12. Reglarea proceselor termice din centralele termoelectrice
|
|
- ÔΠρωτεύς Δημητρακόπουλος
- 5 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Reglarea proceselor termice din centralele termoelectrice 12. Reglarea proceselor termice din centralele termoelectrice 1.55 II.1. Elemente de teorie a sistemelor de reglare automată din termoenergetică II.1.1. Introducere Echipamentele termomecanice din centralele termoelectrice (CTE) sunt proiectate pentru să funcționarea în regimul nominal, caracterizat de stabilitatea în timp a principalilor parametri de funcționare. Există însă situații când acești parametrii variază în timp. Este vorba de procesele tranzitorii care descriu regimurile de porniri-opriri (care sunt regimuri normale de exploatare), dar și de variații de sarcină, comandate sau întâmplătoare, mai mult sau mai puțin bruște. în aceste regimuri de exploatare, starea inițială este o stare de echilibru, (starea de repaus sau o sarcină staționară inițială), iar starea finală este tot o stare de echilibru (o sarcină staționară finală prestabilită, sau starea de repaus în cazul opririi). Pentru a obține valorile dorite pentru parametrii de exploatare și a păstra echipamentul în condiții acceptabile în ceea ce privește siguranța în funcționare și fiabilitatea, aceste procese dinamice de dezechilibru sunt controlate (guvernate) de către propriul sistem de reglare. Figura 2.1 Figura II.1.1 Circuitul termic al CTE cu sistemele de reglare ale echipamentelor componente Astfel, în fig. II.1.1. se pot observa echipamentele principale din componența CTE: Generatorul de abur (GA), care transformă apa de alimentare pompată de către pompa de alimentare (PA) din degazor (D) cu ajutorul căldurii degajate de arderea debitului de combustibil (B) în prezența debitului de aer comburant (A), este controlat de către regulatorul RGA- Acesta primește ca semnale mărimile măsurate ale presiunii și temperaturii aburului viu, elaborând comenzi de modificare pentru debitul de combustibil, de aer și de apă de alimentare. Turbina cu abur (TA), transformă energia potențială a aburului în energie mecanică, care este apoi convertită în energie electrică în generatorul electric antrenat (GE). Regulatorul turbinei (RTA) 210
2 II.2. Reglarea generatoarelor de abur comandă încărcarea mașinii prin acționarea ventilelor de reglare (VR), pe baza informațiilor primite de la senzorii de turație și putere. Regulatorul degazorului (RD) menține constant nivelul apei prin acționarea motorului de antrenare a pompei de alimentare (PA). Există sisteme de reglare și pentru fiecare preîncălzitor de joasă (PJP) sau înaltă (PIP) presiune, ca și pentru partea rece a ciclului (condensator, pompe de circulație și turn de răcire). Funcțiile acestor sisteme de reglare se interconectează, potrivit relațiilor funcționale dintre echipamente, iar sistemele de reglare ale echipamentelor sunt subordonate sistemului de reglare al grupului energetic, care este condus în schemele modeme de un calculator de proces. De regulă, sistemul de reglare al blocului energetic din centralele termoelectrice prelucrează semnale, pe când grupurile energetice ale centralelor nuclearoelectrice sunt guvernate de calculatoare de proces (cu rezervă de exploatare 100 %) capabile să mențină sub control până la mărimi reprezentative de exploatare II.2. Reglarea generatoarelor de abur II.2.1. Influența schemei termice a centralei în centralele termoelectrice cu abur se utilizează de regulă două scheme de conexiune a echipamentelor principale [1]: 1. Schema cu bare colectoare, prezentată în fig , care este destinată centralelor electrice de termoficare (CET) în care există livrări de căldură sub formă de abur industrial. Aici numărul de generatoare de abur (GA) este mai mare cu o unitate decât numărul turbinelor cu abur (TA), în scopul creșterii disponibilității centralei, atât pentru sarcina electrică, cât și pentru cea termică. în centrală există mai multe bare colectoare (de ajutor), atât pe partea de apă de alimentare a generatoarelor de abur, cât și pe parte de abur viu sau abur extras la prizele reglabile ale turbinelor la diverse presiuni. în acest fel, o turbină poate funcționa cu abur de la alte generatoare decât cel propriu, iar un consumator de căldură poate fi alimentat din prizele mai multor turbine. Figura 2.3 Figura II.2.1 Schema cu bare colectoare 2. Schema bloc, caracteristică grupurilor energetice de medie și mare putere destinate producției de electricitate (CTE) sau grupurilor de termoficare urbană, prezentată în figura II.2.2 folosește un singur circuit termic în care apa se transformă în abur în GA, acesta se destinde în TA producând lucru mecanic, iar în condensatorul turbinei aburul se transformă din nou în condensat (apă de alimentare). 211
3 Reglarea proceselor termice din centralele termoelectrice Figura 2.4 Figura II.2.2 Schema bloc Instalația de reglare automată a grupului energetic GA-TA-G trebuie să asigure realizarea următoarelor funcții [1]: a) Preluarea variațiilor de sarcină electrică și termică, prin încărcarea corectă a grupului turbogenerator, în funcție de cererea de energie a consumatorilor. În acest scop, fiecare turboagregat este prevăzut cu un regulator (RTi); b) Asigurarea debitelor de abur necesare alimentării turbinelor. Egalitatea dintre debitele produse de GA și cele consumate de TA este monitorizată prin măsurarea continuă a presiunii aburului pe conducta GA-TA; c) Asigurarea calității aburului viu. Fiecare GA are un regulator propriu Roi, care reglează, printre altele presiunea și temperatura aburului viu; d) Repartizarea corectă a debitului de abur între GA (fig. II.2.1) este apanajul regulatorului general RQ. e) Asigurarea combustiei corecte, prin regulatorul RGi. f) Asigurarea calității energiei electrice (frecvență, tensiune) și a celei termice (presiune), care se face prin acțiunea regulatorului RTi; în schema bloc există aceleași elemente ca și în schema cu bare colectoare, cu excepția regulatorului general al generatoarelor de abur, care aici nu-și mai are rostul. în cazul blocului energetic, presiunea aburului viu se menține constantă prin reglarea debitului de combustibil B, sau a poziției ventilului de reglare yvr. A doua mărime reglată este puterea (sau turația) grupului, prin acțiunea asupra debitului de abur, sau direct asupra debitului de combustibil II.2.2. Stabilirea circuitelor care intervin la reglarea automată a generatorului de abur Se consideră un generator de abur cu circulație naturală, a cărui alcătuire funcțională este prezentată în figura II.2.3. în figură sunt reliefate principalele fluxuri de masă și energie de la nivelul generatorului de abur. 212
4 II.2. Reglarea generatoarelor de abur Figura 2.5 Figura Schema funcțională a generatorului de abur Elementele componente ale schemei sunt următoarele: SV- sistemul vaporizator; SI - supraîncălzitorul de abur; ECO - economizorul; PA - preîncălzitorul de aer; B - debitul de combustibil; A - debitul de aer necesar arderii; G - debitul de gaze de ardere; w - debitul de apă de alimentare; wp - debitul de puijă; winj - debitul de apă de injecție; D - debitul de abur. În regim staționar este necesară satisfacerea următoarelor condiții tehnice: 1. Egalitatea dintre debitul de abur produs D și cel consumat de turbină Dt. D = Dt (II.2.1) Mărimea reglată prin această condiție este presiunea aburului viu la ieșirea din generatorul de abur. 2. Menținerea constantă a parametrilor aburului la ieșirea din generatorul de abur. p = ct.; t = ct. (II.2.2) Pentru restabilirea presiunii se acționează asupra D și Dt iar pentru restabilirea temperaturii se acționează asupra debitului de apă de injecție winj 3. Egalitatea dintre căldura preluată de agentul apă-abur în sistemul vaporizator și căldura dezvoltată prin ardere în focar. Q1 = K1 B - Qpierderi (II.2.3) Cum Q1 D, se poate scrie D K2 B. Cu alte cuvinte, prin acțiunea asupra debitului de combustibil B, se obține variația debitului de abur D. Dar, variind debitul D, în condiția D, = const., presiunea aburului variază și ea, rezultând că este suficient a se acționa asupra debitului de combustibil B pentru a se păstra egalitatea de mai sus. Deci, p B. 4. Asigurarea unei combustii cât mai bune se realizează prin menținerea unui raport corect aer-combustibil. A = K3 B (II.2.4) Acest lucru se realizează prin acțiunea B A, dar B a fost deja comandat de către p, ceea ce implică p A. 5. Egalitatea dintre debitul de gaze de ardere produse în focar prin arderea combustibilului și cel evacuat din cazan G. G = K4 A (II.2.5) în acest caz, mărimea reglată este depresiunea din focar h G, iar variația acesteia se obține prin acționarea asupra ventilatorului de gaze. 6. Egalitatea dintre debitul de apă de alimentare și suma debitelor de abur și de purjă w = D + wp (II.2.6) cu păstrarea nivelului în tambur (H = const.). în acest scop se adoptă următoarea schemă de reglare: D w; H w sau D + H w. 213
5 Reglarea proceselor termice din centralele termoelectrice 7. Păstrarea salinității apei de cazan în limita admisă Sal = const. (II.2.7) prin acționarea debitului de purjă continuă (Sal wp). Dar cum salinitatea depinde de D și w, se poate recurge la schema complexă D + Sal wp. în concluzie: p sau B A; h G; D + H w; t winj ; D + Sal wp. Aceste relații reprezintă baza pentru circuitele de reglare ale generatorului de abur. în figura II.2.4 sunt reprezentate buclele de reglare ale unui generator de abur cu circulație naturală. Figura 2.6 Figura 11.2,4 Sistemul de reglare a sarcinii a unui cazan cu circulație naturală II.2.3. Reglarea debitului de abur viu După cum am subliniat în paragraful următor, debitul de abur produs de cazan este proporțional cu debitul de combustibil ars, potrivit ecuației de bilanț: (II.2.8) unde: ηga - randamentul generatorului de abur; Qi i - puterea calorifică inferioară a combustibilului; h0,hal - entalpia aburului viu, respectiv a apei de alimentare. Rezultă că, acționând asupra debitului de combustibil B, se obține variația debitului de abur D. Această corelație depinde mărimea de numită în continuare puterea de foc (QF): QF = B Qi i (II.2.9) În figura II.2.5 este reprezentat răspunsul tranzitoriu al QF la un impuls treaptă al intensității focului xf. Se remarcă prezența unui timp mort zm determinat de inerția sistemului de preparare a combustibilului și a instalației de ardere 214
6 II.2. Reglarea generatoarelor de abur Figura 2.7 Figura IL2.S. Dependența puterii de foc de semnalul intensității focului II Scheme de reglare a intensității focului Vom prezenta în continuare câteva scheme uzuale utilizate în reglarea intensității focului. a) Scheme de reglare pentru varianta cu bară colectoare În figura II.2.6 este prezentată schema de reglare a intensității focului primară. Regulatorul principal primește ca mărime reglată presiunea p din bara colectoare de abur viu, pe care o compară cu mărimea de referință (consemn) p0. Figura 2.8 Figura II Schema de reglare a intensității focului primară Pe baza acestor mărimi, regulatorul elaborează semnalul intensității focului xf, care este transmis regulatoarelor proporționale ale generatoarelor de abur. Repartiția debitelor pe cazane se face în raport cu mărimea de referință D0 a fiecărui cazan în parte. Dacă intervine o perturbație a presiunii aburului viu, sistemul de reglare restabilește echilibrul pe ansamblu, dar nu revine cu parametrii de funcționare la situația inițială. Figura 2.9 Figura II.2.7. Schema de reglare a intensității focului cu reacție La schema perfecționată, apare în plus reacția D + dpt/dr, care realizează repartiția corectă a sarcinii între cazane, independent de perturbațiile externe. în plus, aceasta crește performanțele dinamice ale schemei (efect anticipativ), prin aplicarea ca semnal corectiv a derivatei presiunii din tambur pf. Schema este prezentată în fig. II.2.7. b) Scheme de reglare pentru varianta bloc La schemele de tip bloc, atunci când se funcționează după schema cazanul conduce turbina, regulatorul turbinei nu acționează asupra ventilelor de reglare, menținând constantă cursa acestora (yvr), iar mărimea reglată este debitul de abur D produs de cazan. În acest caz, reglarea puterii de foc se realizează după schemele din figura II
7 Reglarea proceselor termice din centralele termoelectrice Figura 2.10 Figura II.2.8. Reglarea intensității focului pentru scheme bloc în cazul cazanul conduce turbina Astfel, în schema a), regulatorul, care poate fi de tip proporțional, proporțional-integral sau proporțional-integral-derivativ, comandă intensitatea focului prin elaborarea semnalului xf și asigură menținerea constantă a presiunii aburului viu p prin compararea cu mărimea de referință p0. Puterea de foc necesară menținerii în limitele dorite a presiunii aburului este determinată de perechea (B, A), respectiv cuplul debitelor de combustibil și aer. În schema b) apar în plus reacțiile D, dpt / dr, care măresc performanțele dinamice ale blocului energetic. În schema bloc cu reglarea intensității focului în raport cu puterea electrică P ( turbina conduce cazanul ), presiunea aburului în amonte de turbină se menține constantă cu regulatorul turbinei, iar intensitatea focului este comandată de către regulatorul generatorului de abur care primește ca semnal mărimea puterii electrice și reacția debitului de combustibil, așa cum se vede în figura II.2.9. Figura 2.11 Figura II.2.9. Reglarea intensității focului pentru scheme bloc în cazul turbina conduce cazanul II.2.4. Scheme de reglare a combustiei Ca element reglat, focarul generatorului de abur primește ca mărime de intrare semnalul intensității focului xf, iar ca mărime de ieșire mărimea intensității focului QF și calitatea reglării II.2.4.I. Reglarea aerului necesar arderii Pentru a se obține o combustie corectă, atât din punct de vedere cantitativ (Qf), cât și din punct de vedere calitativ (randamente, noxe, etc.), este obligatorie menținerea în anumite limite a raportului între debitul de combustibil și cel de aer. Debitul de aer teoretic (stoichiometric) necesar arderii depinde de tipul combustibilului, puterea calorifică, caracteristicile arzătoarelor și a focarului. Există însă și corelații statistice, ca în relația următoare: At = B (a Qi i + b) sau At = B a' Qi i (II.2.10) Pentru a se asigura o ardere completă în condiţii reale de exploatare, deci un contact intim între carburant şi comburant, se introduce în focar aer în exces (λ - coeficientul de exces de aer). 216 A = λ A1 (II.2.11)
8 Există două metode pentru controlul aerului de ardere: II.2. Reglarea generatoarelor de abur A) Controlul indirect al arderii (menținerea constantă a raportului aer-combustibil). În această schemă, prin eliminarea produsului B Qi i din relațiile (II.2.8) și (II.2.10) cu înlocuirea în relația (II.2.11) se obține expresia excesului de aer: (II.2.12) Se constată faptul că, păstrând constant raportul A/D, excesul de aer rămâne și el constant, numai dacă se îndeplinesc condițiile (h0 - hal - const.; ηga = const.). De regulă, la sarcini parțiale diferite cu mult de cea nominală, nici una din aceste condiții nu se mai respectă, ceea ce înseamnă că păstrarea constantă a raportului A/D nu asigură aerul necesar arderii. Schemele de reglare utilizate în acest caz sunt prezentate în fig. II Figura 2.12 Figura II Scheme simple de reglare indirectă a aerului în serie Figura 2.13 Figura II Schemă simplă de reglare indirectă a aerului în paralel Figura 2.14 Figura II Schemă complexă de reglare indirectă a aerului Astfel, în schemele din figura II.2.10, regulatoarele de aer, respectiv de combustibil sunt așezate în serie, primul dintre ele primind semnalul intensității focului și propria reacție, iar următorul primind semnalul celuilalt regulator și propria reacție. în schema paralelă din fig. II.2.11, ambele regulatoare sunt la același nivel, primind concomitent semnalul intensității focului și propria reacție. Schema complexă, prezentată în figura II.2.12 se caracterizează prin prezența unui regulator de raport A/D, care aduce un feed-back suplimentar din proces despre influența acestui raport asupra excesului de aer. B) Controlul direct al arderii urmărește calitatea combustiei prin măsurarea directă a concentrației de oxigen din gazele de ardere în schema directă de reglare din figura II.2.13 se remarcă un regulator de ardere care primește mărimea măsurată a conținutului de oxigen din gazele de ardere, o compară cu valoarea de 217
9 Reglarea proceselor termice din centralele termoelectrice referință O20, și intervine ca o perturbație în intrarea regulatorului de aer. În acest mod, debitul de aer necesar arderii este reglat mult mai aproape de cerințele reale ale procesului de combustie. Figura 2.15 Figura II Schemă de reglare directă a aerului necesar arderii II Reglarea debitului gazelor de ardere Ca și în cazul debitului de aer necesar arderii, debitul de gaze de ardere este legat de puterea calorifică a combustibilului: Gl = B (c Qi i + d) G = Gl + (λ - 1) At (II.2.13) (II.2.14) Reglarea debitului de gaze de ardere impune realizarea a două condiții tehnologice: Evacuarea debitului de gaze de ardere produse; Păstrarea unei mici depresiuni în focar (3...5 mm coloană apă). Schemele de reglare a debitului de gaze de ardere și a depresiunii din focar sunt prezentate în figura II Figura 2.16 Figura II Schemă de reglare debitului gazelor de ardere În prima schemă (a), se utilizează numai mărimea de comandă a depresiunii în focar h, care se compară cu o mărime de referință h0, rezultând debitul de gaze de ardere G. În cea de-a doua schemă (b), pe lângă semnalele referitoare la depresiune se introduc și derivatele în raport cu timpul ale debitului de aer, respectiv celui de combustibil, îmbunătățindu-se astfel performanțele dinamice ale schemei. Caracteristica ultimei scheme (c) este prezența a două regulatoare, în care debitul de gaze de ardere este reglat în funcție de debitul de aer măsurat A și de un semnal dat de regulatorul depresiunii din focar. 218
10 II.2. Reglarea generatoarelor de abur II.2.5. Scheme de reglare a debitului de apă de alimentare Pentru a se asigura în mod continuu apa necesară vaporizării, a evita lipsa apei din țevile sistemului fierbător sau intrarea apei în supraîncălzitor, este necesară reglarea debitului de apă de alimentare w, cu menținerea nivelului de lichid în tambur în limitele ±0,1 m. În figura II.2.15 este prezentată structura nodului de alimentare a generatorului de abur. Figura 2.17 Figura II Alcătuirea nodului de alimentare Apa de alimentare este vehiculată de o pompă de alimentare cu turație variabilă (antrenată de o turbină cu abur sau de un motor electric cu cuplă hidraulică), printr-o serie de 2 ventile de reglare, unul principal și celălalt auxiliar. Se pot utiliza trei scheme de reglare, prezentate în figura II a) b) c) Figura 2.18 Figura IL2.16. Scheme de reglare a debitului apei de alimentare în varianta a), pompa este de turație constantă, iar variația debitului are loc prin variația secțiunii de trecere prin ventilul V. Pentru a se obține o pierdere de presiune constantă pe nodul de alimentare Apv, se reglează un ventil auxiliar montat în amonte de cel principal (b), sau se variază turația pompei (schema c)), caz în care se poate micșora și consumul de energie al pompei II.2.6. Reglarea temperaturii aburului viu Menținerea constantă a temperaturii aburului viu și supraîncălzit intermediar este foarte importantă în exploatarea generatoarelor de abur. Creșterea temperaturii aburului produs de cazan accentuează fenomene nedorite în materialul țevilor supraîncălzitorului, a conductelor de abur spre turbină a conductelor de reglare și a zonei de admisie a turbinei, cum ar fi fluajul sau arderea metalului. Scăderea temperaturii aburului viu poate produce condensarea timpurie a aburului în turbină, respectiv creșterea eroziunii paletajului acesteia. în plus, variația în timp a temperaturii aburului crește solicitările termice la care simt supuse componentele cazanului și a turbinei. Actualmente, se utilizează un set de metode de reglare a temperaturii aburului generat. a) Metode directe 219
11 Reglarea proceselor termice din centralele termoelectrice Cu injecție de apă de alimentare sau condensat; Cu injecție de condensat din tambur, fără pompare, doar prin diferență de presiune; Cu răcitoare de abur de suprafață montate în tamburul generatorului de abur; b) Metode indirecte Cu clapete de reglare a debitului gazelor de ardere; Cu arzătoare cu unghi variabil; Cu ventilatoare de recirculare a gazelor de ardere. Vom detalia în continuare schema cu injecție de condensat din tambur, numită și schema Dolezal, prezentată în fig. II Figura 2.19 Figura II Schema de reglare a temperaturii aburului viu cu injecție de condensat (schema Dolezal) 1. răcitor de condensat; 2. tambur; 3. conductă abur saturat; 4. vas de presiune; 5. conductă de preaplin; 6. conductă de condensat; 7. supraîncălzitorul 1; 8. supraîncălzitorul 2; 9. punct de injecție; 10. ventil de reglare a debitului de condensat. În schema Dolezal, o parte din debitul de apă de alimentare trece prin răcitorul 1 și condensează aburul saturat venit din tambur. Condensatul rezultat se colectează în vasul de presiune 4, cu nivel menținut prin preaplinul 5. Condiția de funcționare a schemei este ca pierderea de presiune pe traseul să fie mai mică decât cea pe traseul în continuare vom analiza câteva modalități de punere în practică a schemei Dolezal, după cum rezultă din figura II în schema de reglare a) se prelevează doar semnalul temperaturii aburului la ieșirea din supraîncălzitorul 2, care determină debitul de condensat reglat de ventilul 10. Superioară din punct de vedere dinamic este schema b), care conține în plus si perturbațiile mărimii D și t în amonte de supraîncălzitorul 2, care poartă informații asupra cantității de căldură transportată de abur. Varianta c) introduce componenta derivativă dt/dτ, tot din amonte de supraîncălzitorul 2, în timp ce varianta d) are în plus și derivata poziției elementului de execuție dx/dτ, ceea ce îmbunătățește comportarea dinamică a schemei, mai ales prin efectul anticipativ și reducerea timpilor morți. 220
12 II.2. Reglarea generatoarelor de abur Figura 2.20 Figura II Modalități de realizare a schemei de reglare Dolezal II.2.7. Reglarea purjei Purja trebuie să elimine din tambur apa acumulată la partea inferioară, unde concentrația de săruri depășește limita admisă. în figura II.2.19 sunt prezentate două scheme uzuale de reglare. Varianta a) dă rezultate slabe în regim dinamic, datorită timpului de întârziere al măsurării salinității apei din tambur. Rezultate mai bune sunt obținute în varianta b), când debitul de purjă este reglat proporțional cu debitul de abur și cu propria-i reacție. Figura 2.21 Figura Reglarea debitului de purjă 221
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραStudiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότερα11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραAutomatizarea proceselor termo-energetice Curs 2
Automatizarea roceselor termo-energetice Curs 2 3. Caracterizarea generala a roceselor si instalatiilor dintro termocentrala Conf.dr.ing. Ioana Făgărăşan Universitatea POLITEHNICA" Bucuresti, Facultatea
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραSistem hidraulic de producerea energiei electrice. Turbina hidraulica de 200 W, de tip Power Pal Schema de principiu a turbinei Power Pal
Producerea energiei mecanice Pentru producerea energiei mecanice, pot fi utilizate energia hidraulica, energia eoliană, sau energia chimică a cobustibililor în motoare cu ardere internă sau eternă (turbine
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραI.7 Regulatoare în sisteme de reglare automată.
I.7 Regulatoare în sisteme de reglare automată. Acestea sunt aparatele care prelucrează informaţia a, despre abaterea valorii mărimii interesate (măsurată direct din proces), faţă de valoarea aceleaşi
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότερα2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότεραLucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE
Lucrarea de laborator nr.6 TABILIZATOR DE TENIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE 6.1. copul lucrării: familiarizarea cu principiul de funcţionare şi metodele de ridicare a parametrilor de bază
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραMOTOARE DE CURENT CONTINUU
MOTOARE DE CURENT CONTINUU În ultimul timp motoarele de curent continuu au revenit în actualitate, deşi motorul asincron este folosit în circa 95% din sistemele de acţionare electromecanică. Această revenire
Διαβάστε περισσότερα1.57 II 3. Reglarea turbinelor cu abur și cu gaze
1.57 II 3. Reglarea turbinelor cu abur și cu gaze 1.1.99 II.3.1. Caracteristica statică a turbogeneratorului Deoarece energia electrică este un produs greu (sau imposibil) de stocat, sistemul de reglare
Διαβάστε περισσότερα2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραBilanţ termoenergetic pe centrala termică a unei fabrici de bere. Breviar de calcul
Bilanţ termoenergetic pe centrala termică a unei fabrici de bere Breviar de calcul Cluj-Napoca: 2013 Cuprins 1. DESCRIEREA ECHIPAMENTELOR... 3 1.1. Descrierea centralei termice... 3 1.2. Caracteristici
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραFig. 1. Procesul de condensare
Condensarea este procesul termodinamic prin care agentul frigorific îşi schimbă starea de agregare din vapori în lichid, cedând căldură sursei calde, reprezentate de aerul sau apa de răcire a condensatorului.
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 30. Transmisii prin lant
Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότερα2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale
Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de
Διαβάστε περισσότεραPOMPELE DIN INSTALATII DE INCALZIRE
POMPELE DIN INSTALATII DE INCALZIRE Pompele din centralele termoficare reprezintă elemente componente esenţiale ale acestora, oarece ele asigură circulaţia agentului termic (apei cal) între sursă şi consumatori,
Διαβάστε περισσότερα7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL
7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραSTUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC
STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC - - 3. OBIECTUL LUCRĂRII Studiul principiuluonstructiv şi funcţional al convertorului electro pneumatic ELA 04. Caracteristica statică : p = f( ), şi reglaje de
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραAnaliza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραPROBLEME DE ELECTRICITATE
PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραProiectarea sistemelor de control automat
Paula Raica Departmentul de Automatică Str. Dorobantilor 7-73, sala C2, tel: 264-4267 Str. Baritiu 26-28, sala C4, tel: 264-22368 email: Paula.Raica@aut.utcluj.ro http://rocon.utcluj.ro/ts Universitatea
Διαβάστε περισσότεραEconomisirea energiei in sistemele de ventilatie. - Lindab Ventilation Guide L V G. -nr.1- Mai 2008
lindab ventilation guide L V G -- Mai 2008 Economisirea energiei in sistemele de ventilatie - Sistemul de tubulatura pentru ventilatie este responsabil pentru o cantitate importanta de energie utilizata
Διαβάστε περισσότεραBARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότεραElectronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS
Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii
Διαβάστε περισσότεραCircuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραTERMOCUPLURI TEHNICE
TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραL14. Studiul sistemelor de reglare a presiunii
L14. Studiul sistemelor de reglare a presiunii 1. Obiectul lucrării constă în studiul construcţiei şi funcţionării unor sisteme de reglare automată a presiunii în instalaţii tehnologice - S.R.A-P. 2. Instalaţii
Διαβάστε περισσότεραPolarizarea tranzistoarelor bipolare
Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea
Διαβάστε περισσότεραIV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
Διαβάστε περισσότερα2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραNOŢIUNI INTRODUCTIVE. Necesitatea utilizării a două trepte de comprimare
INSTALAŢII FRIGORIFICE ÎN DOUĂ TREPTE DE COMPRIMARE NOŢIUNI INTRODUCTIVE Necesitatea utilizării a două trepte de comprimare Odată cu scăderea temperaturii de vaporizare t 0, necesară obţinerii unor temperaturi
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότεραI X A B e ic rm te e m te is S
Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor
Διαβάστε περισσότεραNoi moduri de echilibrare a sistemelor cu două conducte
Articol tehnic Echilibrarea hidraulică Noi moduri de echilibrare a sistemelor cu două conducte Obţinerea unui echilibru hidraulic superior în sistemele de încălzire cu ajutorul robinetului Danfoss Dynamic
Διαβάστε περισσότεραFENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Διαβάστε περισσότεραExamen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate
Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραAmplificatoare liniare
mplificatoare liniare 1. Noţiuni introductie În sistemele electronice, informaţiile sunt reprezentate prin intermediul semnalelor electrice, care reprezintă mărimi electrice arible în timp (de exemplu,
Διαβάστε περισσότεραM. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Διαβάστε περισσότερα13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...
SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA IZOLĂRII NODURILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele
Διαβάστε περισσότερα1. Caracteristicile motoarelor cu ardere internă Introducere Caracteristici de reglaj Caracteristica de consum de
1. Caracteristicile motoarelor cu ardere internă... 2 1.1. Introducere... 2 1.2. Caracteristici de reglaj... 2 1.2.1. Caracteristica de consum de combustibil... 2 1.2.2. Caracteristica de avans... 4 1.3.
Διαβάστε περισσότεραREGLAREA PARAMETRILOR TEHNOLOGICI
5 REGLAREA PARAMETRILOR TEHNOLOGICI Parametrii tehnologici cei mai frecvent întâlniţi în parctica industrială sunt debitul, presiunea, nivelul şi temperatura. La instalaţiile de foraj, un parametru important
Διαβάστε περισσότερα