e-)*ex-)-)); Ex-)-)); Ex-).5*-).5**); Ex-).5*-).5**); 4Ex-)-)*); )-)/6***4); end e)-/); lo::b'.') %rerezenm grc solu numerc old on lo::be'b') lo::b_e'r') unde m olos uncţ Ex.m dă m jos uncon rezex) rez/^)-/-^; 9

10 Fgur. Soluţ excă ş soluţle numerce obţnue olosnd meod lu Euler ş meod Runge-u sndrd

11 Nodul exc) R R Tbel 4. Comrţe înre soluţ nlcă ) ş vlorle obţnue rn meod Runge-u sndrd R )

12 I..5. Sble meodelor uns Fe o reţe grlă) de unce unormă su neunormă e nervlul [ b] dă de nodurle { } sel încâ r ş grle vor < < <... < < b.7)... su b ) / ).8) grlă neunormă) grlă unormă) Vom sune că grl ese de neţe mx.9)

13 Sunem că o uncţe cu vlor vecorle denă e grl.7) v { v } d v R se numeşe uncţe grlă. Vom no mulţme uncţlor grlă cu dene e nervlul [ b] cu [ b] Γ unde rn noăm colecţ de lungm { }. Denm în connure norm une uncţ grlă rn: v mx v v Γ[ b].4) Consderăm roblem Cuc ş o meodă numercă cu un sngur s ' ) ) b R ) şă cese robleme d ).4b)

14 Se observă că meod numercă roduce o uncţe grlă { } sel încâ unde { } ese grl ndusă de soluţ excă robleme.4). Inroducem în connure oeror rezdul R den e C [ b] ş R den e [ b] Γ : Rv) ) : v' ) v ) ).4) Rv) : v v) v )....4) unde v { v } Γ [ b] r enru den oerorul d de.4) în consderăm R v) Rv). Folosnd oeror denţ m sus uem scre roblem cu vlor nţle.4) ş meod numercă şă.4b) sel: 4

15 e [ b] ).44) R e [ b].45) R Se observă că erore loclă de runcere.6) în uncul )) se oe exrm cu juorul oerorulu rezdul.4) lc soluţe exce R ) : ) )) ) ) T ) ).46) Sble ese o roree sceme numerce.4b) ş nu re legăură cu uere de roxmre meode. E se reeră l robuseţe sceme în ror cu erurbţle mc. Sble îmreună cu 5

16 conssenţ conduc l convergenţ soluţe numerce căre soluţ devără. Penru den sble cu juorul oerorlor rezdul resuunem d d că ) :[ b] R [ ] R unde 6. Denţ 8: Meod.4b) se numeşe sblă e [ b] dcă exsă > consnă) ce nu dende de sel încâ enru o grlă rbrră e [ b] ş enru două uncţ grlă rbrre v w Γ [ b] de sble v > v w R v R w ) v w [ b] re loc negle w Γ.47) enru orce cu sucen de mcă.

17 Presuunem că vem două uncţ grlă ş w ce ssc R.48) R w ε η.49) w unde ε { ε } Γ [ b] ese o uncţe grlă cu ε ş η mc. Prn nloge cu.45) uem sune că Γ [ b] ese rezulul lcăr sceme numerce.4b) cu o recze nnă r w Γ [ b] rereznă rezulul lcăr sceme numerce.4b) în cre s-u srecur unele eror de exemlu eror de rounjre dore screr în vrgulă lonă. Aunc meod numercă ese sblă dcă: 7

18 ε ) w.5) η dcă scmbre loclă în ese de celş ordn de mărme c ş erore rezdulă loclă { ε } ş erore nţlă η. Lem 4: Fe { e n } o secvenţă de numere e n R ce ssce negle unde b R. Aunc n > n en nen bn n....5) n n n en En E n e l b n... l.5) 8

19 Demonsrţe: Dcă cem convenţ că un rodus vd re vlore ş că o sumă vdă re vlore se ră rn nducţe memcă că E e En n En bn n....5) Scăzând ecuţ.5) dn ecuţ.5) vem Deorece E e n En n en En) n....54) e ş vem e E r rn nducţe ţnând con > că > se oe ră că E n e. n n 9

20 Teorem 5: Dcă ) ssce o condţe Lscz în ror cu vrbl ) * ) M * e [ b] R d [ ].55) unc meod.4b) ese sblă. Demonsrţe: Fe { } o grlă rbrră e [ b] ş v w Γ [ b] două uncţ grlă cu vlor vecorle rbrre. Dn.4) uem scre v w v w r rn scădere obţnem: v ) Rv)... w ) R w)...

21 v w v w [ v ) w ) ] R v) R w) [ ]....56) Dcă lcăm norm ecuţe.56) ş olosm negle rungulu obţnem: v w v w v ) w ) R v) R w)... Noând e v w d Rv) Rw) δ d ş olosnd.55) vem: e M) δ....57) Se observă că negle.57) ese de negle.5) cu M ş δ d. Deorece... unde vem: ese surunr ş ozv enru

22 ) ) )M b M l M l l l l l l e e e M l... unde enru dou negle m olos x x e. Conorm Leme 4 uem scre: ) ) ) ) )... b e e e e e e M b M b M b δ δ Aşdr ) ) w M b R v R b w v e w v e ) ş m obţnu sel ecuţ.47) cu ) { } b e M b mx.

23 Puem să cem observţ că meodele cu un s ssc o condţe Lscz dcă ssce o sel de condţe r consn M enru se oe deermn cunoscând consn L enru. I..6. Convergenţ meodelor uns Denţ 9: Fe < < <... < < b o grlă e [ b] cu lungme grle mx ). Fe { } o uncţe grlă obţnuă rn lcre meode numerce.4b) r { } grl ndusă de soluţ excă

24 robleme cu vlor nţle.4). Meod numercă.4b) ese convergenă e [ b] dcă re loc: când.58) Teorem 6: Dcă meod.4b) ese conssenă ş sblă e [ b] unc e converge. M mul dcă ese de ordnul unc O ) când.59) Demonsrţe: Dcă meod ese sblă unc enru sucen de mc re loc negle.47) enru grlele ) R R ) v ş w : 4

25 Deorece ) ş deorece soluţ nlcă vercă ecuţ.44) unc vem: R.6) Având în vedere legăur înre oerorul rezdul ş erore de runcere dă de ecuţ.46) obţnem: R T ).6) Conorm oeze meod ese conssenă dcă T ) când.6) ş unc dn.6) ş.6) obţnem: când 5.

26 M mul o meodă re ordnul dcă ) ) O T dec vem conorm ecuţe.6) când O ) când I..7. Asmoc eror globle Consderăm roblem Cuc ş o meodă numercă cu un sngur s şă cese robleme ' ) ) b R ) d 6 ).4b)

27 ş dorm să evluăm comormenul smoc l vlor unde { } când ese grl rodusă de soluţ numercă r { } ese grl ndusă de soluţ excă robleme.4). Consderăm enru smlcre că grl olosă c ese de lungme consnă. n n Remnm că o uncţe τ :[ b] R R cre ssce τ ) ş T ) τ ) O ).9) se numeşe uncţe de erore rnclă. 7

28 Teorem 7: Presuunem: ) ) ) C [ b] R d [ ] ) ese o meodă de ordn ce dme o uncţe de erore rnclă τ ) d C [ b] R ) ) e ) ese soluţ robleme Cuc de d e ) )) e ) τ ) b.6) Aunc enru... vem e ) O ) su e O ). când.64) 8

29 9 Demonsrţe: Esmăm derenţ ) ) ).65) Dezvolăm în sere Tlor enru comonen j ş ne orm l dervele secunde: ) ) ) ) ) ) [ ] ) ) [ ] ) [ ] l l d l l j d j j j.66) unde ese e segmenul ce uneşe ş ). Ulzăm dezvolre lu Tlor dn nou în vrbl :

30 ) ) ) ) ) ) j j j.67) unde < <. Conorm conssenţe vem ) ) e [ ] d b R ş unc ) ) [ ] d j j b x R.68) ş unc conorm condţe ) uem scre: ) ) ) ) ) O j j.69) Deorece ese o meodă de ordn unc ) ) O. Aunc conorm Teoreme 6 condţe ) ş ecuţlor.69) ş.66) vem:

31 ) ) ) ) ) ) ) [ ] ) ) ) ) [ ] ) ) ) ) ) [ ] ) d j d j d j j j O O O O O.7) unde m olos ul că ) O ese de ordnul ) O deorece. Relţ.7) scrsă în ormă vecorlă ese: ) ) ) ) ) ) ) ) O.7) unde rn m no Jcobnul lu în ror cu vrbl.

32 Penru une în evdenţă ermenul domnn în erore globlă nroducem uncţ grlă { } r r unde ) r.7) Avem ) ) ) ) ) [ ] ) ) ) ) ) ) ) ) r r unde m exrm dn meod numercă.4b). Ţnând în connure con de legăur dnre oeror rezdul s erore de runcere loclă

33 ) ) ) ) ) ) ) ) T R : obţnem ) ) ) ) ) ) [ ] { } T r r.7) Având în vedere legăur dnre erore loclă de runcere ş uncţ de erore rnclă dă de ) ) ) O T τ ecuţ.7) devne ) ) ) ) ) ) ) [ ] O r r τ.74) ş olosnd.7) ş.7) obţnem

34 r r r ) )) r τ )) O )....75) Noând ) ) ) τ ) ) se observă că.75) ese de g meod exlcă lu Euler enru roblem cu vlor nţle de d e) e ) g cre se oe scre în ermen oerorulu rezdul sel Euler g R r) ε... ε O ) 4

35 Având în vedere că meod lu Euler ese o meodă sblă e [ b] re loc.47)) ş că g nd lnră în dou vrblă ssce o condţe Lscz unormă unc r e O ) ş ţnând con de.7) se obţne dcă cee ce rebu demonsr. ) e O I..8. Esmre eror globle Penru monorz erorle globle conorm eoreme recedene rebue să evluăm Jcobnul ) ş să esmăm uncţ de erore rnclă. Enunţăm urmăore eoremă: 5

36 Teorem 8: Presuunem: ) ) ) C [ b] R d [ ] ) ese o meodă de ordn ce dme o uncţe de erore rnclă τ ) d C [ b] R ) ) exsă o esmţe r ) enru uncţ de erore rnclă sel încâ: unorm e [ b] R r ) τ ) O ).76) d v) e uncţ grlă { } ş o nouă uncţe grlă v { v } generă sel: 6

37 v v ) v ) v r ) [ ] v.77) Aunc enru orce... ) v O când.78) Demonsrţe: Deorece meod numercă ese conssenă dcă ) ) d ) conorm condţe ) vem că ) C [ b] R. Aunc conorm Teoreme 7 vem ) O ) su ) ) ) O ). 7

38 Ţnând con că obţnem: ) )) O ).79) Conorm oeze ) ) d C [ b] R ) Tlor vem: τ ş unc dezvolând în sere ) τ )) τ )[ )] τ ) ) O ) τ ş unc conorm oeze ) obţnem: r ) τ ) O ) τ ) ) O ) O ) r dcă ) τ )) O ).8) 8

39 Fe ) ) τ ) ) g ) Aunc.77c) re orm: unde v [ A v b].8) v A sun mrce mărgne ş b sun vecor mărgnţ. Conorm relţe.57) vem că v ese mărgn dcă v O ).8) Folosnd.79) ş.8) în.77c) ş ţnând con de.8)vem: v v [ )) v )) O ) ] v g v ) O ) τ 9

40 Se observă că relţ de m sus deneşe meod exlcă lu Euler scrsă olosnd oerorul rezdul sel: Euler g R ) O ) v 4 Deorece meod lu Euler ese sblă vem v e ) O ) unde e ) ese soluţ ecuţe de d Aunc conorm relţe.64) su e) e ). g e ) O ) v O ) ) O ) când ) v O când

41 4 I..9. Exrolre Rcrdson l zero Se observă că enru lc eorem neroră vem nevoe de o esmre ) r uncţe de erore rnclă ) τ cu o recze ) O. Fe o meodă numercă cu un s de ordn. Consderăm relţle: ) ) ) * / / * / r.8)

42 4 Se observă că * se obţne în urm lcăr meode enru do ş consecuv de mărme / r se obţne duă o sngură lcre meode enru sul. Vercăm în connure dcă ) r d de.8) ese o esmţe bună lu ) τ. Conorm denţlor.6) ş.9) vem: ) ) ) [ ] ) ) O τ.84) Folosnd relţle.8) obţnem ) ) ) ) / / / *

43 4 ş o exrmăm ermen dn membrul dre olosnd.84): ) ) ) [ ] ) ) ) ) ) ) ) / ) ) / ) ) * O O O O O τ τ τ τ unde ) O τ oe dezvol în sere Tlor ) ) ) O O τ τ. Aşdr vem: ) ) ) * O τ.85)

44 44 Dcă scădem.85) dn.84) unc obţnem ) ) noe * ) *.86) cre deneşe o nouă meodă cu un s de ordnul. Se observă că rocedur.8) necesă mulle evluăr le uncţe cee ce o ce c meod să e cossore. De obce e se lcă l ecre do ş lu dcă vem rocedur ) ) ) *.87) r.85) devne ) ) ) ) * O τ.88)

45 I... Meode mbrce scuunde) * * Consderăm o meodă de ordn ş o meodă de ordn dcă ) [ ) ) ] τ ) O ).89) * ) [ ) ) ] O ).9) Scăzând ecuţle.89) ş.9) ş îmărţnd rezulul cu obţnem esmorul: r [ ] * ) ) ).9) 45

46 Urmăm în connure dee lu Felberg cre scuund o meodă de Runge-u de ordnul înr-o meodă de ordnul. Consderăm o meodă exlcă cu r sd s ) ) ) ) µ Penru * se lege o meodă cu * r sd * s s * sj s sj r s s j c s sj s j s... r r * > r sel încâ µ µ enru s... r.9) Aunc m vem de ăcu * evluăr sulmenre le uncţe. r r 46

47 Asel de erec de ormule Runge-u mbrce u os obţnue de Felberg l srşul nlor 96. Exemle de rmer ormulelor mbrce sun dţ în belul urmăor: r * r Tbel 5. Formule Runge-u mbrce 47

48 Meodelor mbrce l se şeză o o belă Bucer modcă de orm: µ A Cel m smlu exemlu de meodă mbrcă ese meod lu Euler mbrcă în meod lu Heun. Tbel e Bucer ese: T c T c / / 48

Se observă că pentru calculul lui facem apel la, deci metoda descrisă mai sus. K s ( )

Se observă că pentru calculul lui facem apel la, deci metoda descrisă mai sus. K s ( ) I... Meoe e p Runge u onnue Coneăm poblem Cu: b ' I. ş eţeu e pune:.... În genel o meoă e p Runge u în ee o meoă unp e om:... φ I. une φ I.b... µ I. Se obevă ă penu lulul lu em pel l e meo eă m u ee o

Διαβάστε περισσότερα

3.6 Valori şi vectori proprii. Fie V un K-spaţiu vectorial n-dimensional şi A L K (V) un operator liniar.

3.6 Valori şi vectori proprii. Fie V un K-spaţiu vectorial n-dimensional şi A L K (V) un operator liniar. Algebră lnră, geometre nltcă ş dferenţlă 6 Vlor ş vector propr Fe V un K-spţu vectorl n-dmensonl ş A L K (V) un opertor lnr Defnţ 6 Un vector x V, x se numeşte vector propru l opertorulu A dcă exstă K

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 2 METODE DE STUDIU ALE CIBERNETICII ECONOMICE. MODELAREA ŞI SIMULAREA SISTEMELOR ECONOMICE

CAPITOLUL 2 METODE DE STUDIU ALE CIBERNETICII ECONOMICE. MODELAREA ŞI SIMULAREA SISTEMELOR ECONOMICE CAPITOLUL METODE DE STUDIU ALE CIBERNETICII ECONOMICE. MODELAREA ŞI SIMULAREA SISTEMELOR ECONOMICE Prncpl meodă ulză în cbernec economcă penru sudul ssemelor dpve complee ş proceselor l cre prcpă cese

Διαβάστε περισσότερα

Cuprins. Prefaţă Metoda eliminării complete (Gauss Jordan) Spaţii vectoriale Noţiunea de spaţiu vectorial...

Cuprins. Prefaţă Metoda eliminării complete (Gauss Jordan) Spaţii vectoriale Noţiunea de spaţiu vectorial... Cuprs Preţă Meod elmăr complee Guss Jord Spţ vecorle Noţue de spţu vecorl Depedeţ ş depedeţ lră ssemelor de vecor 8 Ssem de geeror Bă uu spţu vecorl Coordoele uu vecor îr-o bă dă Subspţul vecorl geer de

Διαβάστε περισσότερα

IV.1.6. Sisteme de ecuaţii liniare

IV.1.6. Sisteme de ecuaţii liniare IV6 Sseme de ecuţ lre IV6 Defţ Noţ Ssemele de ecuţ lre erv prope î oe domele memc plce Î uele czur, ele pr î mod url, d îsăş formulre proleme Î le czur, ssemele de ecuţ lre rezulă d plcre uor meode umerce

Διαβάστε περισσότερα

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3) BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul

Διαβάστε περισσότερα

Instrumentație electronică de măsură - Laborator 1 rev 8.1 2

Instrumentație electronică de măsură - Laborator 1 rev 8.1 2 Insrumențe elecroncă de măsură - Lboror rev 8. Lucrre de lboror nr. Măsurăr în regm permnen snusodl. Măsurre defzjelor Rev. 8. Scop: Fmlrzre cu meode de măsurre părţlor funcţe de rnsfer ş reprezenre crcersclor

Διαβάστε περισσότερα

CURS 6 METODE NUMERICE PENTRU ECUAŢII DIFERENŢIALE ORDINARE. Partea I (Rezumat) 6-I METODE NUMERICE PENTRU ECUAŢII DIFERENŢIALE DE ORDINUL ÎNTÂI

CURS 6 METODE NUMERICE PENTRU ECUAŢII DIFERENŢIALE ORDINARE. Partea I (Rezumat) 6-I METODE NUMERICE PENTRU ECUAŢII DIFERENŢIALE DE ORDINUL ÎNTÂI CURS 6 METODE NUMERICE PENTRU ECUAŢII DIFERENŢIALE ORDINARE Parea I Rezua 6-I METODE NUMERICE PENTRU ECUAŢII DIFERENŢIALE DE ORDINUL ÎNTÂI În aceasă secţune se vor rezena eode nuerce enru ecuaţ ş ssee

Διαβάστε περισσότερα

Metode Numerice de Rezolvare a Ecuațiilor Diferențiale

Metode Numerice de Rezolvare a Ecuațiilor Diferențiale Curs - Meode Numerce de Rezolvare a Ecuațlor Derențale Aplcaț în Ingnera Elecrcă As. Dr. ng. Levene CZUMBIL Laboraorul de Cerceare în Meode Numerce Deparamenul de Elecroencă Ingnere Elecrcă E-mal: Levene.Czumbl@em.ucluj.ro

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite. CAPITOLUL SERII FOURIER Ser trgoometrce Ser Fourer Fe fucţ f :[, Remtm că puctu [, ] se umeşte puct de b dscotutte de prm speţă fucţe f dcă mtee tere f ( ş f ( + estă ş sut fte y Defţ Fucţ f :[, se umeşte

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE CAPITOLUL FUNCŢIONALE LINIAE BILINIAE ŞI PĂTATICE FUNCŢIONALE LINIAE BEIA TEOETIC Deiniţia Fie K X un spaţiu vecorial de dimensiune iniă O aplicaţie : X K se numeşe uncţională liniară dacă: ese adiivă

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel

Lucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel Lucrre Nr. 6 ecţ netă prlel-prlel Crcutul electrc pentru studul AN pp: Schem de semnl mc AN pp: Fur. Schem electrcă pentru studul AN pp Fur 2. Schem de semnl mc crcutulu pentru studul AN pp Intern cudrpl:

Διαβάστε περισσότερα

5.1 Realizarea filtrelor cu răspuns finit la impuls (RFI) Filtrul caracterizat prin: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE. 5.1.

5.1 Realizarea filtrelor cu răspuns finit la impuls (RFI) Filtrul caracterizat prin: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE. 5.1. 5. STRUCTURI D FILTR UMRIC 5. Realzarea ltrelor cu răspuns nt la mpuls (RFI) Fltrul caracterzat prn: ( z ) = - a z = 5.. Forma drectă - - yn= axn ( ) = Un ltru cu o asemenea structură este uneor numt ltru

Διαβάστε περισσότερα

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a Cetrul de reutte rl-mhl Zhr CENTE E GEUTTE Î prtă este evoe să se luleze r plălor ple de ee vom det plăle ple u mulńm Ştm ă ms este o măsură ttăń de mtere dtr-u orp e ms repreztă o uńe m re soză eăre plă

Διαβάστε περισσότερα

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte. Problema Tranformaa Radon Reconrucia unei imaini bidimenionale cu auorul roieciilor rezulae de-a lunul unor dree. Domeniul de uilizare: Prelucrarea imainilor din domeniul medical Prelucrarea imainilor

Διαβάστε περισσότερα

VII.3.5. Metode Newton modificate

VII.3.5. Metode Newton modificate Meode de Opmzare Curs 4 VII.3.5. Meode Newon modfcae În ulmul algorm prezena în cursul recu în suaţa în care hessana Hf(x ) nu era pozv defnă se folosea drep drecţe de deplasare v = - f(x ) specfcă meode

Διαβάστε περισσότερα

METODE NUMERICE DE REZOLVARE A ECUAŢIILOR ȘI SISTEMELOR DE ECUAȚII DIFERENŢIALE. Autor: Dénes CSALA

METODE NUMERICE DE REZOLVARE A ECUAŢIILOR ȘI SISTEMELOR DE ECUAȚII DIFERENŢIALE. Autor: Dénes CSALA METODE NUMERICE DE REZOLVARE A ECUAŢIILOR ȘI SISTEMELOR DE ECUAȚII DIFERENŢIALE Auor: Dénes CSALA Crcuul R-L sere în regm ranzoru Se conseră un crcu orma nr-un rezsor e rezsenţă R ş o bobnă e nucvae L

Διαβάστε περισσότερα

Integrale cu parametru

Integrale cu parametru 1 Integrle proprii cu prmetru 2 3 Integrle proprii cu prmetru Definiţi 1.1 Dcă f : [, b ] E R, E R este o funcţie cu propriette că pentru orice y E, funcţi de vribilă x x f (x, y) este integrbilă pe intervlul

Διαβάστε περισσότερα

4. FUNCŢII DIFERENŢIABILE. EXTREME LOCALE Diferenţiabilitatea funcţiilor reale de o variabilă reală.

4. FUNCŢII DIFERENŢIABILE. EXTREME LOCALE Diferenţiabilitatea funcţiilor reale de o variabilă reală. 4. FUNCŢII DIFERENŢIABILE. EXTREME LOCALE. 4.. Noţun teoretce ş rezultate fundamentale. 4... Dferenţabltatea funcţlor reale de o varablă reală. Multe robleme concrete conduc la evaluarea aromatvă a creşter

Διαβάστε περισσότερα

7. INTEGRALA IMPROPRIE. arcsin x. cos xdx

7. INTEGRALA IMPROPRIE. arcsin x. cos xdx 7 INTEGRALA IMPROPRIE 7 Erciţii rzolv Erciţiul 7 Să s sudiz nur urăorlor ingrl irorii şi să s drin vloril csor în cz d convrgnţă: d c sin d 3 / rcsin d cos d d sin d > R Soluţii Funcţi f : - R f s ingrilă

Διαβάστε περισσότερα

cele mai ok referate

cele mai ok referate Permur www.refereo.ro cele m o refere.noue de permure. Fe A o mulme f de elemee, dc A{,, 3,, }. O fuce becv σ:aàa e umee permure ubue de grdul. P:Numrul uuror permurlor de ord ee egl cu!..produul compuere

Διαβάστε περισσότερα

4. Interpolarea funcţiilor

4. Interpolarea funcţiilor Iterpolre ucţlor 7 Iterpolre ucţlor Fe : [] R ş e pucte dstcte d tervlul [] umte odur Prolem terpolăr ucţe î odurle costă î determre ue ucţ g : [] R dtro clsă de ucţ cuoscută cu proprette g Pusă su cestă

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6) SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. Probleme. Foloind proprieaea de liniariae, ă e demonreze urmăoarele: in σ(, Re > ; ( + penru orice C. co σ( h σ( ch σ(, Re > ; ( +, Re > ; (3, Re > ; (4. Să e arae că penru

Διαβάστε περισσότερα

INTEGRAREA ȘI DERIVAREA NUMERCĂ A FUNCȚIILOR REALE

INTEGRAREA ȘI DERIVAREA NUMERCĂ A FUNCȚIILOR REALE Metode Numerce Lucrre r. 7 NTEGRAREA Ș DERVAREA NUMERCĂ A FUNCȚLOR REALE Modelul mtemtc ș metodele umerce utlzte Cudrtur este o procedură umercă pr cre vlore ue tegrle dete ( este promtă olosd ormț despre

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 5 Comportarea cascodei EC-BC în domeniul frecvenţelor înalte

Lucrarea Nr. 5 Comportarea cascodei EC-BC în domeniul frecvenţelor înalte Lucaea N. 5 opoaea cascode E-B în doenul fecenţelo înale Scopul lucă - edenţeea cauzelo ce deenă copoaea la HF a cascode E-B; - efcaea coespondenţe dne ezulaele obţnue expeenal penu la supeoaă a benz acesu

Διαβάστε περισσότερα

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z : Numere complexe î formă algebrcă a b Fe, a b, ab,,, Se umeşte partea reală a umărulu complex : Re a Se umeşte coefcetul părţ magare a umărulu complex : Se umeşte modulul umărulu complex : Im b, ş evdet

Διαβάστε περισσότερα

mărimea de stare (prin conditiile iniţiale x(τ) numita stabilitate internă sistem liniar este stabi mărime de intrare u(t),

mărimea de stare (prin conditiile iniţiale x(τ) numita stabilitate internă sistem liniar este stabi mărime de intrare u(t), /3/5 Stbltte este un dn propretăţle nterne le sstemelor dnmce reflecttă de dependenţ funcţe de trnzţe stărlor x(t) = φ(t,τ,x τ,ω), de fz nţlă (τ,x(τ)). Se spune că un sstem lnr este stbl dcă, lăst să evolueze

Διαβάστε περισσότερα

TUBURI CU PEREŢI GROŞI

TUBURI CU PEREŢI GROŞI CAPITOLUL TUBUI CU PŢI GOŞI.. Să d nsun xl-smc Tubul suz cu ţ goş c dn cgo d lmn d zsnţă, ş num cgo coulo msv, cu cl dmnsun d clş odn d măm. Tnsunl ş vţ cso dcţ gosm lu nu o nglj c ş în czul învlolo cu

Διαβάστε περισσότερα

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn. 86 ECUAŢII 55 Vriile letore discrete Sut vriile letore cre iu o ifiitte umărilă de vlori Digrm uei vriile letore discrete re form f, p p p ude p = = Distriuţi Poisso Are digrm 0 e e e e!!! Se costtă că

Διαβάστε περισσότερα

Demodularea (Detectia) semnalelor MA, Detectia de anvelopa

Demodularea (Detectia) semnalelor MA, Detectia de anvelopa Deodularea (Deecia) senalelor MA, Deecia de anveloa Deodularea ese recuerarea senalului odulaor din senalul MA. Aceasa se oae face erfec nuai daca s( ) ese de banda liiaa iar Deodularea senalelor MA se

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME (toate problemele se pot rezolva cu ajutorul teoriei din sinteze)

PROBLEME (toate problemele se pot rezolva cu ajutorul teoriei din sinteze) Uverstte Spru Hret Fcultte de Stte Jurdce Ecoome s Admstrtve Crov Progrmul de lcet Cotbltte ş Iormtcă de Gestue Dscpl Mtemtc Aplcte î Ecoome tulr dscplă Co uv dr Lur Ugureu SUBIECE ote subectele se regsesc

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice Educţi Mtemtică Vol. 1, Nr. (5), 59 68 Asupr unei metode pentru clculul unor integrle definite din functii trigonometrice Ion Alemn Astrct In this pper is presented one method of clcultion for the trigonometricl

Διαβάστε περισσότερα

Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.

Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z. Numere complexe Numere complexe Forma algebrcă a numărulu complex este a b unde a ş b sunt numere reale Numărul a se numeşte partea reală a numărulu complex ş se scre a Re ar numărul b se numeşte partea

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n. Semir 3 Serii Probleme rezolvte Problem 3 Să se studieze tur seriei Soluţie 3 Avem ieglitte = ) u = ) ) = v, Seri = v este covergetă fiid o serie geometrică cu rţi q = < Pe bz criteriului de comprţie cu

Διαβάστε περισσότερα

TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA, TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE Prof. dr. ig. Vler DOLGA, Curi_7_ Aliz i ruul iemelor liire i domeiul im II. Sieme de ordiul. Ruul iemului l emle drd imul uir re uir rm 3. Noiui rivid clie iemului de ordiul

Διαβάστε περισσότερα

VII. Teorema lui Dirichlet

VII. Teorema lui Dirichlet VII Teorem l Drclet Teorem 7 (l Drclet: Orce rogree rtmetcă nfntă c termen nmere ntrle ş c rţ rmă c rml termen conţne o nfntte de nmere rme [8] [7] Dcă notăm c r Ν * rţ rogree tnc teorem l Drclet e ennţă

Διαβάστε περισσότερα

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire 4.7. Sbilie sisemelor liire cu o irre şi o ieşire Se spue că u sisem fizic relizbil ese sbil fţă de o siuţie de echilibru sţior, dcă sub cţiue uei perurbţii eeriore (impuls Dirc) îşi părăseşe sre de echilibru

Διαβάστε περισσότερα

Proiect Doctorat: CONTRIBUłII LA ANALIZA ENERGETICĂ MULTIPARAMETRICA A ANVELOPEI ŞI A SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL MICROCLIMATULUI DIN CLĂDIRI

Proiect Doctorat: CONTRIBUłII LA ANALIZA ENERGETICĂ MULTIPARAMETRICA A ANVELOPEI ŞI A SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL MICROCLIMATULUI DIN CLĂDIRI Proec Docor: CONTIBUłII A ANAIZA ENEGETICĂ MUTIPAAMETICA A ANVEOPEI ŞI A SISTEMEO DE MANAGEMENT A MICOCIMATUUI DIN CĂDII Conducăor şnńfc: Prof. dr. ng. Cornel Mhălă Docornd: ng. Crsn Pecu - ule 9 - Tez

Διαβάστε περισσότερα

Structura circuitelor digitale N.Cupcea (notite) 1 Circuite logice cu TMOS. * exemplu: structura fizică a unui TECMOS cu canal indus:

Structura circuitelor digitale N.Cupcea (notite) 1 Circuite logice cu TMOS. * exemplu: structura fizică a unui TECMOS cu canal indus: Srucur crcuelr gle N.Cuce (ne Crcue lgce cu TMOS. Cmur elecrnc cu TECMOS * exemlu: rucur fzcă unu TECMOS cu cnl nu: - funcţnre, crcerc, rmer: - ecuţle lu Sh: D 0 că: GS < (rnzr blc ( GS DS DS D că: GS

Διαβάστε περισσότερα

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi Anliz mtemtică, cls XI- proleme rezolvte Rolul derivtei întâi Virgil-Mihil Zhri DefiniŃie: Punctele critice le unei funcńii derivile sunt rădăcinile (zerourile) derivtei întâi DefiniŃie: Fie f:i R, cu

Διαβάστε περισσότερα

REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR DIFERENŢIALE

REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR DIFERENŢIALE REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR DIFERENŢIALE Itroducere Acest tp de prolee prove d cdrul vst l le ucţole. Ecuţle dereţle su cu dervte prţle costtue odelele tetce petru ortte proleelor gereşt: studul eorturlor

Διαβάστε περισσότερα

MULTIMEA NUMERELOR REALE

MULTIMEA NUMERELOR REALE www.webmteinfo.com cu noi totul pre mi usor MULTIMEA NUMERELOR REALE office@ webmteinfo.com 1.1 Rdcin ptrt unui numr nturl ptrt perfect Ptrtul unui numr rtionl este totdeun pozitiv su zero (dic nenegtiv).

Διαβάστε περισσότερα

6. VARIABILE ALEATOARE

6. VARIABILE ALEATOARE 6. VARIABILE ALEATOARE 6.. Vrble letore. Reprtţ de probbltte. Fucţ de reprtţe O vrblă letore este o cttte măsurtă î legătură cu u expermet letor, de exemplu, umărul de produse cu defecţu î producţ zlcă

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii Cpitolul I: Integrle improprii Lect. dr. Lucin Mticiuc Fcultte de Mtemtică Clcul integrl şi Aplicţii, Semestrul I Lector dr. Lucin MATICIUC Seminriile Cpitolul I. Integrle improprii. Să se studieze ntur

Διαβάστε περισσότερα

ELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL

ELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL ELEMENTE DE CLCUL NUMERIC MTRICEL Metode de clcul l verse Metod reducer l mtrce utte / metod elmăr î versue Guss-Jord dgolzăr / metod elmăr vtj: Obţere vlor determtulu fără clcule suplmetre Se bzeză pe

Διαβάστε περισσότερα

π } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1.

π } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1. Trigonometrie FuncŃii trigonometrice. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic b c b sin B, cos B, tgb c C c ctgb, sin B cosc, tgb ctgc b b. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice. sin:r [-,] A c B sin(-x)

Διαβάστε περισσότερα

Mădălina Roxana Buneci. Optimizări

Mădălina Roxana Buneci. Optimizări Mădălna Roxana Bunec Optmzăr Edtura Academca Brâncuş Târgu-Ju, 8 Mădălna Roxana Bunec ISBN 978-973-44-87- Optmzăr CUPRINS Prefaţă...5 I. Modelul matematc al problemelor de optmzare...7 II. Optmzăr pe mulţm

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 6.Integrarea ecuațiilor diferențiale

Seminar 6.Integrarea ecuațiilor diferențiale Sema.Iegaea ecațlo deețale Resosabl: Maela Vasle maela.a.vasle@gmal.com Cosm-Șea Soca cosm.soca9@gmal.com Obecve Î ma acge aces laboao sdel va caabl să: ezolve ssem de eca deeale dee meode. să ezolve obleme

Διαβάστε περισσότερα

Tema: şiruri de funcţii

Tema: şiruri de funcţii Tem: şiruri de fucţii. Clculţi limit (simplă) şirului de fucţii f : [ 0,], f ( ) R Avem lim f ( 0) = ir petru 0, vem lim f ( ) Î cocluzie, dcă otăm f: [ 0, ], f ( ) =, = 0 =, 0 + + = +, tuci lim f f =..

Διαβάστε περισσότερα

2. Functii de mai multe variabile reale

2. Functii de mai multe variabile reale . Fuct de m multe vrble rele.. Elemete de topologe R Fe u sptu lr (XK. Det. Se umeste produs sclr plct < > < < λ > λ < v < > < > ; XX K cu omele: > ( X < > ( X ( λ K >< > < > ( X ( Xs < > ; dc s um dc

Διαβάστε περισσότερα

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate Lector uv dr Crsta Nartea Cursul 7 Spaţ eucldee Produs scalar Procedeul de ortogoalzare Gram-Schmdt Baze ortoormate Produs scalar Spaţ eucldee Defţ Exemple Defţa Fe E u spaţu vectoral real Se umeşte produs

Διαβάστε περισσότερα

Cursul 10 T. rezultă V(x) < 0.

Cursul 10 T. rezultă V(x) < 0. ursul uţol ătrtă V: X R V s lsă stl: ) V st oztv tă ă X u X rzultă V(). ) V st tv tă ă X u X rzultă V()

Διαβάστε περισσότερα

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI) Seminar 5: Sieme Analogice iniare şi Invariane (SAI) SAI po fi caracerizae prin: - ecuaţia diferenţială - funcţia de iem (fd) H() - funcţia pondere h - răpunul indicial a - răpunul la frecvenţă H(j) ăpunul

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

[ ] 3. Structura mulţimii soluţiilor admisibile ale unei probleme de programare liniară

[ ] 3. Structura mulţimii soluţiilor admisibile ale unei probleme de programare liniară 3. Structura mulţm soluţlor admsble ale une robleme de rogramare lnară 3. Structura mulţm soluţlor admsble ale une robleme de rogramare lnară În această secţune ne vom or asura rncalelor roretăţ geometrce

Διαβάστε περισσότερα

ELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL

ELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL ELEMENTE DE CLCUL NUMERIC MTRICEL. Metode de clcul l verse Metod reducer l mtrce utte / metod elmăr î versue Guss-Jord dgolzăr / metod elmăr. vtj: Obţere vlor determtulu fără clcule suplmetre. Se bzeză

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât Cp 2 INTEGRALA RIEMANN 9 CAPITOLUL 2 INTEGRALA RIEMANN 2 SUME DARBOUX CRITERIUL DE INTEGRABILITATE DARBOUX Defţ 2 Se umeşte dvzue tervlulu [, ] orce sumulţme,, K,, K, [, ] stfel îcât = { } = < < K< <

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Laboraratorul 7. Validarea generatorilor

Laboraratorul 7. Validarea generatorilor Lborrtorul 7. Vldre genertorlor Bblogrfe:. I. Văduv. Modele de smulre Edtur Unverstt dn Bucureşt 004.. I. Vduv Modele de smulre cu clcultorul Edtur Tehnc Bucureşt 977. 3. I. Vldmrescu Probbltt s sttstc

Διαβάστε περισσότερα

Το άτομο του Υδρογόνου

Το άτομο του Υδρογόνου Το άτομο του Υδρογόνου Δυναμικό Coulomb Εξίσωση Schrödinger h e (, r, ) (, r, ) E (, r, ) m ψ θφ r ψ θφ = ψ θφ Συνθήκες ψ(, r θφ, ) = πεπερασμένη ψ( r ) = 0 ψ(, r θφ, ) =ψ(, r θφ+, ) π Επιτρεπτές ενέργειες

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

sin d = 8 2π 2 = 32 π

sin d = 8 2π 2 = 32 π .. Eerciţii reolvte. INTEGRALA E UPRAFAŢĂ E AL OILEA TIP. ÂMPURI OLENOIALE. Eerciţiul... ă se clculee dd dd dd, () fiind fţ eterioră sferei + + 4. oluţie. Avem: sin θ cos φ, sin θ sin φ, cos θ, θ[, π],

Διαβάστε περισσότερα

Modele dinamice de conducere optimală a activităţii firmei 9. Modelul Jorgenson

Modele dinamice de conducere optimală a activităţii firmei 9. Modelul Jorgenson Modele dinmice de conducere opimlă civiăţii firmei 9 Modelul Jorgenson Ese un model în cre ese urmăriă sregi firmei în cee ce priveşe efecure invesiţiilor şi efecele deprecierii cpilului supr evoluţiei

Διαβάστε περισσότερα

LEC IA 1: INTRODUCERE

LEC IA 1: INTRODUCERE LE Lec\a.. Defnrea dscplne LE LEC IA : INRODUCERE Abrever: LE eora Lnear` a Elastct`\ NE eora Nelnear` a Elastct`\ MSD Mecanca Soldulu Deformabl RM Resten\a Materalelor MDF Metoda Dferen\elor Fnte MEF

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de ecuaţii neliniare

2. Sisteme de ecuaţii neliniare Ssteme de ecuaţ elare 9 Ssteme de ecuaţ elare Î acest catol abordăm roblema reolvăr umerce a sstemelor de ecuaţ alebrce elare Cosderăm următorul sstem de ecuaţ î care cel uţ ua d ucţle u este lară Sub

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

Problemas resueltos del teorema de Bolzano

Problemas resueltos del teorema de Bolzano Problemas resueltos del teorema de Bolzano 1 S e a la fun ción: S e puede af irm a r que f (x) está acotada en el interva lo [1, 4 ]? P or no se r c ont i nua f (x ) e n x = 1, la f unció n no e s c ont

Διαβάστε περισσότερα

ANALIZA SPECTRALĂ A SEMNALELOR ALEATOARE

ANALIZA SPECTRALĂ A SEMNALELOR ALEATOARE ANALIZA SPECRALĂ A SEMNALELOR ALEAOARE. Scopul lucrăr Se sudază caracerzarea în domenul recvenţă a semnalelor aleaoare de p zgomo alb ş zgomo roz ş aplcaţle acesea la deermnarea modulelor răspunsurlor

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Convergenţa uniformă a şirurilor de funcţii

Convergenţa uniformă a şirurilor de funcţii Convergenţ uniformă şirurilor de funcţii Considerăm un inervl închis orecre [, b ] R şi noăm cu F [,b ] mulţime uuror funcţiilor definie pe [, b ] cu vlori în R, F [,b ] = {x : [, b ] R ; x funcţie orecre}.

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA) ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ Φύση του σύμπαντος Η γη είναι μία μονάδα μέσα στο ηλιακό μας σύστημα, το οποίο αποτελείται από τον ήλιο, τους πλανήτες μαζί με τους δορυφόρους τους, τους κομήτες, τα αστεροειδή και τους μετεωρίτες.

Διαβάστε περισσότερα

5.2 Structuri pentru filtre cu răspuns infinit la. impuls. Fie funcţia de transfer: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE

5.2 Structuri pentru filtre cu răspuns infinit la. impuls. Fie funcţia de transfer: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE 5. STRUCTURI DE FILTRE UERICE 5. Structur pentru ltre cu răspuns nnt la mpuls B Fe uncţa de transer: ( ) A ( + a ) Vom nota cu x( ş y( secvenţele de la ntrarea ş eşrea ltrulu. Reultă: Y X( ) Z{ x( n )},

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

3.5. Forţe hidrostatice

3.5. Forţe hidrostatice 35 oţe hidostatice 351 Elemente geneale lasificaea foţelo hidostatice: foţe hidostatice e suafeţe lane Duă foma eeţilo vasului: foţe hidostatice e suafeţe cube deschise foţe hidostatice e suafeţe cube

Διαβάστε περισσότερα

DETERMINAREA ACCELERAŢIEI GRAVITAŢIONALE PRIN METODA PENDULULUI FIZIC

DETERMINAREA ACCELERAŢIEI GRAVITAŢIONALE PRIN METODA PENDULULUI FIZIC UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCUREŞTI DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE FIZICĂ BN - 1 B DETERMINAREA ACCELERAŢIEI GRAVITAŢIONALE PRIN METODA PENDULULUI FIZIC 004-005 DETERMINAREA ACCELERAŢIEI

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

Fiabilitatea şi indicatori pentru măsurarea nivelului acesteia. Suport de curs master MANAGEMENTUL CALITATII 17 XI 2008

Fiabilitatea şi indicatori pentru măsurarea nivelului acesteia. Suport de curs master MANAGEMENTUL CALITATII 17 XI 2008 Fablaea ş ndcaor penru măsurarea nvelulu acesea Supor de curs maser MANAGEMENTUL CALITATII 17 XI 2008 Fablaea repreznă o caracerscă calavă a produselor, fnd asocaă, în general, produselor de naura mjloacelor

Διαβάστε περισσότερα

METODE NUMERICE APLICAŢII

METODE NUMERICE APLICAŢII MARILENA POPA ROMULUS MILITARU METODE NUMERICE APLICAŢII 7 . Metod Guss cu pvotre prţlă l ecre etpă petru rezolvre sstemelor de ecuţ lre Prezetre proleme Se cosderă sstemul lr: () A t ude: A R mtrce sstemulu

Διαβάστε περισσότερα

Metode numerice pentru probleme Cauchy 1. Ecuaţii diferenţiale. Probleme Cauchy

Metode numerice pentru probleme Cauchy 1. Ecuaţii diferenţiale. Probleme Cauchy Metode numerce pentru probleme Cauch Ecuaţ derenţale Probleme Cauch Metode unpa 4 Metode de tp Runge utta (contnuare) Conderăm problema Cauch: ' ( t) ( a) ş reţeaua de puncte: ( t a ) a t b t a h N (8)

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

7. CONVOLUŢIA SEMNALELOR ANALOGICE

7. CONVOLUŢIA SEMNALELOR ANALOGICE 7. CONVOLUŢIA SEMNALELOR ANALOGICE S numş funcţi (prous) convoluţi în imp smnllor şi ingrl: f ( ) Noţi conscră prousului convoluţi în imp s urmăor: no Convoluţi unui smnl cu (7.) (7.) δ su u conuc l rzul

Διαβάστε περισσότερα

www.absolualarme.com met la disposition du public, via www.docalarme.com, de la documentation technique dont les rιfιrences, marques et logos, sont

www.absolualarme.com met la disposition du public, via www.docalarme.com, de la documentation technique dont les rιfιrences, marques et logos, sont w. ww lua so ab me lar m.co t me la sit po dis ion du c, bli pu via lar ca do w. ww me.co m, de la ion nta t do cu me on t ed hn iqu tec les en ce s, rι fιr ma rq ue se t lo go s, so nt la pr op riι tι

Διαβάστε περισσότερα

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui - Introducere Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui Αγαπητέ κύριε, Αγαπητέ κύριε, Formal, destinatar de sex

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

1.2. Συναφείς προσδιοριζόμενες χρήσεις της ουσίας ή του μείγματος και αντενδεικνυόμενες χρήσεις Χρήση τής ουσίας/τού μείγματος

1.2. Συναφείς προσδιοριζόμενες χρήσεις της ουσίας ή του μείγματος και αντενδεικνυόμενες χρήσεις Χρήση τής ουσίας/τού μείγματος ΤΜΗΜΑ 1: Στοιχεία ουσίας/παρασκευάσματος και εταιρείας/επιχείρησης 1.1. Αναγνωριστικός κωδικός προϊόντος 1.2. Συναφείς προσδιοριζόμενες χρήσεις της ουσίας ή του μείγματος και αντενδεικνυόμενες χρήσεις

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Hazardul moral în cadrul teoriei contractelor

Hazardul moral în cadrul teoriei contractelor 90 Revst Informtc Economc, nr. (8/00 Hzrdul morl în cdrul teore contrctelor Conf.dr. Steln STANCU Ctedr de Cbernetc Economc, A.S.E. Bucurest Artcolul preznt modul de elborre unu contrct optm în condt de

Διαβάστε περισσότερα

TORSIUNEA BARELOR DREPTE

TORSIUNEA BARELOR DREPTE 7.1. Generliăţi CAPITOLUL 7 TORSIUNEA BARELOR DREPTE Torsiune (răsucire) ese solicire redominnă din rborii mşinilor, dr ese înâlniă şi în le czuri, de exemlu l şsiurile de uovehicole, consrucţiile melice

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Integrale generalizate (improprii)

Integrale generalizate (improprii) Integrle generlizte (improprii) Fie f : [, ] R, definită prin =, α > 0. Pentru u, funţi α f este integrilă pe intervlul [, u] şi u ln α+ α+ u u = ( α)u α α, α = ln u, α =. Dă treem l limită pentru u oţinem

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

8. Alegerea si acordarea regulatoarelor

8. Alegerea si acordarea regulatoarelor 8. Alegerea s acordarea regulaoarelor Elemenele care caracerzează un regulaor auoma ş pe baza cărora se po compara înre ele dferele regulaoare, în scopul aleger celu ma adecva p, sun urmăoarele: naura

Διαβάστε περισσότερα

Νόµοςπεριοδικότητας του Moseley:Η χηµική συµπεριφορά (οι ιδιότητες) των στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.

Νόµοςπεριοδικότητας του Moseley:Η χηµική συµπεριφορά (οι ιδιότητες) των στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού. Νόµοςπεριοδικότητας του Moseley:Η χηµική συµπεριφορά (οι ιδιότητες) των στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού. Περιοδικός πίνακας: α. Είναι µια ταξινόµηση των στοιχείων κατά αύξοντα

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL II. 1. Corpul numerelor complexe. Construcţia şi reprezentarea numerelor complexe.

CAPITOLUL II. 1. Corpul numerelor complexe. Construcţia şi reprezentarea numerelor complexe. APITOLUL II FUNŢII OMPLEXE orpl merelor complee ostrcţ ş repreetre merelor complee Imposbltte reolvăr or ecţ lgebrce î corpl merelor rele R cos pe lgebrşt tle î secoll XVI să trocă o epres e orm b b R

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4. Metode Numerice de Rezolvare a Sistemelor de Ecuaţii Liniare

Curs 4. Metode Numerice de Rezolvare a Sistemelor de Ecuaţii Liniare Curs 4 Metode Numerce de Rezolvre Sstemelor de Ecuţ Lre As. Dr. g. Levete CZUMBIL Lortorul de Cercetre î Metode Numerce Deprtmetul de Electrotehcă, Igere Electrcă E-ml: Levete.Czuml@ethm.utcluj.ro Notţ

Διαβάστε περισσότερα