REGLAREA PARAMETRILOR TEHNOLOGICI
|
|
- Σίβύλλα Ζωγράφου
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 5 REGLAREA PARAMETRILOR TEHNOLOGICI Parametrii tehnologici cei mai frecvent întâlniţi în parctica industrială sunt debitul, presiunea, nivelul şi temperatura. La instalaţiile de foraj, un parametru important care se impune a fi reglat este sarcina pe sapa de foraj REGLAREA DEBITULUI Procesul de modificare a debitului de lichid care circulă printr-o conductă de lungime medie (de ordinul zecilor sau sutelor de metri) este caracterizat printr-o dinamică relativ rapidă, cu regimuri tranzitorii de ordinul secundelor. Intârzierea care apare se datoreşte inerţiei masei de lichid în mişcare, frecării interne şi de pereţii conductei, inerţiei pompelor şi, nu în ultimul rând, întârzierii răspunsului robinetului de reglare. Deoarece semnalul de măsură generat de traductorul de debit conţine în multe cazuri un nivel de zgomot semnificativ, regulatoarele de debit sunt de tip PI, cu componenta proporţională slabă (cu factorul de proporţionalitate K p subunitar) şi componenta integrală puternică (cu constanta de timp integrală T i mică, de ordinul secundelor sau zecilor de secunde) Reglarea debitului pompelor centrifuge Cele mai întâlnite metode de reglare a debitului pompelor centrifuge sunt: a) prin strangularea variabilă a conductei de refulare (fig. 5.1, a); b) prin strangularea variabilă a conductei de recirculare (fig. 5.1, b); c) prin modificarea vitezei de rotaţie a pompei (fig. 5.2). In schemele sinoptice ale sistemelor de reglare a debitului, simbolurile utilizate au următoarele semnificaţii: FT traductor de debit ( flowtransducer ), FR înregistrator de debit ( flow-recorder ), FI indicator de debit ( flow-indicator ), FC regulator de debit( flow-controller ), E/P convertor electro-pneumatic, extractor de radical. Rolul extractorului de radical este acela de liniarizare a caracteristicii statice i m (Q) a sistemului de
2 56 REGLAREA PARAMETRILOR TEHNOLOGICI măsurare a debitului, în ipoteza utilizării unui traductor de debit cu diafragmă. La sistemele de reglare electronice unificate, curentul de referinţă i r, curentul de măsură i m şi curentul de comandă i c sunt semnale unificate în gama ma c.c., iar presiunea de comandă p c este semnal unificat în gama 0,2...1,0 bar. Fig Sisteme unificate de reglare a debitului pompelor centrifuge a cu RR pe conducta de refulare; b cu RR pe conducta de recirculare. La reglarea prin strangularea conductei de refulare se utilizează un robinetul de reglare mai mare (deci mai scump şi mai dificil de întreţinut) decât la reglarea prin strangularea conductei de recirculare. In schimb, domeniul în care debitul poate fi reglat prin prima metodă este mai mare decât în cazul celei de-a doua metode. La ambele metode, o parte semnificativă din energia şi presiunea lichidului se consumă pe robinetul de reglare. Acest neajuns este eliminat prin utilizarea celei de-a treia metode de reglare. In schema de reglare prin modificarea vitezei de rotaţie a pompei (fig. 5.2), RTD este un redresor trifazat dublă alternanţă cu şase tiristoare (câte două pentru fiecare fază), care generează tensiunea rotorică U pentru comanda motorului de curent continuu Mcc, iar BCG este un bloc de comandă pe grilă, care generează impulsuri periodice pentru comanda tiristoarelor, cu unghiul de deschidere ϕ c dependent de curentul continuu de comandă i c. Fig Sistem de reglare a debitului prin modificarea turaţiei pompei.
3 REGLAREA PARAMETRILOR TEHNOLOGICI 57 Dacă debitul reglat creşte (datorită reducerii sarcinii sistemului hidraulic), atunci traductorul de debit FT sesizează imediat această creştere, iar curentul de măsură i m de la ieşirea extractorului de radical va creşte, depăşind valoarea curentului de referiţă i r. In urma procesării erorii ir im, regulatorul va mări curentul de comandă i c, blocul de comandă pe grilă va creşte unghiul de deschidere a tiristoarelor ϕ c, tensiunea redresată U va scădea, viteza de rotaţie n a motorului de antrenare a pompei se va reduce, iar debitul refulat de pompă va scădea, revenind în final la valoarea dinainte. Echipamentul de automatizare este mai complex şi mai scump decât la primele două metode de reglare, dar acest dezavantaj este compensat de faptul că întreaga energie a pompei este utilizată numai la transportul lichidului pe conductă, fără a mai avea pierderi de energie şi presiune pe robinetul de reglare Reglarea debitului pompelor cu piston La viteză de rotaţie constantă, forma caracteristicii de lucru a pompelor cu piston diferă substanţial de cea a pompelor centrifuge (fig. 5.3). Fig Caracteristicile de lucru ale pompelor centrifuge ( P cf ) şi cu piston ( P p ). Deoarece la pompele cu piston, debitul se menţine practic constant în raport cu presiunea de refulare, metoda de reglare cu robinet de reglare montat pe conducta de refulare nu este aplicabilă. Schemele de reglare a debitului pompelor centrifuge prin strangularea variabilă a conductei de recirculare (fig. 5.1, b) şi prin modificarea vitezei de rotaţie a pompei (v. fig. 5.2) rămân însă valabile, cu observaţia că în locul simbolului pompei centrifuge P cf se va utiliza simbolul pompei cu piston P p. Avantajele şi dezavantajele fiecăreia din cele două metode de reglare a debitului pompelor centrifuge se menţin la reglarea debitului pompelor cu piston REGLAREA PRESIUNII Reglarea presiunii se întâlneşte frecvent la transportul fluidelor pe conducte cu lungimi scurte, medii sau lungi (până la 100 km), la procesarea sau depozitarea fluidelor compresibile etc.
4 58 REGLAREA PARAMETRILOR TEHNOLOGICI Reglarea presiunii pompelor şi compresoarelor centrifuge sau cu piston se poate face prin oricare din cele trei metode utilizate la reglarea debitului pompelor centrifuge. Din considerente de ordin tehnologic, în cazul metodei de reglare prin strangularea conductei de refulare, traductorul de presiune PT ( presure-transducer ) trebuie însă amplasat în aval de robinetul de reglare (fig. 5.4). Fig Sistem de reglare a presiunii prin strangularea conductei de refulare. In cazul transportului lichidelor, dinamica sistemelor de reglare a presiunii este comparabilă cu cea a sistemelor de reglare a debitului, iar regulatoarele utilizate sunt de tip P sau PI. La transportul fluidelor compresibile, dinamica procesului este mai lentă, în funcţie de debitul de fluid şi de volumul însumat al conductei (din aval de sursă) şi al instalaţiei de destinaţie a fluidului, iar regulatoarele utilizate pot fi de tip P, PI sau PID. Reglarea presiunii din aparatele tehnologice de tip recipient (separatoare gaz-ţiţei, reactoare, coloane de separare ş.a.) se face de obicei prin modificarea debitului de admisie sau a debitului de evacuare, alegerea variantei de reglare fiind impusă de condiţiile şi caracteristicile procesului tehnologic. Modificarea debitului admis sau evacuat se poate face cel mai simplu cu ajutorul unui robinet de reglare montat pe conducta de intrare, respectiv de ieşire a fluidului. In cazul reglării presiunii într-un separator gaz-ţiţei SGT, robinetul de reglare RR este montat pe conducta de evacuare a gazului către instalaţia de degazolinare (fig. 5.5). Montarea robinetului de reglare pe conducta de amestec ţiţei-apă-gaz de la intrarea separatorului este improprie din punct de vedere tehnologic, dat fiind faptul că separatorul trebuie să acumuleze întreaga producţie a sondelor de petrol racordate la acesta.
5 REGLAREA PARAMETRILOR TEHNOLOGICI 59 Fig Sistem de reglare a presiunii într-un separator gaz-ţiţei 5.3. REGLAREA NIVELULUI Reglarea nivelului de lichid într-un aparat tehnologic sau rezervor se face prin modificarea debitului de lichid de admisie sau de evacuare, alegerea variantei convenabile fiind determinată numai de considerente de ordin tehnologic. Din aceleaşi considerente, reglarea nivelului de interfaţă între două lichide nemiscibile se poate face numai prin modificarea debitului de evacuare a lichidului cu densitatea mai mare (situat sub nivelul de interfaţă). Procesul având ca mărime de intrare debitul volumic Q de lichid evacuat şi ca mărime de ieşire nivelul h este de tip pur integral, caracterizat prin ecuaţia t h = 1 Qdt + h A 0 0, (5.1) unde A este aria secţiunii orizontale de lichid în dreptul linei de nivel. Regulatoarele de nivel continue sau numerice pot fi de tip P sau PI, cu componenta proporţională puternică şi componenta integrală foarte slabă (invers ca la reglarea debitului). In schema sistemului de reglare a nivelului din figura 5.6, LT este traductorul de nivel ( level- transducer ), LI indicatorul de nivel ( levelindicator ), LC regulatorul de nivel ( level controller ), iar E/P convertorul electro-pneumatic. Dacă debitul de lichid de la intrarea instalaţiei scade, atunci nivelul începe să scadă. Traductorul de nivel LT sesizează scăderea nivelului şi reduce proporţional semnalul de măsură i m, regulatorul LC procesează eroarea ir im şi, în conformitate cu algoritmul de reglare implementat, modifică semnalul de comandă i c. Presiunea de comandă p c de la ieşirea convertorului E/P se modifică, robinetul de reglare RR reduce secţiunea de curgere, debitul evacuat scade sub valoarea debitului de intrare, iar nivelul va începe să crească, revenind în final (dacă regulatorul este de tip PI) la valoarea iniţială (egală procentual cu valoarea semnalului de referinţă i r ).
6 60 REGLAREA PARAMETRILOR TEHNOLOGICI Fig Sistem electronic unificat de reglare a nivelului. La reglarea nivelului lichidelor vâscoase şi cu un conţinut mare de impurităţi, pentru evitarea înfundării elementului obturator se folosesc de obicei regulatoare bipoziţionale, care generează un semnal de comandă cu două valori distincte (pentru deschiderea şi închiderea parţială sau totală a robinetului de reglare). Un exemplu elocvent de reglare bipoziţională a nivelului îl întâlnim la separatoarele gaz-ţiţei (fig. 5.7). Fig Sistem de reglare bipoziţională a nivelului. Regulatorul specializat LC este alcătuit dintr-un traductor de nivel cu plutitor, un dispozitiv mecanic cu pârghie şi burduf de etanşare (pentru transmisia poziţiei plutitorului în exteriorul vasului) şi un robinet cu trei căi R, pilotat pe cale mecanică. Robinetul R are două stări distincte: starea 1, în care ieşirea robinetului este conectată la o sursă de aer comprimat cu presiunea de 1,4 bar şi starea 2, în care ieşirea robinetului este conectată la atmosferă. Deoarece în acţiunea de pilotare a robinetului R intervine şi fenomenul de frecare mecanică, caracteristica statică de tip releu a regulatorului prezintă histerezis. Prin raportare la poziţia plutitorului, valoarea histerezisului este, de exemplu, de 20 cm. Robinetul de reglare RR este normal închis şi are obturatorul de tip sertar (asigurând în poziţia deschisă o secţiune de trecere având aria practic egală cu cea a conductei). Dacă robinetul de reglare este închis (robinetul cu trei căi R se află în starea 2), atunci nivelul din separator creşte. Când nivelul depăşeşte cu 10 cm cota de referinţă, pârghia plutitorului comută robinetul R din starea 2 în starea
7 REGLAREA PARAMETRILOR TEHNOLOGICI Presiunea de comandă p c devine 1,4 bar, iar robinetul de reglare RR se deschide complet. Debitul de lichid evacuat sub acţiunea presiunii din separator este de câteva ori mai mare decât debitul de intrare în separator; în consecinţă, nivelul va începe să scadă. Atunci când nivelul scade cu 10 cm sub cota de referinţă, pârghia plutitorului comută robinetul R din starea 1 în starea 2. Presiunea de comandă p c devine zero (aerul din camera activă a servomotorului robinetului de reglare fiind evacuat în atmosferă), robinetul de reglare RR se închide, debitul de lichid evacuat redevine zero, nivelul în separator începe să crească şi ciclul se reia de la capăt REGLAREA TEMPERATURII Procesele de transfer termic sunt procese lente, cu regimuri tranzitorii de ordinul minutelor şi zecilor de minute, în funcţie de dimensiunile instalaţiilor în care au loc aceste procese (cuptoare, schimbătoare de căldură, reactoare chimice etc.). In funcţie de unele cerinţe impuse, privind simplitatea, robusteţea şi performanţele de reglare, regulatoarele de temperatură pot fi de tip P, PI, PID sau de tip bipoziţional. La cuptoarele tubulare, reglarea se face prin modificarea debitului de combustibil sau a presiunii gazului combustibil, iar la schimbătoarele de căldură, reglarea se face prin modificarea debitului de agent termic (vapori supraîncălziţi, aer de răcire, apă de răcire etc.). In schema de reglare a temperaturii ţiţeiului încălzit cu ajutorul cuptorului tubular CT din figura 5.8, simbolurile elementelor de automatizare au următoarele semnificaţii: TT traductor de temperatură ( temperaturetransducer ), TR înregistrator de temperatură ( temperature recorder ), TC regulator de temperatură ( temperature controller ), E/P convertor electropneumatic. Fig Sistem de reglare simplă a temperaturii la un cuptor tubular. Gradul de deschidere a robinetului de reglare RR influenţează valorile debitului şi presiunii combustibilului, dar nu în mod univoc. Aceste valori sunt însă influenţate şi de presiunea sursei de combustibil. In plus, caracteristica
8 62 REGLAREA PARAMETRILOR TEHNOLOGICI statică (de lucru) a robinetului de reglare este întotdeauna neliniară, uneori prezentând un histerezis de valoare ridicată (la robinetele de reglare fără poziţioner). Aceste inconveniente pot fi eliminate prin înlocuirea elementului de execuţie (robinetului de reglare) cu un sistem de reglare automată a debitului de combustibil sau cu un sistem de reglare automată a presiunii combustibilului (numai în cazul unui combustibil gazos). In acest caz, semnalul de comandă al regulatorului de temperatură constituie referinţa regulatorului de debit (sau de presiune), iar reglarea simplă a temperaturii devine reglare în cascadă. In figura 5.9 este reprezentat sistemul de reglare a temperaturii produsului încălzit în cascadă cu presiunea gazului combustibil. Regulatorul de temperatură TC este regulatorul principal (master), în timp ce regulatorul de presiune PC este regulatorul secundar (intern sau slave). Prin aplicarea semnalului de ieşire al regulatorului de temperatură TC la intrarea de referinţă a regulatorului de presiune PC, o variaţie de valoare arbitrară a comenzii regulatorului de temperatură se materializează, după un scurt regim tranzitoriu, într-o variaţie procentual egală a presiunii gazului combustibil la intrarea în cuptor. In plus, deoarece sistemul de reglare a presiunii este mult mai rapid decât sistemul de reglare a temperaturii, efectul modificării presiunii sursei de gaz combustibil asupra presiunii gazului combustibil la intrarea în cuptor este relativ rapid eliminat de câtre sistemul intern de reglare a presiunii, astfel încât temperatura produsului la ieşirea din cuptor rămâne practic neafectată. La reglarea simplă a temperaturii (fig. 5.8), modificarea presiunii sursei de gaz combustibil produce o variaţie a presiunii gazului combustibil la intrarea în cuptor, care are ca efect variaţia temperaturii produsului la ieşirea din cuptor. Regulatorul de temperatură TC intervine pentru a reduce şi elimina acestă variaţie (eroare) a temperaturii, dar timpul de readucere a temperaturii la valoarea iniţială este mare (de ordinul zecilor de minute). Fig Sistem de reglare a temperaturii în cascadă cu presiunea gazului combustibil.
9 REGLAREA PARAMETRILOR TEHNOLOGICI 63 In general, reglarea în cascadă este posibilă numai atunci când procesul reglat poate fi descompus în două subprocese înseriate P 2 şi P 1 (fig. 5.10). Fig Schema bloc a unui sistem de reglare în cascadă. O variaţie a comenzii c 1 a regulatorului principal R 1 se materializează într-o variaţie procentual egală a mărimii intermediare y 2, chiar dacă elementul de execuţie EE are caracteristica statică neliniară. Din acest motiv, sistemul de reglare în cascadă are performanţe bune atât la modificarea referinţei regulatorului principal R 1, cât şi la acţiunea perturbaţiilor asupra subprocesului P 1. Reglarea în cascadă este şi mai eficientă atunci când primul subproces (P 2 ) are dinamica mult mai rapidă decât al doilea subproces (P 1 ), deoarece efectul perturbaţiilor asupra subprocesului P 2 este eliminat rapid în cadrul buclei interne, fără ca mărimea reglată y 1 să sufere o variaţie semnificativă.
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραI.7 Regulatoare în sisteme de reglare automată.
I.7 Regulatoare în sisteme de reglare automată. Acestea sunt aparatele care prelucrează informaţia a, despre abaterea valorii mărimii interesate (măsurată direct din proces), faţă de valoarea aceleaşi
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραStudiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραProiectarea sistemelor de control automat
Paula Raica Departmentul de Automatică Str. Dorobantilor 7-73, sala C2, tel: 264-4267 Str. Baritiu 26-28, sala C4, tel: 264-22368 email: Paula.Raica@aut.utcluj.ro http://rocon.utcluj.ro/ts Universitatea
Διαβάστε περισσότερα11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραSTUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC
STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC - - 3. OBIECTUL LUCRĂRII Studiul principiuluonstructiv şi funcţional al convertorului electro pneumatic ELA 04. Caracteristica statică : p = f( ), şi reglaje de
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραMĂSURAREA DEBITULUI ŞI A NIVELULUI
MĂSURAREA DEBITULUI ŞI A NIVELULUI Scopul lucrării Această lucrare are ca scop familiarizarea studenţilor cu metodele de monitorizarea a debitului şi a nivelului în sistemele industriale de automatizare
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότερα7. 2. Bazele automatizării IF (pg. 65)
2. Bazele automatizării IF (pg. 65) 7. 2. Bazele automatizării IF (pg. 65) 1.35 2.3. Reglarea automată a mărimilor fizice ale IF 1.1.50 2.3.1. Reglarea temperaturii mediului răcit 1.1.50.1 2.3.1.1. Reglarea
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραL13. Studiul sistemelor de reglare a nivelului
L13. Studiul sistemelor de reglare a nivelului 1. Obiectul lucrării constă în studiul construcţiei şi funcţionării unor sisteme de reglare automată a nivelului lichidelor în instalaţii tehnologice (S.R.A-N).
Διαβάστε περισσότεραNOŢIUNI INTRODUCTIVE. Necesitatea utilizării a două trepte de comprimare
INSTALAŢII FRIGORIFICE ÎN DOUĂ TREPTE DE COMPRIMARE NOŢIUNI INTRODUCTIVE Necesitatea utilizării a două trepte de comprimare Odată cu scăderea temperaturii de vaporizare t 0, necesară obţinerii unor temperaturi
Διαβάστε περισσότερα2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Διαβάστε περισσότερα3. DINAMICA FLUIDELOR. 3.A. Dinamica fluidelor perfecte
3. DINAMICA FLUIDELOR 3.A. Dinamica fluidelor perfecte Aplicația 3.1 Printr-un reductor circulă apă având debitul masic Q m = 300 kg/s. Calculați debitul volumic şi viteza apei în cele două conducte de
Διαβάστε περισσότεραNoi moduri de echilibrare a sistemelor cu două conducte
Articol tehnic Echilibrarea hidraulică Noi moduri de echilibrare a sistemelor cu două conducte Obţinerea unui echilibru hidraulic superior în sistemele de încălzire cu ajutorul robinetului Danfoss Dynamic
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare
Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Scopul lucrării - asimilarea conceptului de nivel mare; - studiul etajului de putere clasa B; 1. Generalităţi Caracteristic etajelor de nivel mare este faptul
Διαβάστε περισσότερα1. ELEMENTELE DE EXECUŢIE ÎN SISTEMELE AUTOMATE
. ELEMENTELE DE EXECUŢIE ÎN SISTEMELE AUTOMATE.. Locul şi rolul elementului de execuţie într-un sistem automat Într-un sistem de reglare automată, figura., mărimea de ieşire y a procesului (parametrul
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραSISTEME DE REGLARE AUTOMATĂ
MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA CATEDRA DE ELECTRIFICARE ŞI AUTOMATIZARE A MEDIULUI RURAL SISTEME DE REGLARE AUTOMATĂ CURS
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότεραAnaliza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραFig. 1. Procesul de condensare
Condensarea este procesul termodinamic prin care agentul frigorific îşi schimbă starea de agregare din vapori în lichid, cedând căldură sursei calde, reprezentate de aerul sau apa de răcire a condensatorului.
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραAnaliza sistemelor liniare şi continue
Paula Raica Departamentul de Automatică Str. Dorobanţilor 7, sala C2, tel: 0264-40267 Str. Bariţiu 26, sala C4, tel: 0264-202368 email: Paula.Raica@aut.utcluj.ro http://rocon.utcluj.ro/ts Universitatea
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραL14. Studiul sistemelor de reglare a presiunii
L14. Studiul sistemelor de reglare a presiunii 1. Obiectul lucrării constă în studiul construcţiei şi funcţionării unor sisteme de reglare automată a presiunii în instalaţii tehnologice - S.R.A-P. 2. Instalaţii
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραFENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραV5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi
V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi UTILIZARE Vana rotativă cu 3 căi V5433A a fost special concepută pentru controlul precis al temperaturii agentului termic în instalațiile de încălzire și de climatizare.
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Διαβάστε περισσότεραi R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραCap. 11 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND REGLAREA VITEZEI ÎN SISTEMELE DE ACŢIONARE ELECTRICĂ
Cap. 11 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND REGLAREA VITEZEI ÎN SISTEMELE DE ACŢIONARE ELECTRICĂ 11.1 Introducere S-a analizat în paragrafele anterioare aspectul funcţionării statice a unui sistem de acţionare
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS
Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραExamen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate
Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica
Διαβάστε περισσότεραFig Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol, a), şi caracteristica de ieşire ideală, b).
6. STABILIZATOARE DE TENSIUNE LINIARE 6.1. Probleme generale 6.1.1. Definire si clasificare Un stabilizator de tensiune continuă este un circuit care, alimentat de la o sursă de tensiune continuă ce prezintă
Διαβάστε περισσότερα(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN
5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότερα2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
Διαβάστε περισσότεραLucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE
Lucrarea de laborator nr.6 TABILIZATOR DE TENIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE 6.1. copul lucrării: familiarizarea cu principiul de funcţionare şi metodele de ridicare a parametrilor de bază
Διαβάστε περισσότεραProiectarea sistemelor de control automat
Teoria sistemelor p. 1/28 Proiectarea sistemelor de control automat Paula Raica Paula.Raica@aut.utcluj.ro Departamentul de Automatică Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Dorobantilor, sala C21 Baritiu,
Διαβάστε περισσότεραMĂSURAREA PRESIUNII, VITEZEI ŞI DEBITELOR GAZELOR ÎN CONDUCTE. 1. Introducere/ Scopul lucrării
MĂSURAREA PRESIUNII, VITEZEI ŞI DEBITELOR GAZELOR ÎN CONDUCTE 1. Introducere/ Scopul lucrării Presiunea este una dintre cele mai importante proprietăți a unui gaz sau amestec de gaze. Presiunea este definită,
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013
ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 8. Un conductor de cupru ( ρ =,7 Ω m) are lungimea de m şi aria secţiunii transversale de mm. Rezistenţa conductorului este: a), Ω; b), Ω; c), 5Ω; d) 5, Ω; e) 7, 5 Ω; f) 4, 7 Ω. l
Διαβάστε περισσότεραDescrierea construcţiei, modul de funcţionare şi execuţia vanelor de reglare HAWLE HAWIDO
Descrierea construcţiei, modul de funcţionare şi execuţia vanelor de reglare HAWLE HAWIDO Cuprins I. Construcţia si funcţionarea vanelor de reglare Hawido Exemplul 1: vane inchis - deschis Exemplul 2:
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Διαβάστε περισσότεραRegulator de reducere a presiunii AVA (PN 25)
Fişă tehnică Regulator de reducere a presiunii AVA (PN 25) Descriere Acest regulator este pentru reducere de presiune cu acţionare automată, destinat în principal utilizării în sisteme de termoficare.
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραDioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă
Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότερα1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI
1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI a. Fluidul cald b. Fluidul rece c. Debitul masic total de fluid cald m 1 kg/s d. Temperatura de intrare a fluidului cald t 1i C e. Temperatura de ieşire
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA nr.6: Sinteza SRA. Criteriul Ziegler Nichols
LUCRAREA nr.6: Sinteza SRA. Criteriul Ziegler Nichols. Scopul lucrării În practica industrială apar frecvent probleme privind sinteza compensatoarelor în cazul unor instalaţii relativ simple, caracterizabile
Διαβάστε περισσότερα1. Caracteristicile motoarelor cu ardere internă Introducere Caracteristici de reglaj Caracteristica de consum de
1. Caracteristicile motoarelor cu ardere internă... 2 1.1. Introducere... 2 1.2. Caracteristici de reglaj... 2 1.2.1. Caracteristica de consum de combustibil... 2 1.2.2. Caracteristica de avans... 4 1.3.
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότερα3. REDRESOARE Probleme generale
3. EDESOAE 3.1. Probleme generale edresoarele sunt circuite care transforma energia unei surse de curent alternativ in energie de curent continuu. Pe scurt un redresor face transformarea alternativ continuu.
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Διαβάστε περισσότεραCOMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότερα