10. Unitati de executie integrate
|
|
- Χείρων Ἀγάπιος Ταμτάκος
- 5 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 10. Unitati de executie integrate Unitatile de executie se prezinta sub forma unor circuite integrate pe scara medie/larga. In unele cazuri ele sunt structuratein in transe de biti astfel incat, prin concatenare si prin utilizarea unor circuite aditionale, se pot construi sisteme de prelucrare pentru date organizate pe: 4, 8, 16, 24, 32, 48 sau 64 de biti. Din punct de vedere structural, unitatile de executie sunt constituite dintr-o unitate aritmeticalogica, logica de generare a indicatorilor de conditii, un ansamblu de registre generale, unul sau mai multe circuite de selectie, un circuit de deplasare, si din porturi de acces pentru intrarea/iesirrea datelor. Semnalele de comanda se aplica la intrarile special prevazute, fie codificate pe campuri, fie complet decodificate. Sistemul functioneaza sincron, cu un ceas a carui frecventa de tact este conditionata de intarzierile semnalelor in unitatea de executie ( propagarea transportului, timpul de basculare a bistabilelor dintr-o stare in alta etc). Unitatile de executie integrate s-au comercializat in asociatie cu unitatile de comanda corespunzatoare si cu o serie de circuite aditionale, formand ceea ce se chiama microprocesoare pe transe de biti, microprocesoare "bit-slice", microprocesoare "multi-chip" etc. Printre cele mai raspandite familii de microprocesoare"bit-slice" s-au aflat si cele produse de compania Advanced Micro Devices, sub numele de AMD In cele ce urmeaza va fi prezentata unitatea de executie AMD 2901 sub aspect structuralfunctional. De asemenea, se vor prezenta modalitatile de realizare a unor unitati de executie pentru prelucrarea datelor pe 16 biti, unitatile de comanda corespunzatoare, cat si elemente privind microprogramarea acestora. Unitatea de executie AMD Unitatea de executie AMD 2901 este organizata pe transe de 4 biti/circuit si este prevazuta cu elementele necesare cuplarii in cascada. Semnalele de comanda se aplica sub forma unor vectori binari la terminalele circuitului, fiind, de regula, preluate sub controlul unui circuit micro-secventiator integrat ( AMD 2909, 2911 ) de la o memorie cu continut permanent. Aceasta solutie se foloseste in cazul unitatilor de 1
2 comanda microprogramate. Uneori, pentru a mari viteza de operare, in locul unitatii de comanda microprogramate se utilizeaza automate conventionale cu porti, bistabile si registre. Unitatea de executie AMD 2901 dispune de urmatoarele resurse hardware: - un ansamblu de 16 registre generale de cate 4 biti, organizate sub forma unei memorii (RAM) biport, cu doua intrari de adrese, o intrare de date si doua iesiri de date; - o unitate aritmetica-logica, cu transport anticipat, capabila sa efectueze 3 operatii aritmetice binare si 5 operatii logice si sa genereze, atat indicatorii de conditii: depasire (OVR), zero (F=0), semn (F 3 ), transport (Cn+4), cat si conditiile de propagare (P) si generare(g) ale transportului, la nivelul intregului circuit; - un selector de date (selector surse UAL) pentru cele doua intrari ale unitatii aritmeticelogice, care pot reprezenta combinatii intre iesirile memoriei biport (A,B), o intrare externa de date (D), constanta "zero" si iesirea unui registru suplimentar-extensie (Q); - un selector de iesire din circuit, care furnizeaza prin intermediul unor tampoane TS, fie datele de la iesirea A, a memoriei biport, fie datele de la iesirea UAL; - un registru auxiliar-extensie (Q), care poate fi incarcat, fie cu datele de la iesirea UAL, fie cu propriul sau continut deplasat stanga/dreapta prin intermediul unei retele logice de deplasare-multiplexor QSHIFT; - o retea de deplasare-multiplexor RAMSHIFT, plasata pe intrarea B a memoriei biport RAM. Indicatorii de conditii trebuie stocati intr-un registru dupa fiecare operatie efectuata de UAL. Circuitul a fost realizat in diverse variante tehnologice: AMD 2901, 2901A, 2901B, 2901C, cu sporuri de viteza de 25%, 50% si - respectiv 75%, fata de In figura de mai jos se prezinta schema bloc a circuitului AMD Continuturile celor 16 cuvinte din RAM pot fi citite la iesirile A si B, pe baza adreselor A si B, fiind stocate in doua circuite tampon/latch. Stocarea are loc pe frontul crescator al semnalului de ceas. Dupa tranzitia negativa a semnalului de ceas, in RAM, in locatia specificata de adresa B, se poate inscrie o noua valoare. Astfel, in cadrul unei perioade de ceas se efectueaza o operatie de citire si o operatie de scriere in RAM. Datele fortate in RAM sunt preluate direct sau deplasate dreapta/stanga, prin intermediul multiplexorului RAMSHIFT, de la iesirea F a UAL. 2
3 Unitatea aritmetica-logica poate efectua, sub controlul semnalelor I 3:5, trei operatii aritmetice binare si cinci operatii logice, asupra operanzilor aplicati la intrarile R si S. 4 RAM 0 RAM 3 Q 0 Q 3 0 RAMSHIFT 3 0 QSHIFT 3 Ceas 4 4 Adrersa A B DATAIN Citire RAM 16 4 Citire/Scriere DATA OUT A B 4 4 CP I 6:8 Adresa B WE 4 Data D F QREG Q I 0:2 D A B 0 Q Selector sursa R S C n 4 4 G, P Cn R S UAL I 3:5 (C n+4, OVR, F=0, F 3 ) 4 4 OE A F Selector Iesire I 6:8 Y Intrarile R si S ale UAL sunt preluate de la iesirile unui circuit selector (Selector sursa UAL), care sub controlul semnalelor I 0:2, din intrarile D (Date externe), A, B, 0 si Q, poate furniza combinatiile AB;AD; AQ; A0; DQ; D0; Q0; BD; BQ; B0. In tabelul de mai jos se prezinta selectia surselor de operanzi pentru UAL. 3
4 Tab.1. Mnemonica Microcod Codul Sursa octal I2 I1 I0 R S AQ A Q AB A B ZQ Q ZB B ZA A DA D A DQ D Q DZ D Z Intrarea directa D este folosita pentru a introduce date in circuit, in RAM si in registrul Q. Registrul Q este utilizat in operatiile de inmultire si impartire, ca extensie sau ca acumulator/registru in unele aplicatii. Microcodul: I8:0 ( Structura vectorului de comanda ). 9biti I 8:6 I 5:3 I 2:0 Destinatie UAL Functie UAL Sursa UAL
5 Operatiile efectuate de UAL sunt prezentate in tabelul de mai jos: Tab. 2. Mnemonica Microcod Cod Functia Simbol octal UAL I5 I4 I3 ADD R Plus S R+S SUBR S Minus R S-R SUBS R Minus S R-S OR R OR S R S AND R AND S R S NOTRS R AND S R &S EXOR R EXOR S R S EXNOR R EXNOR S R S Pe baza informatiilor din tabelele 1 si 2 se pot genera functiile aritmetice si logice realizate de catre unitatea de executie AMD 2901: AMD 2901 Functiile aritmetice. Tab.3. Microcod octal Cn=0 (Low) Cn=1(High) I5:3,I2:0 Grup Functie Grup Functie 0 0 ADD A+Q ADD Plus1 A+Q A+B A+B D+A D+A D+Q D+Q Pass Q Increment Q B B A A D D+1 5
6 1 2 Decrement Q-1 Pass Q 1 3 B-1 B 1 4 A-1 A 2 7 D-1 D 2 2 Comple- -Q-1 Comple- -Q 2 3 mentul -B-1 mentul -B 2 4 fata de 1 -A-1 fata de 2 -A 1 7 -D-1 -D 1 0 Scadere Q-A-1 Scadere Q-A 1 1 in com- B-A-1 in com- B-A 1 5 plementul A-D-1 plemnetul A-D 1 6 ata de 1 Q-D-1 fata de 2 Q-D 2 0 A-Q-1 A-Q 2 1 A-B-1 A-B 2 5 D-A-1 D-A 2 6 D-A-1 D-Q AMD 2901 Functii logice. Tab.4. Microcod octal Grup I5:3,I2:0 Functie 4 0 AND A Q 4 1 A B 4 5 D A 4 6 D Q 3 0 OR A Q 3 1 A B 3 5 D A 3 6 D Q 6
7 6 0 EXOR A Q 6 1 A B 6 5 D A 6 6 D Q 7 0 EXNOR A Q 7 1 A B 7 5 D A 7 6 D Q 7 2 INVERT Q 7 3 B 7 4 A 7 7 D 6 2 PASS Q 6 3 B 6 4 A 6 7 D 3 2 PASS Q 3 3 B 3 4 A 3 7 D 4 2 "ZERO" MASK A Q 5 1 A B 5 5 D A 5 6 D Q 7
8 Campul "Destinatie UAL" (I 8:6 ), din vectorul de comanda I 8:0, are o semnificatie complexa prin faptul ca specifica: - operarea RAM (deplasare/incarcare/inactiv); - operarea registrului Q (deplasare/incarcare/inactiv); - conexiunile la RAMSHIFT (RAM 0 si RAM 3 ); - conexiunile la QSHIFT (Q 0 si Q 3 ); - iesirea Y. Terminalele RAM 0 /RAM 3 si Q 0 /Q 3, din punct de vedere electric, sunt terminale de intrare/iesire, controlul lor fiind asigurat de campul I 8:6, din microcod. In tabelul de mai jos se prezinta semnificatiile campului I 8:6, in conditiile in care: - B reprezinta locatia din RAM, selectata pe baza adresei B; - UP inseamna deplasarea catre MSB; - DOWN specifica deplasarea catre LSB. Comanda destinatiei UAL Tab.5. Mnemo- M.cod Cod Functia RAM Functia Q Ies RAMSHIFT QSHIFT nica oct I 8 I 7 I 6 Depl Incarc. Depl Incarc. Y RAM 0 RAM 3 Q 0 Q 3 QREG * Nu * Q F F * * * * NOP * Nu * Nu F * * * * RAMA Nu B F * Nu A * * * * RAMF Nu B F * Nu F * * * * RAMQD DOWN B F/2 DOWN Q Q/2 F F 0 IN 3 Q0 IN 3 RAMD DOWN B F/2 * Nu F F 0 IN 3 Q0 * RAMQU UP B 2F UP Q 2Q F IN 0 F 3 IN0 Q 3 RAMU UP B 2F * Nu F IN 0 F 3 * Q 3 *)Din punct de vedere electric terminalul asigura o intrare TTL, conectata intern cu o iesire TS aflata in starea de mare impedanta. 8
9 Intrarea B in RAM este furnizata de un multiplexor RAMSHIFT. Acesta, sub controlul microcodului I 8:6, selecteaza intrarea directa sau deplasata stanga/dreapta, cu insertia unor date specifice prin terminalele RAM 3 /RAM 0. Dupa cum se va vedea ulterior, datele pentru terminalele RAM 3 /RAM 0 sunt selectate cu ajutorul altor biti (MUX 1, MUX 0 ) din microcodul de comanda si cu un hardware aditional, constituit din doua multiplexoare AMD 25LS-253, cu cate 8 intrari si 2 iesiri. Multiplexoarele AMD 25LS253, amintite mai sus, solutioneaza si problemele circuitului QSHIFT, care asigura una din intrarile registrului Q. Iesirea Y este realizata cu un circuit TS. Sub controlul semnalului OE, iesirea Y se conecteaza la o magistrala de date. Intrarea de ceas in circuitul AMD 2901 controleaza resursele RAM, Q si tampoanele-latch A si B, plasate pe iesirile RAM. Cand semnalul de ceas este pe nivel ridicat tampoanele A si B sunt activate, preluand datele din locatiile citite din RAM, pentru a le furniza la iesire, ca surse UAL. Pe durata nivelului coborat al semnalului de ceas tampoanele A si B stocheaza datele incarcate anterior. In cazul in care se activeaza semnalul WE, pe nivelul coborat al semnalului de ceas se poate stoca in RAM noua data plasata la intrarea B, prin intermediul circuitului RAMSHIFT. I7 MUX 0 MUX 1 MUX 0 MUX 1 I7 H H 1G A B 2G 1C0 1C1 1C2 1Y 1C3 25LS-253 2C0 2C1 2Y 2C2 2C3 LSB MSB Q 0 Q 1 AMD 2901 RAM 1 RAM 3 MSB-Fn 1G A B 2G 1C0 1C1 1Y 1C2 25LS-253 1C3 2C0 2Y 2C1 2C2 2C3 H H 9
10 In continuare se va prezenta schema bloc partiala a unei unitati de executie pe 16 biti, constituita din patru circuite AMD 2901 si un circuit cu transport anticipat AMD 2902 Q 0 I/O RAM 0 I/O C in D 0:3 D 12:15 Q 15 I/O Q 0 Q 3 Q 0 Q 3 RAM 15 I/O RAM 0 RAM 3 RAM 0 RAM 3 /G /G /P /P AMD 2901(1) AMD 2901(4) C n+4 C n+4 OVR OVR F 3 F 3 C n F=0 C n F=0 /P0 /G0 /P1 /G1 /P2 /G2 /P3 /G3 Cn AMD 2902 /G Cn+x Cn+y Cn+z /P F=0(2) F=0(3) 470Ω +5V Observatie: Pentru marcarea unor semnale active pe nivel coborat, in cazul de fata, numele semnalului a fost precedat de simbolul /. Unitatea de executie poate utiliza si multiplexoare 4:1 obisnuite, in locul celor produse de catre AMD, 25LS-253. In schema de mai jos se arata modul in care sunt interconectate logic cele 4 multiplexoare. 10
11 Plecand de la elementele prezentate anterior se poate construi formatul cuvantului de comanda, al microinstructiunii, pentru controlul unitatii de executie. In scop didactic se va considera data de prelucrat continuta in microinstructiune, intr-un camp D. In cazul unei unitati de prelucrare pe 4 biti, campul D va avea, de asemenea, 4 biti. Pe masura ce creste lungimea cuvantului prelucrat, va creste si dimensiunea campului D, din microinstructiune. In conditiile plasarii unor multiplexoare pe intrarile de deplasare ale circuitelor RAMSHIFT si QSHIFT registrele R si Q se pot concatena in vederea efectuarii unor deplasari sau rotiri duble, conform tabelului de mai jos (originea de indexare este la stanga): 11
12 Cuvantul (microinstructiunea) de comanda al unitatii de executie va avea structura urmatoare: M I 8 I 7 I 6 M I 2 I 1 I 0 C n I 5 I 4 I 3 A 3 A 2 A 1 A 0 B 3 B 2 B 1 B 0 D 3 D 2 D 1 D 0 U Selectie U Selectie Operatie Adresa A Adresa B Data D X destinatie X sursa UAL Se poate observa ca, microinstructiunea care controleaza unitatea de executie poseda 24 de biti. Bitii 0,..,3 au aparut ca urmare a inglobarii datei in microinstructiune (microinstructiune cu operand imediat). Campul D se va extinde in incrementi de 4 biti, odata cu extinderea lungimii cuvantului prelucrat de catre unitatea de executie. Campul C n este asociat cu transportul in rangul cel mai putin semnificativ al unitatii de executie, fiind la latitudinea celui care scrie microprogramul. 12
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότερα2.2. ELEMENTE DE LOGICA CIRCUITELOR NUMERICE
2.2. LMNT D LOGIC CIRCUITLOR NUMRIC Pe lângă capacitatea de a eectua operańii aritmetice, un microprocesor poate i programat să realizeze operańii logice ca ND, OR, XOR, NOT, etc. În acelaşi timp, elemente
Διαβάστε περισσότεραCodificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148
5.2. CODIFICATOAE Codificatoarele (CD) sunt circuite logice combinaţionale cu n intrări şi m ieşiri care furnizează la ieşire un cod de m biţi atunci când numai una din cele n intrări este activă. De regulă
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότερα2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER
2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care
Διαβάστε περισσότερα6.4. REGISTRE. Un registru care îndeplineşte două sau mai multe funcţii din cele 4 prezentate mai sus se numeşte registru universal.
.. REGISTRE Registrele sunt circuite logice secvenţiale care primesc, stochează şi transferă informaţii sub formă binară. Un registru este format din mai multe celule bistabile de tip RS, JK sau şi permite
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραCursul nr. 6. C6.1 Multiplexorul / Selectorul de date
C61 Multiplexorul / Selectorul de date Cursul nr 6 Multiplexorul (MUX) este un circuit logic combinańional care selectează una din intrările sale pentru a o transmite la ieşirea unică Schema de principiu
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραANEXA 4. OPERAŢII ARITMETICE IMPLEMENTĂRI
ANEXA 4. OPERAŢII ARITMETICE IMPLEMENTĂRI ADUNAREA ÎN BINAR: A + B Adunarea a două numere de câte N biţi va furniza un rezultat pe N+1 biţi. Figura1. Anexa4. Sumator binar complet Schema bloc a unui sumator
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE COMBINAŢIONALE UZUALE
Arhitectura calculatoarelor Lucrarea de laborator Nr. 3. 1 CIRCUITE COMBINAŢIONALE UZUALE 1. Scopul lucrării Lucrarea prezintă unele circuite combinaţionale uzuale şi utilizarea acestor circuite la implementarea
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότερα2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale
Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότερα2. Circuite logice 2.5. Sumatoare şi multiplicatoare. Copyright Paul GASNER
2. Circuite logice 2.5. Sumatoare şi multiplicatoare Copyright Paul GASNER Adunarea în sistemul binar Adunarea se poate efectua în mod identic ca la adunarea obişnuită cu cifre arabe în sistemul zecimal
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότερα4.2. CIRCUITE LOGICE ÎN TEHNOLOGIE INTEGRATĂ
4.2. CIRCUITE LOGICE ÎN TEHNOLOGIE INTEGRTĂ În prezent, circuitele logice se realizează în exclusivitate prin tehnica integrării monolitice. În funcţie de tehnologia utilizată, circuitele logice integrate
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS
Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραElectronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 5. CIRCUITE LOGICE COMBINAŢIONALE
AUXILIAR ELECTRONICĂ DIGITALĂ CAPITOLUL 5. CIRCUITE LOGICE COMBINAŢIONALE 5.1. GENERALITĂŢI Circuitele logice combinaţionale (CLC) sunt circuite alcătuite din porţi logice de bază a căror operare poate
Διαβάστε περισσότεραCircuite logice programabile
82 Tabelul 3.12. Tabelul de funcţionare al circuitului 74155. Selecţie Strobare Date Ieşiri B A 1G 1C 1Y 1 01Y 1Y 21Y 3 x x 1 x 1 1 1 1 0 0 0 1 0 1 1 1 0 1 0 1 1 0 1 1 1 0 0 1 1 1 0 1 1 1 0 1 1 1 1 0 x
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότερα4 UNITATILE FUNCTIONALE ALE UNUI CALCULATOR. 4.1 Modelul functional al calculatorului
4 UNITATILE FUNCTIONALE ALE UNUI CALCULATOR 4.1 Modelul functional al calculatorului Un sistem de calcul poate fi studiat din diferite puncte de vedere, rezultand astfel o ierarhie de niveluri (fig.4.1.1):
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότερα11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραIII. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul
Metode Numerice Curs 3 III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul III.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi III. 1.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi fără semn (pozitive) Reprezentarea
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότερα5 STRUCTURI PROGRAMABILE
. 5 STRUCTURI PROGRAMABILE Aplicaţiile din acest capitol îşi propun să prezinte funcţionarea circuitelor de memorie ROM(Read Only Memory) şi RAM(Random Access Memory), a structurilor programabile PLD(Programmable
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS
CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS I. OBIECTIVE a) Înţelegerea funcţionării porţii de transfer. b) Determinarea rezistenţelor porţii în starea de blocare, respectiv de conducţie. c) Înţelegerea modului
Διαβάστε περισσότεραPROIECTAREA UNEI STRUCTURI CU MICROPROCESOR
PROIECTAREA UNEI STRUCTURI CU MICROPROCESOR 1 Proiectarea unei structuri cu microprocesor În acest capitol ne propunem să proiectăm o structură simplă cu microprocesor. Deoarece la ora actuală marea majoritate
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE INTEGRATE DIGITALE
CLAUDIU LUNG ŞTEFAN ONIGA RADU JOIAN CIPRIAN GAVRINCEA CIRCUITE INTEGRATE DIGITALE Îndrumător de laborator ISBN 978-973-729-86-2 PREFAŢĂ Cartea de faţă conţine 4 lucrări care surprind principalele aspecte
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραFLUXURI MAXIME ÎN REŢELE DE TRANSPORT. x 4
FLUXURI MAXIME ÎN REŢELE DE TRANSPORT Se numeşte reţea de transport un graf în care fiecărui arc îi este asociat capacitatea arcului şi în care eistă un singur punct de intrare şi un singur punct de ieşire.
Διαβάστε περισσότεραAUTOMATE FINITE. Un automat cu stări finite se defineşte formal prin cvintuplul
AUTOMATE FINITE. Scopul lucrării Studiul automatelor cu stări finite ce conţin bistabile care lucrează sincron şi intrări care se modifică sincron sau asincron cu semnalul de ceas. escrierea funcţionării
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραGENERATOR DE SECVENŢE BINARE PSEUDOALEATOARE
GENERATOR DE SECVENŢE BINARE PSEUDOALEATOARE 1. Consideraţii teoretice Zgomotul alb este un proces aleator cu densitate spectrală de putere constantă într-o bandă infinită de frecvenţe. Zgomotul cvasialb
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI
CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de
Διαβάστε περισσότεραLaborator 4 Circuite integrate digitale TTL
Laborator 4 Circuite integrate digitale TTL Se va studia functionarea familiei de circuite integrate TTL printr-un reprezentant al familiei standard si anume poarta SI-NU(circuitele care sintetizeaza functii
Διαβάστε περισσότεραFoarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui
- Introducere Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui Αγαπητέ κύριε, Αγαπητέ κύριε, Formal, destinatar de sex
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραLaborator 1: INTRODUCERE ÎN ALGORITMI. Întocmit de: Claudia Pârloagă. Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu
INTRODUCERE Laborator 1: ÎN ALGORITMI Întocmit de: Claudia Pârloagă Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu I. NOŢIUNI TEORETICE A. Sortarea prin selecţie Date de intrare: un şir A, de date Date de ieşire:
Διαβάστε περισσότεραCap.3 CLASE DE CIRCUITE LOGICE COMBINAŢIONALE
Circuite Logice Combinaţionale 143 Cap.3 CLASE DE CIRCUITE LOGICE COMBINAŢIONALE Circuitele integrate digitale cu complexitate mare, numite şi sisteme digitale, conţin în structura lor un număr foarte
Διαβάστε περισσότεραDetalii privind circuitele FPGA (Field Programmable Gate Array).
Detalii privind circuitele FPGA (Field Programmable Gate Array). 1. Introducere. Obiective urmarite: principii, implementare, programarea circuitelor logice configurabile din punctul de vedere al proiectarii
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότερα5.1 Sisteme de achiziţii de date
5. 3.Sistemul intrărilor analogice 5.1 Sisteme de achiziţii de date Sistemele de achiziţii de date (SAD) sunt circuite complexe, cu rolul de a realiza conversia analog-numerică (A/N) a unuia sau mai multor
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότερα. TEMPOIZATOUL LM.. GENEALITĂŢI ircuitul de temporizare LM este un circuit integrat utilizat în foarte multe aplicaţii. În fig... sunt prezentate schema internă şi capsulele integratului LM. ()V+ LM Masă
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραTabelul tranziţiilor este prezentat mai jos. La construirea sumatorului folosim bistabile de tip JK: (3.1)
Lucrarea 3 Sumatoare Ripple, Carry-Lookahead şi Carry Save În această lucrare sunt introduse sumatoarele Ripple Carry, Carry Lookahead şi Carry Save. Apoi este prezentat cadrul în care se pot face evaluări
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότεραSTUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC
STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC - - 3. OBIECTUL LUCRĂRII Studiul principiuluonstructiv şi funcţional al convertorului electro pneumatic ELA 04. Caracteristica statică : p = f( ), şi reglaje de
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραExamen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011
Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)
Διαβάστε περισσότεραIntroducere. Tipuri de comparatoare.
FLORIN MIHAI TUFESCU DISPOZITIVE ŞI CIRCUITE ELECTRONICE (II) 2. Circuite analogice de comutaţie. Circuitele cu funcţionare în regim de comutaţie au două stări stabile între care suferă o trecere rapidă
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραCorectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*
Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότερα* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Διαβάστε περισσότεραBARDAJE - Panouri sandwich
Panourile sunt montate vertical: De jos în sus, îmbinarea este de tip nut-feder. Sensul de montaj al panourilor trebuie să fie contrar sensului dominant al vântului. Montaj panouri GAMA ALLIANCE Montaj
Διαβάστε περισσότεραC U R S U L Comanda şi alimentarea motorului pas cu pas
C U R S U L 11 15.3.3 Comanda şi alimentarea motorului pas cu pas 15.3.3.1. Introducere Performanţele unui m.p.p. şi implicit al sistemului de acţionare depind într-o mare măsură de schema de comandă şi
Διαβάστε περισσότεραFacultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Laborator 1 - Arhitectura Sistemelor de Calcul an univ / 2006, sem I asistent Aghion Cristian
Sisteme de calcul - generalităţi În cea mai simplă formă a sa, un sistem de calcul constă din cinci părţi principale funcţionale : blocurile de intrare şi ieşire, memoria de date, memoria program, aritmetica/logica
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραTransformata Laplace
Tranformata Laplace Tranformata Laplace generalizează ideea tranformatei Fourier in tot planul complex Pt un emnal x(t) pectrul au tranformata Fourier ete t ( ω) X = xte dt Pt acelaşi emnal x(t) e poate
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότεραCriptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
Διαβάστε περισσότερα