CAPITOLUL 5. CIRCUITE LOGICE COMBINAŢIONALE

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "CAPITOLUL 5. CIRCUITE LOGICE COMBINAŢIONALE"

Transcript

1 AUXILIAR ELECTRONICĂ DIGITALĂ CAPITOLUL 5. CIRCUITE LOGICE COMBINAŢIONALE 5.1. GENERALITĂŢI Circuitele logice combinaţionale (CLC) sunt circuite alcătuite din porţi logice de bază a căror operare poate fi descrisă cu ajutorul algebrei Booleene. Aceste circuite se caracterizează prin faptul că în fiecare moment starea logică a ieşirii depinde de modul în care se combină nivelurile logice ale intrărilor în acel moment. CLC nu au capacitatea de memorare a informaţiei (sunt independente de propriile stări anterioare). Schema bloc a unui CLC cu n intrări şi m ieşiri este dată în figura I N T R Ă R x 0 x 1 x n : : CLC y 0 y 1 y m I E Ş I R I I Figura Schema bloc a unui circuit logic combinaţional Funcţiile care descriu aceste tipuri de circuite reprezintă funcţii binare prezentate în capitolul 2 şi pot fi scrise sub forma relaţiilor (5.1.1) (,, ) (,, )... (5.1.1) (,, ) Problema esenţială care trebuie rezolvată cu ajutorul CLC este implementarea unor funcţii logice cu ajutorul unui număr minim de porţi logice. Aceste aspecte sunt prezentate în subcapitolul

2 CAPITOLUL 5. CIRCUITE LOGICE COMBINAŢIONALE În cele ce urmează vor fi studiate numai CLC realizate cu porţi logice care primesc la intrare semnale numerice în logică pozitivă sau logică negativă şi furnizează la ieşire semnale numerice într-o anumită logică. În logică pozitivă : nivel ridicat de tensiune H 1 ADEVĂRAT nivel coborât de tensiune L 0 FALS În logică negativă : nivel ridicat de tensiune H 0 FALS nivel coborât de tensiune L 1 ADEVĂRAT Porţile logice sunt circuitele logice de bază din structura circuitelor logice combinaţionale. Porta logică reprezintă o implementare fizică a unei funcţii logice. Porţile logice sunt prezentate în subcapitolul 3.1. Pentru prelucrarea datelor în sistemele digitale şi pentru citirea şi afişarea rezultatelor prelucrării, este necesară parcurgerea următoarelor etape: Codarea şi decodarea transformarea datelor dintr-un cod în altul; Multiplexarea transmiterea către o ieşire a unei singure informaţii dintr-un grup de informaţii; Demultiplexarea introducerea succesivă a datelor la diferite adrese posibile. Pentru efectuarea operaţiilor aritmetice se utilizează circuite logice combinaţionale special construite pentru acest scop numite circuite numerice (comparatoare, sumatoare, convertoare de cod). 88

3 5.2. CODIFICATOARE AUXILIAR ELECTRONICĂ DIGITALĂ Codificatoarele (CD) sunt circuite logice combinaţionale cu n intrări şi m ieşiri care furnizează la ieşire un cod de m biţi atunci când numai una din cele n intrări este activă. De regulă intrările codificatoarelor sunt active în 0, deoarece prin activarea unei intrări aceasta este pusă la masa montajului, deci capătă valoarea 0 logic. Circuitele de codificare primesc la intrare semnale codificate într-un cod diferit de cel binar şi furnizează la ieşire semnale în cod binar sau echivalentul acestuia. Numărul de biţi ai codului de ieşire (m) este întotdeauna mai mic decât numărul de biţi ai codului de intrare (n) La codificatorul cu n intrări care are la ieşire un cod de m biţi, număr de cuvinte furnizate la ieşire este care este egal cu numărul intrărilor acestuia. Cel mai utilizat codificator este codificatorul zecimal-bcd la intrarea căruia se aplică date în sistemul zecimal iar la ieşire apar date în codul BCD. Codificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN

4 CAPITOLUL 5. CIRCUITE LOGICE COMBINAŢIONALE Codificatorul SN74148 este prevăzut cu: 8 intrări de date (I 0 I 7 ) active în 0; O intrare EI (Enable In) pentru validarea circuitului care este activă în 0; 3 ieşiri de date (A 0, A 1, A 2 ) active în 0; O ieşire suplimentară pentru conectarea în cascadă a mai multor codificatoare EI (Enable Out) activă în 0; O ieşire GS care devine activă (în 0 logic) când cel puţin una dintre intrările codificatorului este activă. Tabelul de adevăr al codificatorului este prezentat mai jos Tabelul Tabelul de adevăr al codificatorului SN74148 INTRĂRI EI IEŞIRI GS EO A2 A1 A0 1 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X

5 AUXILIAR ELECTRONICĂ DIGITALĂ Codificatorul SN74147 este un codificator zecimal-bcd de 4 biţi (figura 5.2.2). Figura Codificatorul integrat SN74147 Codificatorul este prevăzut cu: 9 intrări numerotate de la 1 la 9 active în 0 4 ieşiri notate cu A, B, C, D active în 0 Acest codificator nu utilizează 10 intrări deoarece se consideră că la intrare este cifra 0 când toate intrările sunt în 1 logic (vezi prima linie din tabel) Tabelul de adevăr al codificatorului este prezentat mai jos Tabelul Tabelul de adevăr al codificatorului SN74147 INTRĂRI IEŞIRI D C B A X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X

6 CAPITOLUL 5. CIRCUITE LOGICE COMBINAŢIONALE 5.3. DECODIFICATOARE Decodificatoarele (DCD) sunt circuite logice combinaţionale cu n intrări şi m ieşiri (m=2 n ) care activează o singură ieşire corespunzătoare codului aplicat la intrare. Circuitele de codificare primesc la intrare semnale logice în cod binar sau echivalentul acestuia şi furnizează la ieşire semnale în cod zecimal sau echivalentul acestuia. Cele mai utilizate decodificatoare sunt: decodificatorul BCD - zecimal şi decodificatorul BCD - 7 segmente. 1. Decodificatorul BCD - zecimal primeşte la intrare datele în cod BCD şi activează o singură ieşire corespunzătoare codului de intrare. Acest decodificator este prevăzut cu 4 intrări notate cu A, B, C, D (corespunzătoare celor 4 biţi din codul BCD) şi cu 10 ieşiri notate cu Y0, Y1, Y2,...Y9 (corespunzătoare celor 10 cifre din codul zecimal). În funcţie de tipul decodificatorului ieşirile sunt active în 0 logic sau în 1 logic. Decodificatorul MMC 4028 are ieşirile active în 1 logic V Y 3 Y 1 B C D A Y 8 MMC 4028 Y 2 Y 0 Y 7 Y 4 Y 9 Y 5 Y 6 0V IEȘIRI Tabelul de adevăr MMC 4028 D C B A Y0 Y1 Y2 Y3 Y4 Y5 Y6 Y7 Y8 Y

7 AUXILIAR ELECTRONICĂ DIGITALĂ Decodificatorul CDB 442 are ieşirile active în 0 logic V A B C D Y 9 Y 8 Y 7 CDB 442 Y 0 Y 1 Y 2 Y 3 Y 4 Y 5 Y 6 0V Tabelul de adevăr CDB IEȘIRI D C B A Y0 Y1 Y2 Y3 Y4 Y5 Y6 Y7 Y8 Y La intrările A, B, C, D se aplică codul binar corespunzător cifrelor de la 0 la 15 (16 combinaţii. Doar 10 din cele 16 combinaţii sunt acceptate, şi anume cele corespunzătoare cifrelor 0 9. Celelalte combinaţii reprezintă stări interzise. Exemplu: dacă A=0, B=1, C=1, D=0 la ieşirea Y6 apare nivel logic 0 (0,2...0,4 V), restul ieşirilor au nivel logic 1 (circa 3,4 V). Acelaşi lucru se întâmplă dacă codul corespunde oricărei cifre de la 0 la 9. Pentru combinaţiile logice corespunzătoare numerelor de la 10 la 15, ieşirile rămân în starea logică 1. Aceste decodificatoare se utilizează în: Circuite de numărare Generatoare de funcţii Circuite de comandă la distanţă Circuite de selecţie 93

8 CAPITOLUL 5. CIRCUITE LOGICE COMBINAŢIONALE În figura este prezentată schema unei aplicaţii cu decodificatorul MMC VCC 5V A B C D A0 A1 A2 A3 O0 O1 O2 O3 O4 O5 O6 O7 O8 O MMC 4028 R10 R9 R8 R7 R6 R5 R4 R3 R2 R1 LED9 LED8 LED7 LED6 LED5 LED4 LED3 LED2 LED1 LED0 Figura Aplicaţie cu decodificatorul MMC 4028 Intrările decodificatorului (A0, A1, A2, A3) sunt conectate la comutatoarele A, B, C, D. Aceste comutatoare pot fi poziţionate în 0 logic (0 V) respectiv în 1 logic (+5V). Ieşirile decodificatorului (Q0, Q1, Q2,...Q9) sunt conectate prin intermediul rezistoarelor R1, R2, R3,...R10 la LED-urile LED0, LED1, LED2,...LED9. În funcţie de poziţia comutatoarelor A, B, C, D la intrarea decodificatorului se aplică un cod binar corespunzător unei anumite cifre de la 0 la 9 şi luminează LED-ul corespunzător cifrei respective. În exemplul din figura comutatoarele B şi C sunt în 1 logic, iar comutatoarele A şi D sunt în 0 logic, combinaţie ce corespunde cifrei 6, situaţie în care LED6 luminează. Pentru codurile de intrare corespunzătoare numerelor de la 10 la 15 toate LED-urile vor fi stinse deoarece aceste combinaţii reprezintă stări interzise. 94

9 AUXILIAR ELECTRONICĂ DIGITALĂ 2. Decodificatorul BCD 7 segmente comandă dispozitivele de afişare numerică realizate din 7 segmente luminoase (cu led-uri, cristale lichide). Decodificatorul primeşte la intrare datele în cod BCD şi activează mai multe ieşiri corespunzătoare codului de intrare. Prin polarizarea directă a segmentelor, în diverse combinaţii, se poate forma orice cifră a sistemului zecimal. Afişajele 7 segmente se construiesc în două variante: cu anodul comun şi cu catodul comun şi sunt prevăzute cu 10 terminale (figura 5.3.2) Figura Afişaj 7 segmente - aranjarea segmentelor-numerotarea KW1 501 AS KW1 521 AGA E 1 D Anod Punc 2 3 C 4 5 (a) Cu Anod comun terminalelor Figura Structură afişaj 7 segmente Pentru activarea unui segment acesta se polarizează direct. KW1 501 CRB KW1 521 CS (b) Cu Catod comun La afişajele cu Anod comun, anodul se conectează spre polul pozitiv al sursei (+) iar segmentul care se activează se conectează spre polul negativ al sursei (-). La afişajele cu Catod comun, catodul se conectează spre polul negativ al sursei (-) iar segmentul care se activează se conectează spre polul pozitiv al sursei (+). Un segment are următorii parametrii electrici: Tensiunea directă de polarizare Vf = 1,9 V 2,2 V (în funcţie de culoarea segmentelor) Curentul direct If = 10 ma 20 ma. E F G D A 10 G 9 F 8 Anod 7 A 6 C B B E 1 D 2 Catod 3 Punc 10 9 C G 9 F 8 Catod 7 A 6 B 95

10 CAPITOLUL 5. CIRCUITE LOGICE COMBINAŢIONALE Decodificatorul BCD 7 segmente este prevăzut cu 4 intrări notate cu A, B, C, D (corespunzătoare celor 4 biţi din codul BCD) şi cu 7 ieşiri notate cu a, b, c, d, e, f (corespunzătoare celor 7 segmente ale afişajului). Pentru afişajele cu anodul comun se pot utiliza circuitele integrate: CDB 446; CDB 447; SN74LS47 ; SN7447. În funcţie de combinaţia intrărilor se activează una sau mai multe ieşiri. La aceste decodificatoare ieşirile sunt active în 0 logic Vcc CDB 447 A 2 A 3 A GND 8 LT - asigură testarea segmentelor LT= 1 toate segmentele aprinse RBO- pentru funcţiile de ieşire 0-15 RBI- pentru afişarea lui 0 Figura Decodificatorului CDB 447 Pentru afişajele cu catodul comun se pot utiliza circuitele integrate: CDB448 ; MMC4248; SN74LS48 ; SN7448 ; HCF 4511 BE. În funcţie de combinaţia intrărilor se activează una sau mai multe ieşiri. La aceste decodificatoare ieşirile sunt active în 1 logic Vcc f g a b c d e HCF4511BE 9 A 2 A 3 A GND 8 Figura Decodificatorului HCF 4511 BE 96

11 AUXILIAR ELECTRONICĂ DIGITALĂ În figura este prezentată schema unei aplicaţii cu decodificatorul CDB Sursă c.c. - R 330 R 330 R 330 R Vc CDB 447 R 330 A 2 A 3 A R R 330 GN 8 D A3 A2 A LT A1 A0 Figura Comanda unui afişaj 7 segmente cu anodul comun (MDE 2102 R) Pentru verificarea segmentelor afişajului se poziţionează comutatorul ALT pe (+) apoi se poziţionează înapoi pe (-). Comutatoarele A0, A1, A2, A3 pot fi poziţionate în 0 logic (0 V) respectiv în 1 logic (+5V). În funcţie de combinaţiile de la intrarea decodificatorului se vor activa segmentele corespunzătoare cifrei respective (vezi tabelul de adevăr CDB 447). Tabelul de adevăr CDB 447 D C B A cifra a b c d e f g

12 CAPITOLUL 5. CIRCUITE LOGICE COMBINAŢIONALE În figura este prezentată schema unei aplicaţii cu decodificatorul HCF g f GND a b e 1 d 2 GND 3 c 4 5 Sursă c.c. 5V - + R 330 R 330 R 330 R Vcc HCF4511BE R 330 A 2 A 3 A R R 330 GND 8 A3 A2 A LT A1 A0 Figura Comanda unui afişaj 7 segmente cu catodul comun (KW1-501CRB) În funcţie de combinaţiile de la intrarea decodificatorului se vor activa segmentele corespunzătoare cifrei respective (vezi tabelul de adevăr HCF 4511). 98 Tabelul de adevăr HCF 4511 D C B A cifra a b c d e f g

13 5.4. MULTIPLEXOARE AUXILIAR ELECTRONICĂ DIGITALĂ Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării de la care se transferă datele se face prin intermediul unui cuvânt de cod de selecţie numit adresă, cuvânt care are n biţi. Numărul de intrări m este egal cu numărul combinaţiilor logice de adresă 2 n a căror apariţie urmează să autorizeze accesul succesiv al intrărilor către ieşire ( m=2 n ). Schema de principiul a unui multiplexor este prezentată în figura Intrări de selecţie A 0 A 1 A 2 A n I 0 I 1 Intrări de date I 2 I 3 K Y Ieşire I 0 I 4 I m E Intrare de autorizare Figura Schema de principiu a unui multiplexor În funcţie de poziţia comutatorului K la ieşirea Y va fi transmis semnalul uneia din intrările de date I. Poziţia comutatorului este comandată de nivelul logic al intrărilor de selecţie (A1, A2,...An), care formează adresa unei anumite intrări de date. Multiplexorul mai este prevăzut cu o intrare de autorizare (E) care permite funcţionarea sau blocarea multiplexorului. În practică se utilizează următoarele tipuri de multiplexoare: Cu 2 intrări si o linie de adresă (SN74LS157, CDB 4157); Cu 4 intrări şi 2 linii de adresă (SN74LS153, CDB 4153); Cu 8 intrări şi 3 linii de adresă (SN74LS151, CDB 4151); Cu 16 intrări şi 4 linii de adresă (SN74LS150, CDB 74150). 99

14 CAPITOLUL 5. CIRCUITE LOGICE COMBINAŢIONALE 1. MULTIPLEXOR CU 2 INTRĂRI Acest multiplexor (fig a) permite transferul datelor de pe intrările de date I0 şi I1 la ieşirea Y în funcţie de starea logică a intrării de selecţie A conform tabelei de adevăr din ( fig b). Când A=0 pe ieşirea Y se transferă datele de pe intrarea I0 Când A=1 pe ieşirea Y se transferă datele de pe intrarea I1 A I 1 I 0 MUX 2:1 Intrări Ieşire A I0 I1 Y 0 0 X X 1 1 X X 1 1 Y a b Figura Multiplexor cu 2 intrări Realizat cu porţi logice elementare, multiplexorul cu 2 intrări arată ca în figura I 1 I 0 Y A Figura Multiplexorul cu 2 intrări realizat cu porţi logice Prezentarea circuitului SN 74LS157 (4 multiplexoare cu 2 intrări) Configuraţia terminalelor Tabelul de adevăr 16 +V 15 E A 4B 4Y 3A 3B 3Y SN74LS157 A /B 1A 1B 1Y 2A 2B 2Y 0V INTRĂRI Ieşire A /B A B Y 1 X X X X X X X 0 0 Figura Multiplexorul cu 2 intrări SN74SL

15 AUXILIAR ELECTRONICĂ DIGITALĂ 2. MULTIPLEXOR CU 4 INTRĂRI Acest multiplexor (fig a) permite transferul datelor de pe intrările de date I0, I1, I2, I3 la ieşirea Y în funcţie de starea logică a intrărilor de selecţie A0, A1 conform tabelei de adevăr din ( fig b). Când A1=0, A0=0 ( 0 ) pe ieşirea Y se transferă datele de pe intrarea I0 Când A1=0, A0=1 ( 1 ) pe ieşirea Y se transferă datele de pe intrarea I1 Când A1=1, A0=0 ( 2 ) pe ieşirea Y se transferă datele de pe intrarea I2 Când A1=1, A0=1 ( 3 ) pe ieşirea Y se transferă datele de pe intrarea I3 I 3 I 2 I 1 I 0 Intrări selecţie Intrări date Ieşire A1 A0 I0 I1 I2 I3 Y A 0 A 1 MUX 4: X X X X X X X 0 X X 0 Y 0 1 X 1 X X X X 0 X 0 a 1 0 X X 1 X X X X 0 0 b 1 1 X X X 1 1 Figura Multiplexor cu 4 intrări Realizat cu porţi logice elementare, multiplexorul cu 4 intrări arată ca în figura I 0 I 1 I 2 Y I 3 A 0 A 1 Figura Multiplexorul cu 4 intrări realizat cu porţi logice 101

16 CAPITOLUL 5. CIRCUITE LOGICE COMBINAŢIONALE Prezentarea circuitului SN 74LS153 (2 multiplexoare cu 4 intrări) Configuraţia terminalelor V 2E A 2C3 2C2 2C1 SN74LS C0 9 2Y 1E B 1C3 1C2 1C1 1C0 1Y 0V Tabelul de adevăr Intrări selecţie Intrări date Autorizare Ieşire B A C0 C1 C2 C3 Y X X X X X X X X X X X X X 0 X X X 1 X X X X 0 X X X 1 X X X X X X X Figura Multiplexorul cu 4 intrări SN74SL

17 AUXILIAR ELECTRONICĂ DIGITALĂ 3. MULTIPLEXOR CU 8 INTRĂRI Acest multiplexor (fig a) permite transferul datelor de pe intrările de date I0, I1, I2, I3, I4, I5, I6, I7, la ieşirea Y în funcţie de starea logică a intrărilor de selecţie A0, A1, A2 conform tabelei de adevăr din ( fig b). Când A2=0, A1=0, A0=0 ( 0 ) pe ieşirea Y se transferă datele de pe intrarea I0 Când A2=0, A1=0, A0=1 ( 1 ) pe ieşirea Y se transferă datele de pe intrarea I1 Când A2=0, A1=1, A0=0 ( 2 ) pe ieşirea Y se transferă datele de pe intrarea I2 Când A2=0, A1=1, A0=1 ( 3 ) pe ieşirea Y se transferă datele de pe intrarea I3 Când A2=1, A1=0, A0=0 ( 4 ) pe ieşirea Y se transferă datele de pe intrarea I4 Când A2=1, A1=0, A0=1 ( 5 ) pe ieşirea Y se transferă datele de pe intrarea I5 Când A2=1, A1=1, A0=0 ( 6 ) pe ieşirea Y se transferă datele de pe intrarea I6 Când A2=1, A1=1, A0=1 ( 7 ) pe ieşirea Y se transferă datele de pe intrarea I7 I 7 I 6 I 5 I 4 I 3 I 2 I 1 I 0 A 0 A 1 A 2 MUX 8:1 a Y INTRĂRI SELECŢIE IEŞIRE A2 A1 A0 Y I I I I I I I I7 b Figura Multiplexor cu 8 intrări 103

18 CAPITOLUL 5. CIRCUITE LOGICE COMBINAŢIONALE Realizat cu porţi logice elementare, multiplexorul cu 8 intrări arată ca în figura I 0 I 1 I 2 I 3 I 4 I 5 I 6 I 7 A A 1 A 0 Y Figura Multiplexorul cu 8 intrări realizat cu porţi logice Prezentarea circuitului SN 74LS151 (1 multiplexor cu 8 intrări) Configuraţia terminalelor V D4 D5 D6 D7 A0 A1 A2 SN74LS151 D3 D2 D1 D0 9 Y Y E 0V Tabelul de adevăr INTRĂRI IEŞIRI SELECŢIE Autorizare A2 A1 A0 Y X X X D D D D D D D D7 Figura Multiplexorul cu 8 intrări SN74SL

19 AUXILIAR ELECTRONICĂ DIGITALĂ Prezentarea circuitului SN 74LS150 (1 multiplexor cu 16 intrări) Configuraţia terminalelor V E8 E9 E10 E11 E12 E13 E14 A B E15 C SN74LS150 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 E0 E Y D 0V Tabelul de adevăr INTRĂRI Ieşire D C B A Y X X X X Figura Multiplexorul cu 16 intrări SN74SL

20 CAPITOLUL 5. CIRCUITE LOGICE COMBINAŢIONALE VERIFICAREA PRACTICĂ A MULTIPLEXORULUI CU 4 INTRĂRI - SN 74LS153 În figura este schema unui circuit de verificare practică a unui multiplexor cu 4 intrări realizată cu simulatorul Multisim. Comutatoarele I0, I1, I2 sunt intrările de date care pot fi 0 logic sau 1 logic în funcţie de poziţia comutatorului. Comutatoarele A0, A1 sunt intrările de selecţie care pot fi 0 logic sau 1 logic în funcţie de poziţia comutatorului. Comutatorul E este intrarea de autorizare care poate fi 0 logic sau 1 logic în funcţie de poziţia comutatorului. La ieşirea circuitului (Y) este conectat prin intermediul unui rezistor R un LED care luminează în 1 logic şi este stins în 0 logic. VCC 5V 1 I I1 I C0 1C1 1C2 1C3 2C0 2C1 2C2 2C3 A B U1 1Y 2Y 7 9 R1 LED ~1G ~2G 1 I3 74LS153N 0 A0 A1 E Figura Schemă de verificare a multiplexorului SN74SL153 Pentru verificarea funcţionării se poziţionează comutatoarele conform tabelei de adevăr din figura şi se observă starea LED-ului de la ieşirea multiplexorului. 106

21 5.5. DEMULTIPLEXOARE AUXILIAR ELECTRONICĂ DIGITALĂ Demultiplexoarele (DMUX) sunt circuite logice combinaţionale cu o singură intrare şi m ieşiri, care permit transferul datelor de la intrarea unică spre una din cele m ieşiri. Selecţia ieşirii spre care se transferă datele se face prin intermediul unui cuvânt de cod de selecţie numit adresă, cuvânt care are n biţi. Numărul de ieşiri m este egal cu numărul combinaţiilor logice de adresă 2 n a căror apariţie urmează să autorizeze transferul semnalului de intrare succesiv către cele m ieşiri ( m=2 n ). Schema de principiul a unui demultiplexor este prezentată în figura Intrări de selecţie A n A 2 A 1 A 0 Y 0 Intrare de date I K Y 1 Y 2 Y 3 Ieşiri de date Y 4 Y m E Intrare de autorizare Figura Schema de principiu a unui demultiplexor În funcţie de poziţia comutatorului K, semnalul de intrare I va fi transmis uneia din ieşirile de date Y0, Y1, Y2,...Ym. Poziţia comutatorului este comandată de nivelul logic al intrărilor de selecţie (A1, A2,...An), care formează adresa unei anumite ieşiri de date. Când codul cuvântului de la intrarea de selecţie (A0,...An) corespunde cu adresa unei ieşiri (Y0,...Ym ), semnalul de la intrarea de date (I) este transmis către acea ieşire. Celelalte ieşiri (care nu sunt active) vor trece în 0 logic (la unele circuite în 1 logic). Demultiplexorul mai este prevăzut cu o intrare de autorizare (E) care permite funcţionarea sau blocarea demultiplexorului. Principala utilizare a demultiplexorului este conversia serie paralel a datelor binare. 107

22 CAPITOLUL 5. CIRCUITE LOGICE COMBINAŢIONALE 1. DEMULTIPLEXOR CU 4 IEŞIRI Acest multiplexor (fig a) permite transferul datelor de pe intrarea de date I la una din ieşirile Y0, Y1, Y2, Y3 în funcţie de starea logică a intrărilor de selecţie A0, A1 conform tabelei de adevăr din ( fig b). Când A1=0, A0=0 ( 0 ) semnalul de pe intrarea I se transferă pe ieşirea Y0 Când A1=0, A0=1 ( 1 ) semnalul de pe intrarea I se transferă pe ieşirea Y1 Când A1=1, A0=0 ( 2 ) semnalul de pe intrarea I se transferă pe ieşirea Y2 Când A1=1, A0=1 ( 3 ) semnalul de pe intrarea I se transferă pe ieşirea Y3 A 0 A 1 I DMUX 1:4 Y 3 Y 2 Y 1 Y 0 a Intrări selecţie Intrare date Ieşiri de date A1 A0 I Y0 Y1 Y2 Y Figura Demultiplexor cu 4 ieşiri Realizat cu porţi logice elementare, demultiplexorul cu 4 ieşiri arată ca în figura A 1 A 0 b I P0 Y 0 P1 Y 1 P2 Y 2 P3 Figura Demultiplexorul cu 4 ieşiri realizat cu porţi logice 108 Y 3

23 AUXILIAR ELECTRONICĂ DIGITALĂ Prezentarea demultiplexorului cu 4 ieşiri - 74LS155N (figura 5.5.4) Configuraţia terminalelor: Intrări selecţie 1I 1E B 1Y3 1Y2 1Y1 1Y0 0V Intrare autorizare Intrare date +V 2I 2E A 2Y3 2Y2 2Y1 2Y0 Ieşiri de date A1 A0 I X X 1 X Tabelul de adevăr VCC 5V Circuit de verificare a demultiplexorului I A0 A1 E U1 1C 1Y0 ~1G 1Y1 1Y2 1Y3 A B ~2C 2Y0 ~2G 2Y1 2Y2 2Y3 74LS155N R1 R2 R3 R4 Figura Demultiplexorul cu 4 ieşiri 74LS155N 109 LED3 LED2 LED1 LED0

24 CAPITOLUL 5. CIRCUITE LOGICE COMBINAŢIONALE 2. DEMULTIPLEXOR CU 8 IEŞIRI Acest multiplexor (fig a) permite transferul datelor de pe intrarea de date I la una din ieşirile Y0, Y1, Y2, Y3, Y4, Y5, Y6, Y7 în funcţie de starea logică a intrărilor de selecţie A0, A1, A2 conform tabelei de adevăr din ( fig b). Când A2=0, A1=0, A0=0 ( 0 ) semnalul de pe intrarea I se transferă pe ieşirea Y0 Când A2=0, A1=0, A0=1 ( 1 ) semnalul de pe intrarea I se transferă pe ieşirea Y1 Când A2=0, A1=1, A0=0 ( 2 ) semnalul de pe intrarea I se transferă pe ieşirea Y2 Când A2=0, A1=1, A0=1 ( 3 ) semnalul de pe intrarea I se transferă pe ieşirea Y3 Când A2=1, A1=0, A0=0 ( 4 ) semnalul de pe intrarea I se transferă pe ieşirea Y4 Când A2=1, A1=0, A0=1 ( 5 ) semnalul de pe intrarea I se transferă pe ieşirea Y5 Când A2=1, A1=1, A0=0 ( 6 ) semnalul de pe intrarea I se transferă pe ieşirea Y6 Când A2=1, A1=1, A0=1 ( 7 ) semnalul de pe intrarea I se transferă pe ieşirea Y7 I A 0 A 1 A 2 DMUX 1:8 Y 7 Y 6 Y 5 Y 4 Y 3 Y 2 Y 1 Y 0 a INTRĂRI IEŞIRI I A2 A1 A0 Y7 Y6 Y5 Y4 Y3 Y2 Y1 Y b Figura Demultiplexor cu 8 ieşiri 110

25 AUXILIAR ELECTRONICĂ DIGITALĂ Realizat cu porţi logice elementare, demultiplexorul cu 8 ieşiri arată ca în figura VCC 5V I A2 A1 A0 P7 P6 P5 P4 P3 P2 P1 P0 Y7 Y6 Y5 Y4 Y3 Y2 Y1 Y0 Figura Circuit de verificare a demultiplexorului cu 8 ieşiri realizat cu porţi logice Prezentarea demultiplexorului cu 8 ieşiri - 74LS138N (figura 5.5.7) a. Configuraţia terminalelor A0 A1 A2 E2A E2B E Y7 0V +V Y0 Y1 Y2 Y3 Y4 Y5 Y6 b. Tabelul de adevăr INTRĂRI IEŞIRI E A2 A1 A0 Y7 Y6 Y5 Y4 Y3 Y2 Y1 Y Figura Demultiplexorul cu 8 ieşiri 74LS138N 111

26 CAPITOLUL 5. CIRCUITE LOGICE COMBINAŢIONALE VCC 5V R1 I A0 A A B C G1 ~G2A ~G2B U1 Y0 Y1 Y2 Y3 Y4 Y5 Y6 Y R2 R3 R4 A2 74LS138N R5 R6 R7 R8 Y7 Y6 Y5 Y4 Y3 Y2 Y1 Y0 Figura Circuit de verificare a demultiplexorului cu 8 ieşiri 74LS138N 112

27 AUXILIAR ELECTRONICĂ DIGITALĂ 5.6. COMPARATOARE NUMERICE Comparatoarele numerice permit compararea rapidă a două numere binare A şi B şi determinarea valorii relative a acestora (se determină dacă între cele două numere există una din relaţiile A=B, A>B, A<B). Un comparator numeric (figura 5.6.1) este prevăzut cu: 2n intrări pentru cele 2 numere de n biţi; 3 ieşiri cu rezultatul comparaţiei celor 2 numere (A=B, A<B, A>B); 3 intrări suplimentare (A=B, A<B, A>B), pentru conectarea în cascadă a mai multor comparatoare atunci când se compară numere cu lungimi mari. Intrări pentru conectarea în cascadă I A<B I A=B I A>B Intrări cu biţi numerelor de comparat A 0 A 1 A n-1 B 0 B 1 B n-1 Comparator numeric A<B A=B A>B Ieşiri cu rezultatul comparaţiei Figura Schema bloc a unui comparator numeric. În funcţie de lungimea numerelor de comparat, comparatoarele numerice pot fi: Comparatoare numerice pe 1 bit; Comparatoare numerice pe 2 biţi; Comparatoare numerice pe 4 biţi; Comparatoare numerice pe 8 biţi. 113

28 CAPITOLUL 5. CIRCUITE LOGICE COMBINAŢIONALE 1. Comparatorul numeric pe 1 bit. În figura sunt prezentate: schema bloc a comparatorului pe 1 bit (fig a), tabelul de adevăr (fig b) şi schema logică a comparatorului (fig c). A i B i Comparator numeric pe 1 bit a Y 1 (A<B) Y 2 (A=B) Y 3 (A>B) INTRĂRI IEŞIRI Ai Bi Y1(A<B) Y2(A=B) Y3(A>B) U1A b A 7404N U2A Y1(A<B) 7408J U3A U1C Y2(A=B) 74136N 7404N U2B Y3(A>B) B U1B 7408J VCC 5V 7404N c Figura Comparator numeric pe un bit. A A U1A 7404N U2A Y1(A<B) A<B 7408J U3A U1C Y2(A=B) A=B 74136N 7404N U2B Y3(A>B) A>B B B U1B 7404N 7408J Figura Circuit de verificare a comparatorului numeric pe un bit. 114

29 AUXILIAR ELECTRONICĂ DIGITALĂ 2. Comparatorul numeric pe 2 biţi. În figura sunt prezentate schema bloc a comparatorului pe 2 biţi (fig a) şi tabelul de adevăr (fig b). A 0 A 1 B 0 B 1 Comparator numeric pe 2 biţi a Y 1 (A<B) Y 2 (A=B) Y 3 (A>B) INTRĂRI IEŞIRI A0 A1 B0 B1 Y1(A<B) Y2(A=B) Y3(A>B) b Figura Comparator numeric pe 2 biţi. 115

30 CAPITOLUL 5. CIRCUITE LOGICE COMBINAŢIONALE În figura este prezentată schema de verificare a unui comparator numeric pe 2 biţi realizat cu porţi logice elementare. VCC 5V B1 B0 A1 A0 B1 B0 A1 A0 U1A U2C 74136N 7404N U6A R1 U1B U2D 7408J 74136N 7404N U2B 7404N U2A 7404N U3A U5A 7402N R2 R3 7400N U4A U4C A<B A>B A=B 7410N U4B 7410N 7410N Figura Verificarea comparatorului numeric pe 2 biţi. 116

31 AUXILIAR ELECTRONICĂ DIGITALĂ 3. Comparatorul numeric pe 4 biţi. În figura este prezentat comparatorul pe 4 biţi 74LS85N. Spre deosebire de celelalte două tipuri de comparatoare prezentate, acest comparator este prevăzut cu 3 intrări de extindere (I A<B, I A=B, I A>B) pentru conectarea în cascadă cu alt comparator. Acest montaj se utilizează pentru extinderea capacităţii de comparare la 8 biţi. Configuraţia terminalelor: B3 I A<B I A=B I A>B A>B A=B A<B 0V +V A3 B2 A2 A1 B1 A0 B0 Tabelul de adevăr Compararea intrărilor Intrări de extindere Ieşiri A3,B3 A2,B2 A1,B1 A0,B0 IA>B IA<B IA=B A>B A<B A=B A3>B3 X X X X X X A3<B3 X X X X X X A3=B3 A2>B2 X X X X X A3=B3 A2<B2 X X X X X A3=B3 A2=B2 A1>B1 X X X X A3=B3 A2=B2 A1<B1 X X X X A3=B3 A2=B2 A1=B1 A0>B0 X X X A3=B3 A2=B2 A1=B1 A0<B0 X X X A3=B3 A2=B2 A1=B1 A0=B A3=B3 A2=B2 A1=B1 A0=B A3=B3 A2=B2 A1=B1 A0=B A3=B3 A2=B2 A1=B1 A0=B0 X X A3=B3 A2=B2 A1=B1 A0=B A3=B3 A2=B2 A1=B1 A0=B Figura Comparatorul pe 4 biţi - 74LS85N 117

32 CAPITOLUL 5. CIRCUITE LOGICE COMBINAŢIONALE În figura este prezentat circuitul de verificare a comparatorului pe 4 biţi 74LS85N VCC 5V A3 B3 A2 R1 B2 A1 B U1 A3 OAGTB B3 OAEQB A2 OALTB B2 A1 B1 A0 B0 AGTB AEQB ALTB R2 R3 A0 74LS85N A>B A<B A=B B0 Figura Verificarea comparatorului pe 4 biţi - 74LS85N Pentru a obţine un comparator pe 8 biţi se conectează în cascadă două comparatoare pe 4 biţi ca în schema din figura A0 A1 A2 A3 VCC 5V B0 B1 B2 B3 A4 A5 A6 A7 B4 B5 B6 B7 15 A3 1 B3 13 A2 14 B2 12 A1 11 B1 10 A0 9 B0 4 AGTB 3 AEQB 2 ALTB 5 OAGTB 6 OAEQB 7 OALTB U A3 B3 A2 B2 A1 B1 A0 B0 AGTB AEQB ALTB OAGTB OAEQB OALTB U2 74LS85N A>B A=B A<B 74LS85N Figura Schemă comparator pe 8 biţi cu circuite 74LS85N 118

33 AUXILIAR ELECTRONICĂ DIGITALĂ 5.7. SUMATOARE Sumatoarele sunt circuite logice combinaţionale care realizează operaţii aritmetice (adunarea şi scăderea) cu două numere binare care au un număr egal de biţi. Un sumator pe mai mulţi biţi este construit din mai multe sumatoare pe un bit. Sumatoarele elementare pe un bit se împart în două categorii: Semisumatoare (sumatoare elementare pentru bitul 0) realizează suma a două numere binare de 1 bit fără a ţine seama de transportul de la bitul inferior către rangul următor; Sumatoare elementare complete pe 1 bit care ţin seama de transportul de la bitul cu semnificaţie imediat inferioară către rangul următor. 1. Sumatorul elementar pentru bitul 0 În figura sunt prezentate: schema bloc, tabelul de adevăr, schema logică a sumatorului elementar pentru bitul 0. A i B i 1 2 Σ C i a. Schema bloc Ai Bi Rezultatul adunării Si Ci S i b. Tabelul de adevăr Ai Bi S Si ( ) C Ci c. Schema logică Figura Sumatorul elementar pentru bitul 0 119

34 CAPITOLUL 5. CIRCUITE LOGICE COMBINAŢIONALE 2. Sumatorul elementar complet Acest sumator prezentat în figura ia în consideraţie şi transportul de la bitul inferior către rangul următor. Sumatorul adună la intrare 3 biţi: doi biţi de date şi unul de transport, şi furnizează la ieşire un bit sumă şi unul de transport. A i B i C i- Σ S i C i ( ) a. Schema bloc INTRĂRI Rezultatul adunării IEŞIRI Ai Bi Ci-1 SUMA Ci Si b. Tabelul de adevăr Ai Bi Ci-1 S S Si C C C Ci Ai Bi Ci-1 S S Si C C C Ci c. Scheme logice Figura Sumatorul elementar complet 120

35 AUXILIAR ELECTRONICĂ DIGITALĂ 3. Sumatorul pe 2 biţi Sumatorul pe 2 biţi se obţine prin interconectarea a 2 sumatoare complete pe un bit. În figura este prezentată schema unei aplicaţii cu sumatorul integrat 74LS183N. VCC 5V R1 R2 R3 R4 R5 A1 A2 U1A B A1 S1 B1 1CN1 CN1 74LS183N 6 5 U2B B2 CN A2 S2 B2 2CN1 CN2 74LS183N CN1 SUM2 SUM1 Figura Sumator pe 2 biţi cu circuitul integrat 74LS183N Bitul de transport de ieşire 1CN1 (pin 5) de la sumatorul 1, se conectează la bitul de transport de intrare CN2 (pin 11) de la sumatorul 2. La intrările A1, B1, A2, B2, CN1 se conectează câte un întrerupător care este conectat la masă (0 V) şi o rezistenţă conectată la + 5V. Când întrerupătorul este pe poziţia închis intrarea integratului este în 0 logic iar când întrerupătorul este pe poziţia deschis intrarea integratului este în 1 logic. La ieşirile S1, S2, 2CN2 sunt conectate LED-uri pentru semnalizare optică. 121

36 CAPITOLUL 5. CIRCUITE LOGICE COMBINAŢIONALE 4. Sumatorul cu transport succesiv pe 4 biţi Acest sumator se obţine prin interconectarea a 4 sumatoare complete pe un bit. În figura este prezentat sumatorul integrat 74LS83N. +Vcc 5 A 3 B 3 A 2 B 2 A 1 B 1 A 0 B LS83N C C 2 2 C 1 1 C C S 3 S 2 a. Schema bloc S 1 S 0 A3 S2 A2 B2 +V S1 B1 A1 B3 S3 C3 C-1 0V B0 A0 S0 b. Configuraţia terminalelor Figura Sumatorul elementar complet pe 4 biţi 122

37 AUXILIAR ELECTRONICĂ DIGITALĂ 5.8. CONVERTOARE DE COD Convertoarele de cod sunt circuite logice combinaţionale care realizează conversia numerelor binare dintr-un cod în alt cod. La intrarea convertorului se aplică un cod binar iniţial de n biţi iar la ieşire se obţine un alt cod binar final de m biţi. Organizarea unui convertor de cod se bazează pe un tabel care exprimă corespondenţa dintre codul de intrare şi codul de ieşire, corespondenţă care trebuie să fie unu la unu. Codul de intrare reprezintă un argument în timp ce codul de ieşire este o funcţie de acest argument. În figura 5.81 este prezentată schema bloc a unui convertor de cod. n DECODIFICATOR Ieşiri 2 n Intrări 2 n CODIFICATOR m Figura Schema bloc a convertorului de cod Convertorul de cod este alcătuit dintr-o pereche decodificator codificator. Codul de intrare de n biţi este aplicat mai întâi decodificatorului, rezultând o singură ieşire activă din cele 2n ieşiri. Această ieşire activă a decodificatorului este aplicată la intrarea codificatorului care va genera la ieşirea codificatorului un cod de m biţi. 1. Convertorul de cod din cod binar natural în cod binar reflectat (Gray). În figura sunt prezentate schema bloc (fig a) şi schema logică (fig b) a acestui convertor de cod. B 3 G 3 B3 G3 B 2 B 1 B 0 Convertor de cod binar - Gray G 2 G 1 G 0 B2 B1 G2 G1 a B0 b Figura Convertorul de cod binar Gray G0 123

38 CAPITOLUL 5. CIRCUITE LOGICE COMBINAŢIONALE Pentru a înţelege cum este convertit codul binar în cod Gray se studiază tabela de adevăr a convertorului, tabela prezentată mai jos. Binar natural Gray B3 B2 B1 B0 G3 G2 G1 G Codul Gray este un cod numeric reflectat, care are proprietatea că 2 numere adiacente diferă prin valoarea unui singur bit. După cum rezultă din tabela de adevăr, codul Gray se obţine din codul binar astfel: G0 - repetă primele 2 locaţii ale lui B0, după care se reflectă din 2 în 2 locaţii; G1 - repetă primele 4 locaţii ale lui B1, după care se reflectă din 4 în 4 locaţii; G2 - repetă primele 8 locaţii ale lui B2, după care se reflectă din 8 în 8 locaţii; G3 - repetă B3. 124

39 AUXILIAR ELECTRONICĂ DIGITALĂ 2. Convertorul de cod din cod Gray în cod binar natural. În figura sunt prezentate schema bloc (fig a) şi schema logică (fig b) a acestui convertor de cod. G 3 G 2 G 1 G 0 Convertor de cod Gray - binar a B 3 B 2 B 1 B 0 G3 G2 G1 G0 Figura Convertorul de cod Gray - binar b B3 B2 B1 B0 Pentru a înţelege cum este convertit codul Gray în cod binar se studiază tabela de adevăr a convertorului, tabela prezentată mai jos. Gray Binar natural G3 G2 G1 G0 B3 B2 B1 B

40 CAPITOLUL 5. CIRCUITE LOGICE COMBINAŢIONALE REZUMATUL CAPITOLULUI Circuitele logice combinaţionale (CLC) sunt circuite alcătuite din porţi logice de bază, care se caracterizează prin faptul că în fiecare moment starea logică a ieşirii depinde de modul în care se combină nivelurile logice ale intrărilor în acel moment, fiind independente de propriile stări anterioare. Pentru prelucrarea datelor în sistemele digitale şi pentru citirea şi afişarea rezultatelor prelucrării, este necesară parcurgerea următoarelor etape: a. Codarea şi decodarea transformarea datelor dintr-un cod în altul; b. Multiplexarea transmiterea către o ieşire a unei singure informaţii dintr-un grup de informaţii; c. Demultiplexarea introducerea succesivă a datelor la diferite adrese posibile. Codificatoarele (CD) sunt circuite logice combinaţionale cu n intrări şi m ieşiri care furnizează la ieşire un cod de m biţi atunci când numai una din cele n intrări este activă. Circuitele de codificare primesc la intrare semnale codificate într-un cod diferit de cel binar şi furnizează la ieşire semnale în cod binar sau echivalentul acestuia. Cel mai utilizat codificator este codificatorul zecimal-bcd la intrarea căruia se aplică date în sistemul zecimal iar la ieşire apar date în codul BCD. Decodificatoarele (DCD) sunt circuite logice combinaţionale cu n intrări şi m ieşiri (m=2 n ) care activează o singură ieşire corespunzătoare codului aplicat la intrare. Circuitele de codificare primesc la intrare semnale logice în cod binar sau echivalentul acestuia şi furnizează la ieşire semnale în cod zecimal sau echivalentul acestuia. Cele mai utilizate decodificatoare sunt: decodificatorul BCD-zecimal şi decodificatorul BCD-7 segmente. Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării de la care se transferă datele se face prin intermediul unui cuvânt de cod de selecţie numit adresă, cuvânt care are n biţi. 126

41 AUXILIAR ELECTRONICĂ DIGITALĂ Demultiplexoarele (DMUX) sunt circuite logice combinaţionale cu o singură intrare şi m ieşiri, care permit transferul datelor de la intrarea unică spre una din cele m ieşiri. Selecţia ieşirii spre care se transferă datele se face prin intermediul unui cuvânt de cod de selecţie numit adresă, cuvânt care are n biţi. Comparatoarele numerice permit compararea rapidă a două numere binare A şi B şi determinarea valorii relative a acestora (se determină dacă între cele două numere există una din relaţiile A=B, A>B, A<B). Sumatoarele sunt circuite logice combinaţionale care realizează operaţii aritmetice (adunarea şi scăderea) cu două numere binare care au un număr egal de biţi. Un sumator pe mai mulţi biţi este construit din mai multe sumatoare pe un bit. Convertoarele de cod sunt circuite logice combinaţionale care realizează conversia numerelor binare dintr-un cod în alt cod. La intrarea convertorului se aplică un cod binar iniţial de n biţi iar la ieşire se obţine un alt cod binar final de m biţi. Convertorul de cod este alcătuit dintr-o pereche decodificator codificator. Codul de intrare de n biţi este aplicat mai întâi decodificatorului, rezultând o singură ieşire activă din cele 2n ieşiri. Această ieşire activă a decodificatorului este aplicată la intrarea codificatorului care va genera la ieşirea codificatorului un cod de m biţi. 127

42 CAPITOLUL 5. CIRCUITE LOGICE COMBINAŢIONALE 5.9. LUCRĂRI DE LABORATOR LUCRARE DE LABORATOR 4 DECODIFICATORUL BCD - ZECIMAL. OBIECTIVE: o Realizarea schemei circuitului de decodificare cu simulatorul; o Realizarea practică a circuitului de decodificare; o Realizarea tabelului de adevăr în funcție de poziția comutatoarelor de intrare și indicațiile LED-urilor de ieșire; RESURSE: o Calculatoare cu soft de simulare a circuitelor electronice; o Proiector multimedia; o Sursă de tensiune continuă reglabilă; o Pistoale de lipit; o Accesorii pentru lipit, conductoare; o Plăcuțe de lucru; o Rezistoare, comutatoare, LED-uri, circuite integrate decodificatoare. DESFĂȘURAREA LUCRĂRII: 1. Realizează cu simulatorul schema electronică din figura de mai jos: VCC A B C D 5V 10 3 A0 O A1 O A2 O A3 O3 1 O4 6 O5 7 O6 4 O7 9 O8 5 O9 MMC 4028 R10 R9 R8 R7 R6 R5 R4 R3 R2 R1 LED9 LED8 LED7 LED6 LED5 LED4 LED3 LED2 LED1 LED0 Figura Aplicaţie cu decodificatorul MMC

43 AUXILIAR ELECTRONICĂ DIGITALĂ 2. Realizează practic, pe plăcuţa de probă montajul corespunzător schemei date. ATENȚIE! Pinul 8 al CI se conectează la (-) iar pinul 16 al CI se conectează la (+). 3. Plasează în soclu de pe placa de probă circuitul integrat (ATENȚIE la poziția CI). 4. Conectează montajul la o sursă de tensiune continuă conform schemei de mai sus, pornește sursa și regleaz-o la valoarea indicată în schemă. 5. Conectează succesiv cele 4 comutatoare de intrare D, C, B, A la potenţialul 0V respectiv 5V conform tabelului de adevăr de mai jos şi notează în tabel valorile logice ale ieşirilor, 0 sau 1, în funcţie de starea LED-ului de pe ieşirea respectivă. Nr. zecimal D INTRĂRI C B A IEȘIRI L0 L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8 L OBSERVAȚII:

44 CAPITOLUL 5. CIRCUITE LOGICE COMBINAŢIONALE LUCRARE DE LABORATOR 5 DECODIFICATORUL BCD 7 SEGMENTE. OBIECTIVE: o Realizarea schemei circuitului de decodificare cu simulatorul; o Realizarea practică a circuitului de decodificare; o Realizarea tabelului de adevăr în funcție de poziția comutatoarelor de intrare și indicațiile segmentelor afișajului; RESURSE: o Calculatoare cu soft de simulare a circuitelor electronice; o Proiector multimedia; o Sursă de tensiune continuă reglabilă; o Pistoale de lipit; o Accesorii pentru lipit, conductoare; o Plăcuțe de lucru; o Rezistoare, comutatoare, LED-uri, circuite integrate decodificatoare. DESFĂȘURAREA LUCRĂRII: 1. Realizează cu simulatorul schema electronică din figura de mai jos: R1 A R2 VCC 5V B C D DA OA DB OB DC OC DD OD OE ~EL OF ~BI OG ~LT R3 R4 R5 KW1-501 CK A B C D E F G H R6 R7 Figura Aplicaţie cu decodificatorul MMC

45 AUXILIAR ELECTRONICĂ DIGITALĂ 2. Realizează practic, pe plăcuţa de probă montajul corespunzător schemei date. ATENȚIE! Pinul 8 al CI se conectează la (-) iar pinul 16 al CI se conectează la (+). 3. Lipește conductoarele conectate la soclul afișajului la terminalele rezistoarelor R1 - R7 conform schemei. 4. Plasează în soclu de pe placa de probă circuitul integrat (ATENȚIE la poziția CI). 5. Conectează montajul la o sursă de tensiune continuă conform schemei de mai sus, pornește sursa și regleaz-o la valoarea indicată în schemă. 6. Conectează succesiv cele 4 comutatoare de intrare D, C, B, A la potenţialul 0V respectiv 5V conform tabelului de adevăr de mai jos şi notează în tabel valorile logice ale ieşirilor, 0 sau 1, în funcţie de starea segmentului afișajului. D C B A cifra a b c d e f g OBSERVAȚII:

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

Codificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148

Codificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148 5.2. CODIFICATOAE Codificatoarele (CD) sunt circuite logice combinaţionale cu n intrări şi m ieşiri care furnizează la ieşire un cod de m biţi atunci când numai una din cele n intrări este activă. De regulă

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER 2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care

Διαβάστε περισσότερα

Cursul nr. 6. C6.1 Multiplexorul / Selectorul de date

Cursul nr. 6. C6.1 Multiplexorul / Selectorul de date C61 Multiplexorul / Selectorul de date Cursul nr 6 Multiplexorul (MUX) este un circuit logic combinańional care selectează una din intrările sale pentru a o transmite la ieşirea unică Schema de principiu

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE COMBINAŢIONALE UZUALE

CIRCUITE COMBINAŢIONALE UZUALE Arhitectura calculatoarelor Lucrarea de laborator Nr. 3. 1 CIRCUITE COMBINAŢIONALE UZUALE 1. Scopul lucrării Lucrarea prezintă unele circuite combinaţionale uzuale şi utilizarea acestor circuite la implementarea

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

2. Circuite logice 2.5. Sumatoare şi multiplicatoare. Copyright Paul GASNER

2. Circuite logice 2.5. Sumatoare şi multiplicatoare. Copyright Paul GASNER 2. Circuite logice 2.5. Sumatoare şi multiplicatoare Copyright Paul GASNER Adunarea în sistemul binar Adunarea se poate efectua în mod identic ca la adunarea obişnuită cu cifre arabe în sistemul zecimal

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE INTEGRATE DIGITALE

CIRCUITE INTEGRATE DIGITALE CLAUDIU LUNG ŞTEFAN ONIGA RADU JOIAN CIPRIAN GAVRINCEA CIRCUITE INTEGRATE DIGITALE Îndrumător de laborator ISBN 978-973-729-86-2 PREFAŢĂ Cartea de faţă conţine 4 lucrări care surprind principalele aspecte

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

Cap.3 CLASE DE CIRCUITE LOGICE COMBINAŢIONALE

Cap.3 CLASE DE CIRCUITE LOGICE COMBINAŢIONALE Circuite Logice Combinaţionale 143 Cap.3 CLASE DE CIRCUITE LOGICE COMBINAŢIONALE Circuitele integrate digitale cu complexitate mare, numite şi sisteme digitale, conţin în structura lor un număr foarte

Διαβάστε περισσότερα

4.2. CIRCUITE LOGICE ÎN TEHNOLOGIE INTEGRATĂ

4.2. CIRCUITE LOGICE ÎN TEHNOLOGIE INTEGRATĂ 4.2. CIRCUITE LOGICE ÎN TEHNOLOGIE INTEGRTĂ În prezent, circuitele logice se realizează în exclusivitate prin tehnica integrării monolitice. În funcţie de tehnologia utilizată, circuitele logice integrate

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE LOGICE CU TB

CIRCUITE LOGICE CU TB CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune

Διαβάστε περισσότερα

11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite

Διαβάστε περισσότερα

. TEMPOIZATOUL LM.. GENEALITĂŢI ircuitul de temporizare LM este un circuit integrat utilizat în foarte multe aplicaţii. În fig... sunt prezentate schema internă şi capsulele integratului LM. ()V+ LM Masă

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Arhitectura Calculatoarelor. Fizică - Informatică an II. 2. Circuite logice. Copyright Paul GASNER 1

Arhitectura Calculatoarelor. Fizică - Informatică an II. 2. Circuite logice. Copyright Paul GASNER 1 Arhitectura Calculatoarelor Fizică - Informatică an II gasner@uaic.ro 2. Circuite logice Copyright Paul GASNER 1 Funcţii booleene Porţi logice Circuite combinaţionale codoare şi decodoare Cuprins multiplexoare

Διαβάστε περισσότερα

2.2. ELEMENTE DE LOGICA CIRCUITELOR NUMERICE

2.2. ELEMENTE DE LOGICA CIRCUITELOR NUMERICE 2.2. LMNT D LOGIC CIRCUITLOR NUMRIC Pe lângă capacitatea de a eectua operańii aritmetice, un microprocesor poate i programat să realizeze operańii logice ca ND, OR, XOR, NOT, etc. În acelaşi timp, elemente

Διαβάστε περισσότερα

Electronică anul II PROBLEME

Electronică anul II PROBLEME Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le

Διαβάστε περισσότερα

Circuite logice programabile

Circuite logice programabile 82 Tabelul 3.12. Tabelul de funcţionare al circuitului 74155. Selecţie Strobare Date Ieşiri B A 1G 1C 1Y 1 01Y 1Y 21Y 3 x x 1 x 1 1 1 1 0 0 0 1 0 1 1 1 0 1 0 1 1 0 1 1 1 0 0 1 1 1 0 1 1 1 0 1 1 1 1 0 x

Διαβάστε περισσότερα

Introducere. Tipuri de comparatoare.

Introducere. Tipuri de comparatoare. FLORIN MIHAI TUFESCU DISPOZITIVE ŞI CIRCUITE ELECTRONICE (II) 2. Circuite analogice de comutaţie. Circuitele cu funcţionare în regim de comutaţie au două stări stabile între care suferă o trecere rapidă

Διαβάστε περισσότερα

6.4. REGISTRE. Un registru care îndeplineşte două sau mai multe funcţii din cele 4 prezentate mai sus se numeşte registru universal.

6.4. REGISTRE. Un registru care îndeplineşte două sau mai multe funcţii din cele 4 prezentate mai sus se numeşte registru universal. .. REGISTRE Registrele sunt circuite logice secvenţiale care primesc, stochează şi transferă informaţii sub formă binară. Un registru este format din mai multe celule bistabile de tip RS, JK sau şi permite

Διαβάστε περισσότερα

V CC 10V. Rc 5.6k C2. Re 1k OSCILOSCOP

V CC 10V. Rc 5.6k C2. Re 1k OSCILOSCOP LUCRARE DE LABORATOR 1 AMPLIFICATOR CU UN TRANZISTOR ÎN CONEXIUNEA EMITOR COMUN. o Realizarea circuitului de amplificare cu simulatorul; o Realizarea practică a circuitului de amplificare; o Setarea și

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire

Διαβάστε περισσότερα

Circuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS

Circuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

AUTOMATE FINITE. Un automat cu stări finite se defineşte formal prin cvintuplul

AUTOMATE FINITE. Un automat cu stări finite se defineşte formal prin cvintuplul AUTOMATE FINITE. Scopul lucrării Studiul automatelor cu stări finite ce conţin bistabile care lucrează sincron şi intrări care se modifică sincron sau asincron cu semnalul de ceas. escrierea funcţionării

Διαβάστε περισσότερα

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

ANEXA 4. OPERAŢII ARITMETICE IMPLEMENTĂRI

ANEXA 4. OPERAŢII ARITMETICE IMPLEMENTĂRI ANEXA 4. OPERAŢII ARITMETICE IMPLEMENTĂRI ADUNAREA ÎN BINAR: A + B Adunarea a două numere de câte N biţi va furniza un rezultat pe N+1 biţi. Figura1. Anexa4. Sumator binar complet Schema bloc a unui sumator

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic

Διαβάστε περισσότερα

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE 2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 4 Circuite integrate digitale TTL

Laborator 4 Circuite integrate digitale TTL Laborator 4 Circuite integrate digitale TTL Se va studia functionarea familiei de circuite integrate TTL printr-un reprezentant al familiei standard si anume poarta SI-NU(circuitele care sintetizeaza functii

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

3.4. Minimizarea funcţiilor booleene

3.4. Minimizarea funcţiilor booleene 56 sau: F = ABC + ABC + ABC Complementând din nou, se obţine funcţia iniţială: F = ABC + ABC + ABC = ABC ABC ABC = ( A + B + C)( A + B + C)( A + B + C) sau F = S 4 S5 S6 3.4. Minimizarea funcţiilor booleene

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE 1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR MARCARE DIRECTĂ PRIN

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS

CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS I. OBIECTIVE a) Înţelegerea funcţionării porţii de transfer. b) Determinarea rezistenţelor porţii în starea de blocare, respectiv de conducţie. c) Înţelegerea modului

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul Metode Numerice Curs 3 III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul III.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi III. 1.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi fără semn (pozitive) Reprezentarea

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2 TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare

Διαβάστε περισσότερα

3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.

3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5.1 STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE. Principalele caracteristici a unui stabilizator de tensiune sunt: factorul de stabilizare

Διαβάστε περισσότερα

2. Circuite logice 2.2. Diagrame Karnaugh. Copyright Paul GASNER 1

2. Circuite logice 2.2. Diagrame Karnaugh. Copyright Paul GASNER 1 2. Circuite logice 2.2. Diagrame Karnaugh Copyright Paul GASNER Diagrame Karnaugh Tehnică de simplificare a unei expresii în sumă minimă de produse (minimal sum of products MSP): Există un număr minim

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

Tabelul tranziţiilor este prezentat mai jos. La construirea sumatorului folosim bistabile de tip JK: (3.1)

Tabelul tranziţiilor este prezentat mai jos. La construirea sumatorului folosim bistabile de tip JK: (3.1) Lucrarea 3 Sumatoare Ripple, Carry-Lookahead şi Carry Save În această lucrare sunt introduse sumatoarele Ripple Carry, Carry Lookahead şi Carry Save. Apoi este prezentat cadrul în care se pot face evaluări

Διαβάστε περισσότερα

BAZELE ELECTRONICII LUCRĂRI DE LABORATOR

BAZELE ELECTRONICII LUCRĂRI DE LABORATOR prof. RUSU CONSTANTIN BAZELE ELECTRONICII LUCRĂRI DE LABORATOR - AUXILIAR CURRICULAR - BISTRIȚA 2017 ISBN 978-606 - 8317-66 - 3 CUPRINS LUCRĂRI DE LABORATOR COMPONENTE ELECTRONICE... 1 LUCRARE DE LABORATOR

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

Polarizarea tranzistoarelor bipolare

Polarizarea tranzistoarelor bipolare Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea

Διαβάστε περισσότερα

LUCRARE DE LABORATOR 1

LUCRARE DE LABORATOR 1 LUCRARE DE LABORATOR 1 VERIFICAREA ȘI IDENTIFICAREA TERMINALELOR UNEI DIODE. OBIECTIVE: o Verificarea diodei semiconductoare; o Identificarea terminalelor diodei cu multimetru digital. RESURSE: o Multimetru

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Capitolul 4 Amplificatoare elementare Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

Stabilizator cu diodă Zener

Stabilizator cu diodă Zener LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA 2 CONVERTOR NUMERIC - ANALOGIC

LUCRAREA 2 CONVERTOR NUMERIC - ANALOGIC LUCAEA 2 CONETO NUMEIC - ANALOGIC. Generalităţi Convertorul numeric - analogic (CNA) este circuitul electronic care transformă o mărime de intrare numerică într-o mărime de ieşire analogică. Deoarece,

Διαβάστε περισσότερα

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de

Διαβάστε περισσότερα

5 Convertoare analog numerice

5 Convertoare analog numerice 5 Convertoare analog numerice 5.1 Caracteristici ale convertoarelor analog numerice Convertorul analog numeric (CAN) acceptă ca mărime de intrare un semnal analogic s i (tensiune sau curent) şi furnizează

Διαβάστε περισσότερα

Transformări de frecvenţă

Transformări de frecvenţă Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.

Διαβάστε περισσότερα

Criptosisteme cu cheie publică III

Criptosisteme cu cheie publică III Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.

Διαβάστε περισσότερα

UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRONICĂ DIGITALĂ. Indrumar de laborator

UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRONICĂ DIGITALĂ. Indrumar de laborator UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE INGINERIE DAN ROTAR MARIUS ANGHELUŢ ELECTRONICĂ DIGITALĂ Indrumar de laborator EDITURA ALMA MATER BACĂU 2007 LABORATOR 99 Laboratorul nr. 1 Prezentarea pupitrului

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0 Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,

Διαβάστε περισσότερα

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare.. I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,

Διαβάστε περισσότερα

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

3.4. Minimizarea funcţiilor booleene

3.4. Minimizarea funcţiilor booleene 56 3.4. Minimizarea funcţiilor booleene Minimizarea constă în obţinerea formei celei mai simple de exprimare a funcţiilor booleene în scopul reducerii numărului de circuite şi a numărului de intrări ale

Διαβάστε περισσότερα

SIGURANŢE CILINDRICE

SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control

Διαβάστε περισσότερα

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor 4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a V-a

Subiecte Clasa a V-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul numarului intrebarii

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa

Διαβάστε περισσότερα