TEMA 1. ANESTEZIA ÎN MEDICINA DENTARĂ (pag. 6-53)

Transcript

1 TEMA 1. ANESTEZIA ÎN MEDICINA DENTARĂ (pag. 6-53) 1. Referitor la anestezia la spina Spix sunt adevărate următoarele: A. Locul de puncţie este între creasta temporală şi plica pterigomandibulară la 1 cm deasupra planului de ocluzie al molarilor inferiori la pacientul dentat B. Acul va progresa în contact cu osul, înaintând în profunzime pe faţa externă a ramului mandibular şi, pe măsură ce pătrunde, se va deplasa progresiv corpul seringii către linia mediană a mandibulei C. La 1 cm în profunzime se anesteziază nervul lingual, apoi la 1,5-2 cm nervul alveolar inferior situat mai posterior D. Vizează anestezierea nervilor alveolar inferior, lingual şi bucal E. Este o anestezie tronculară bazală. Pag *Anestezia nervului bucal: A. Substanţa anestezică este injectată subperiostal B. Completează anestezia la gaura mentonieră C. Este o anestezie de completare pentru mucoasa gingivoalveolară situată distal de gaura mentonieră D. Presupune anestezierea mucoasei gingivoalveolare situate distal de premolarul 2 inferior E. Este o anestezie perinervoasă, intracanaliculară. Pag *Principala cauză a unei senzații dureroase determinate de soluția anestezică este: A. Ph-ul soluției anestezice B. Concentrația soluției anestezice C. Temperatura soluției anestezice D. Gradul de filtrabilitate al soluției anestezice E. Vasoconstrictorul conținut de soluția anestezică. Pag Factorii favorizanți incriminați în producerea ruperii acului sunt: A. Contracția mușchiului pterigoidian intern în cazul anesteziei la spina Spix B. Schimbarea bruscă a direcției acului C. Introducerea completă a acului până la ambou D. Utilizarea unor ace subțiri E. Datorită materialului din care este confecționat acul. Pag *Alveolita postextracțională are o frecvență mai mare, după: A. Anestezia intraligamentară B. Anestezia prin imbibiție C. Anestezia prin refrigerație D. Anestezia intrapapilară E. Anestezia prin infiltrație locală. Pag Sincopa vaso-vagală reprezintă cel mai frecvent accident care constă în: A. Pierderea conștienței de scurtă durată B. Slabiciune generală musculara C. Pierderea tonusului postural D. Vărsături, diaree E. Incapacitatea pacientului de a se menține în ortostatism. Pag. 43 AC C A ABCD A ABCE

2 7. *Lipotimia NU are ca semn clinic: A. Scăderea forței musculare B. Amețeli C. Paloare, transpirații reci D. Cianoză E. Păstrarea conștienței. Pag *Reacțiile alergice sunt reacții imunologice celulare sau umorale, la un antigen, mediate de: A. Imunoglobulina M B. Imunoglobulina E C. Imunoglobulina D D. Imunoglobulina G E. Imunoglobulina A. Pag. 45 D B TEMA 2. EXTRACTIA DENTARA (pg ) 9. Complicatiile extractiei dentare sunt reprezentate de: A. durere B. vindecare intarziata C. complicatii infectioase D. trismus E. scaderea glicemiei. Pg.98, In functie de momentul aparitiei hemoragia postextractionala poate fi clasificata in: A. spontana B. imediat-prelungita C. tardiva D. tardiva- intarziata E. precoce. Pg Factorii locali implicati in hemoragiile postextractionale ar putea fi: A. fractura procesului alveolar B. vasoconstictia secundara in cazul anesteziilor plexale cu vasoconstictor C. plagi mucoase intinse D. insuficienta hepatica E. stari alergice. Pg Factorii generali care determina tulburari in mecanismul hemostazei sunt: A. insuficienta hepatica B. hipotensiunea arteriala C. persistenta tesutului de granulatie in alveola D. tratamente anticoagulante E. antialgicele. Pg *Echimozele cervico-faciale aparute dupa extractiile dentare se remit spontan in: A. 2 zile ABCD BCE AC AD D

3 B. 24 de ore C. 4 zile D. 5-7 zile E. 2 saptamani. Pg In cadrul extractiei dentare complicatiile infectioase sunt favorizate de: A. chiuretajul alveolar incomplet B. fractura apexului C. mesarea alveolei D. efectuarea extractiei in plin proces inflamator E. sutura plagii. Pg Alveolita postextractionala este favorizata de: A. pansament intraalveolar prelungit B. infectii preexistente acute sau cronice C. sutura plagii D. chiuretarea alveolei E. extractiile alveoplastice. Pg *In alveolita uscata simtomatologia este dominata de: A. fenomene dureroase intense B. febra inalta C. astenie marcata D. adenita E. hipersalivatie. Pg.100 AD AB A TEMA 3. PATOLOGIA ERUPȚIEI DENTARE (pag , , ) 17. Pentru odontectomie se vor respecta următoarele principii: A. Expunerea optimă a ariei dintelui inclus B. Ostectomia C. Separația corono-radiculară dacă este nevoie D. Sacul pericoronorar nu trebuie îndepărtat E. Sutura se va realiza într-un plan, cu fire separate. Pag În odontectomia molarului de minte inferior inclus se pot produce o serie de accidente intraoperatorii: A. Fractura mandibulei B. Fractura rădăcinilor molarului de minte C. Împingerea molarului de minte în planșeul bucal D. Dehiscența plăgii E. Fractura tăbliei osoase linguale. Pag *După realizarea odontectomiei molarului de minte inferior nu pot apărea următoarele complicații: ABCE ABCE C

4 A. Dehiscența plăgii B. Hemoragia postextracțională C. Lezarea pachetului vasculo-nervos alveolar inferior D. Edem postoperator E. Trismus postoperator. Pag Din punct de vedere al angulației, incluzia molarului de minte superior poate fi: A. Incluzie orizontală B. Incluzie verticală C. Incluzie disto-angulară D. Incluzie mezio-angulară E. Incluzie oblică. Pag În odontectomia molarului de minte superior inclus se pot produce o serie de accidente intraoperatorii: A. Fractura tuberozității maxilare B. Comunicarea oro-sinusală postextracțională C. Deschiderea foselor nazale D. Împingerea dintelui în sinusul maxilar E. Împingerea dintelui în spațiul pterigomaxilar. Pag Anatomoclinic, incluzia caninului superior se poate clasifica astfel: A. Incluzie palatinală, mezializată sau distalizată B. Incluzie vestibulară C. Incluzie intermediară sau transversală D. Incluzie orizontală E. Incluzie verticală. Pag *Complicațiile supurative ușoare reprezentate de pericoronarita asociată incluziei caninului superior pot evolua spre: A. Sinuzite supurate rinogene B. Rinite supurate C. Septicemie D. Meningite E. Tromboflebita sinusului cavernos. Pag *Incizia pentru odontectomia caninului superior pe cale palatinală are următoarele caracteristici: A. Incizia se practică la aproximativ 5 mm de marginea gingivală B. Incizia se realizează între incisivul central și fața mezială a molarului de 6 ani C. Incizia se practică la aproximativ 3 mm de marginea gingivală D. Este completată de o incizie antero-posterioară paralelă cu linia mediană, de 5 cm E. În incluziile bilaterale nu se ocolește papila interdentară. Pag. 163 ABCD ABDE ABC B B

5 TEMA 4. TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL LEZIUNILOR PERIAPICALE pg *Chiuretajul periapical este o intervenţie chirurgicalǎ care are ca scop: A. Simpla înlǎturare a materialului de obturaţie în exces B. Secţionarea porţiunii corono-radiculare afectate şi extracţia acesteia, cu menţinerea restului coroanei şi/sau rǎdǎcinilor C. Îndepǎrtarea unei cantitǎţi osoase suficiente pentru accesul chirurgical, cu expunerea apexului şi a leziunii periapicale D. Secţionarea chirurgicalǎ şi îndepǎrtarea segmentului apical al rǎdǎcinii unui dinte E. Îndepǎrtarea apexului şi a ţesuturilor patologice. pag *Avantajele lamboului gingival in plic, pentru lamboul palatinal in rezectia apicala sunt: A. Decolarea lamboului este dificilǎ B. Concomitent se poate realiza si gingivectomia C. Tensiunea asupra lamboului este excesivǎ D. Accesul si vizibilitatea sunt minime E. Inserţia gingivalǎ nu poate fi modificatǎ dupǎ necesitǎţi. pag Decolarea unui lambou se va realiza: A. Cu un decolator ascuţit pentru a produce delabrǎri ale lamboului B. Mucoasa şi periostul nu trebuie decolate impreunǎ C. Cu un decolator ascutit pentru a nu produce delabrari ale lamboului D. Decolarea se realizeazǎ dinspre apical E. Se începe decolarea la colţurile lamboului. pag *Principii generale în secţionarea şi îndepǎrtarea apexului (rezecţia apicalǎ propriuzisǎ): A. În cazul unui chist extins la mai mulţi dinţi, se practicǎ rezecţia şi sigilarea apexianǎ la toţi dinţii cu apexurile în leziunea chisticǎ B. Se va rezeca un segment de 3-5 mm C. Este neaparat necesarǎ rezecţia apexului pânǎ la nivelul geodei osoase D. Se poate rezeca mai mult de 1/3 din lungimea rǎdǎcinii E. Planul de secţiune va fi bizotat spre palatinal (45 ). pag *Principii generale de depǎrtare a lamboului: A. Dacǎ este necesar şi accesul nu este suficient se va prelungi incizia B. Depǎrtatorul se va sprijini pe lambou C. Depǎrtǎtorul va fi sprijinit pe structurile anatomice adiacente D. Lamboul va fi depǎrtat in tensiune E. Buzele şi mucoasa jugalǎ nu se vor indepǎrta cu un alt instrument. pag *Dezavantajele lamboului Ochsenbein-Luebke sunt urmǎtoarele: A. Accesul este nefavorabil, dupǎ decolarea lamboului B. Corticala osoasa nu este bine diferenţiatǎ C. Irigaţia lamboului poate fi deficitarǎ A B CE A A C

6 D. Colţurile lamboului nu se pot necroza E. Sutura este facilǎ deoarece lamboul de mucoasǎ este subţire. pag *Dezvantajele lamboului semilunar pentru rezectia apicalǎ: A. Dimensiuni limitate ce oferǎ acces bun B. Decolarea se realizeazǎ folosind uneori forţe excesive, ceea ce duce la delabrarea lamboului la capete C. Se intervine asupra marginii gingivale libere D. Pacientul nu poate menţine o bunǎ igienǎ oralǎ E. Incizie şi decolare dificile. pag *Abordul radacinii palatine: A. Tratamentul chirurgical-endodontic al radacinilor palatinale este foarte des efectuat B. Se prefera un lambou ce nu intereseaza festonul gingival C. De evitat extinderea lamboului prea anterior sau prea posterior D. In cazul extinderii lamboului anterior sau posterior, nu exista riscul lezarii pachetului vasculo-nervos nazo-palatin E. Decolarea fibromucoasei palatine este mai usoara decat a celei vestibulare. pag. 191 B C TEMA 5. TRATAMENTUL CHIRURGICAL PREPROTETIC pg Creasta balantă reprezintă: BC A. O zonă de hiperplazie cu aspect inflamator B. O zonă de hiperplazie fără aspect inflamator C. Localizată de obicei în zonele frontale edentate bimaxilar D. Localizată în zonele frontale dentate E. O zonă de hipertorfie. Pag Vestibuloplastia la mandibulă după Kazanjian presupune: BCE A. realizarea unei incizii la nivelul mucoasei mobile B. realizarea unei incizii la limita dintre mucoasa fixă și cea mobilă C. realizarea uni incizii cu decolarea unui lambou D. realizarea unei incizii fără decolarea unui lambou E. realizarea unei incizii de la nivelul suprafeței mucozale a buzei inferioare până la creasta procesului alveolar. Pag Vestibuloplastia la maxilar este indicată la: BC A. pacienți cu atrofie ușoară B. pacienți cu atrofie severă C. pacienți cu șanț vestibular neutru D. pacienți cu șanț vestibular adânc E. pacienți cu hipertrofie ușoară a crestei. Pag Principiile alveoplastiei sunt: ACD

7 A. Cunoașterea exactă a anatomiei zonei B. Inciziile se realizează pe versanții crestei C. Inciziile se realizează pe coama crestei fără incizie de descărcare D. Dacă inciziile de descărcare nu pot fi evitate, baza lamboului trebuie să fie mai mare decât celelalte laturi E. Decolarea lamboului mucoperiostal să fie maxima. Pag Alveoloplastia reprezintă o intervenție chirurgicala care: A. Se realizează concomitent cu extracțiile dentare B. Se realizează fără conservarea osului alveolar C. Se realizează cu conservarea osului alveolar D. Realizeaza regularizarea osoasă la nivelul suprafețelor neregulate și/sau a septurilor interradiculare E. Se realizează fără regularizare osoasă. Pag Timpii operatori ai extracției alveoloplastice includ: A. Incizie și decolare de-a lungul mucoasei mobile B. Incizie și decolare de-a lungul festonului gingival C. Regularizarea crestei alveolare D. Regularizarea crestei zigomato-alveolare E. Îndepărtarea marginilor in exces ale lamboului mucozal impreuna cu papilele interdentare interdentare. Pag Pentru realizarea reabilitării cu proteze mobile în cazul egresiunii dentare se indică: A. Conservarea dinților egresati B. Extracția dinților egresati C. Rezecția modelantă a procesului alveolar D. Reducerea înălțimii coronare a dinților egresati E. Conservarea inaltimii totale procesului alveolar. Pag Landa descrie trei forme clinice de torus palatin: A. Torus ovalar cu localizare în treimea anterioară a bolții palatine B. Torus ovalar cu localizarea în treimea posterioară a bolții palatine C. Torus alungit cu localizare în două treimi posterioare ale bolții palatine D. Torus alungit cu localizare în două treimi anterioare ale bolții palatine E. Torus ovalar cu localizare în două treimi anterioare ale bolții palatine. Pag 218 ACD BCE BC BCD TEMA 6. INFECŢII ORO-MAXILO-FACIALE pag şi *În diagnosticul diferenţial al adenitei acute parotidiene nu intră: A. Tumorile de parotidă B. Boala Hodgkin C. Supuraţiile articulaţiei temporomandibulare D. Parotiditele acute E. Abcesul spaţiului parotidian. B

8 pag *Clasificarea osteomielitelor după Laskin nu cuprinde: A. Osteomielitele supurate acute B. Osteomielitele supurate cronice C. Osteoperiostitele D. Osteomielitele nesupurate E. Osteomielitele după infecţii specifice. pag *Semnele radiologice de osteomielita acuta supurata apar după un interval aproximativ de: A. O săptămână B. Două săptămâni C. Trei săptămâni D. O lună E. Şase săptămâni. pag Imaginea radiologică în osteomielita supurată acută poate fi: A. Os marmorat B. Osteoliză la marginea alveolară cu aspect concav C. Miez de pâine D. Sarcofag E. Os ros de şoareci. pag Actinomicoza cervicofacială poate avea debut: A. Subacut B. Acut C. Supraacut D. Cronic E. Fulminant. pag Actinomicetele sunt germeni: A. Gram pozitivi B. Gram negativi C. Anaerobi D. Aerobi E. Facultativ anaerobi. pag În perioada de stare a actinomicozei cervicofaciale se întâlnesc următoarele tipuri de leziuni: A. Ulceraţie B. Nodul C. Gomă D. Abces E. Fistulă. pag *Stadiul primar al sifilisului se caracterizează prin: A. Sifilide B. Tuberculi C. Micropoliadenopatie D. Gome C A ACD BD ACE BDE E

9 E. Şancru sifilitic. pag. 287 TEMA 7. AFECTIUNILE DE ORIGINE DENTARA ALE SINUSULUI MAXILAR pg In sinuzita maxilara cronica de cauza dentara, diagnosticul diferențial se face cu: A. sinuzita maxilara alergica B. sinuzita maxilara fungica C. sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar, cu hematom intrasinuzal infectat D. sinuzitele maxilare specifice E. osteomielita maxilarului. pag Sinuzita maxilara de cauza dentara poate da următoarele complicații: A. faringita B. laringita C. traheita D. pansinuzita E. meningita. pag Sinuzita maxilara de cauza dentara poate da naștere: A. bolii de focar B. nevralgiei infraorbitare C. meningitei D. traheitei E. necrozei dinților sinuzali. pag Tratamentul sinuzitei maxilare acute de cauza dentara consta in: A. asigurarea drenajului sinuzal B. îndepărtarea factorului cauzal C. cura radicala a sinusului maxilar D. antibioterapie cu cefalosporine de generația a II-a si a III-a, macrolide sau lincosamide E. corticoterapie. pag *Tratamentul sinuzitei maxilare cronice ireversibile de cauza dentara consta in: A. antibioterapie cu cefalosporine de generația a II-a si a III-a, macrolide sau lincosamide B. corticoterapie C. puncția sinuzala D. decongestionante nazale si aerosoli in cure repetate E. îndepărtarea factorului cauzal si cura radicala a sinusului maxilar. pag *Cura radicala a sinusului maxilar se realizează îndeosebi: A. printr-o meatotomie B. in sinuzita maxilara acuta de cauza dentara C. in sinuzita maxilara cronica stadiul A, tipul I si II ABCD ABCD ABD ABDE E E

10 D. in sinuzita maxilara cronica stadiul B, tipul III E. in sinuzita maxilara cronica stadiul C, tipul IV. pag In sinuzita maxilara de cauza dentara, cura radicala a sinusului maxilar are ca scop: A. realizarea unei intervenții minim invazive B. raclarea apexiana C. îndepărtarea mucoasei sinusului maxilar D. asigurarea drenajului sinuzal E. realizarea îndeosebi a meatotomiei. pag Prin abordul creat in cura radicala a sinusului maxilar se indeparteaza: A. mucoasa polipoasa a sinusului B. zona de osteita periapicala C. dintele cauzal D. secreția purulenta din sinus E. nici una din situațiile de mai sus nu este valabila. pag. 302 CD AD TEMA 8. TRAUMATISMELE ORO-MAXILO-FACIALE (pg ; pg ; pg ; pg ) 57. Pentru stabilirea diagnosticului de fractură de malar se recomandă următoarele tipuri de investigaţii radiografice: A. Computertomografie B. Radiografie în incidenţă Parma C. Ortopantomografie D. Radiografie în incidenţă semiaxială Hirtz E. Radiografie de craniu în incidenţă antero-posterioară (Caldwell). PG Etiologia traumatismelor dento-alveolare este reprezentata de: A. Cădere accidentală B. Accidente sportive C. Agresiune umană sau animală D. Accidente de munca E. Anestezia loco-regionala. PG Clasificarea OMS a traumatismelor dento-parodontale include: A. Leziuni dentare B. Leziuni ale terminațiilor nervoase periferice C. Traumatisme ale ţesuturilor dento-alveolare D. Traumatisme desmodontale E. Leziuni ale mucoasei fixe şi mobile. PG *Leziunile dentare sunt clasificate în următoarele forme anatomo-clinice, cu o excepţie: A. Avulsie dentară B. Fractură coronară fără expunerea pulpei dentare AD ABCD AE A

11 C. Fractură coronară cu expunerea pulpei dentare D. Fractură radiculară E. Fisură coronară. PG *Tratamentul fracturilor coronare cu deschiderea camerei pulpare poate fi realizat prin: A. Coafaj indirect B. Imobilizarea rigida a dintelui pentru 1-2 saptamani C. Rezecție apicala D. Extirpare vitală E. Extracţie dentară. PG *Traumatismele ţesuturilor parodontale pot fi, cu excepţia: A. Subluxaţia B. Luxaţia cu extruzie C. Avulsia completă D. Contuzia parodontală E. Contuzia dentară. PG *Atitudinea terapeutica in cazul fracturii radiculare verticale este: A. Tratament endodontic cu obturație de canal B. Extracția dentara C. Imobilizarea rigida a dintelui pentru 2-3 luni D. Expectativa 7 10 zile E. Daca se reușește reducerea fracturii, se practica tratament endodontic asociat cu rezecția apicala si imobilizarea dintelui. Pg *În tratamentul luxaţiei dentare cu intruzie se pot adopta următoarele atitudini terapeutice: A. Favorizarea erupţiei dentare, dacă dintele este imatur B. Repoziţionare imediată manuală a dintelui în poziţie corectă, cu fixarea lui la dinţii vecini C. Repoziţionare imediată chirurgicală a dintelui în poziţie corectă, fara fixarea lui la dinţii vecini D. Extracţia dintelui luxat E. Tratament antibiotic pentru a evita infectarea dinților vecini. PG.391 D E B A TEMA 9. CHISTURI SI TUMORI BENIGNE ALE PARTILOR MOI ORALE SI CERVICO-FACIALE (pg , pg , pg , pg ) 65. *Tratamentul fibroamelor constă în: A. Extirpare chirurgicală intracapsulară B. Aplicarea de substanțe caustice C. Crioterapie D. Radioterapie și chimioterapie E

12 E. Extirpare chirurgicală în totalitate. Pag Fibromatoza gingivală: A. Are caracter ereditar B. Este autosomal dominantă C. Este congenitala D. Are caracter difuz E. După extirparea chirurgicală nu recidivează. Pag Lipomul A. Este cea mai frecventă transformare tumorală mezenchimală B. Apare frecvent oral C. Este o masă tumorală cu creștere lentă D. Are consistență dură E. Intraoral rareori depășește 3 cm în dimensiune. Pag *Tratamentul lipomului constă în: A. Dietă hipolipemiantă B. Extirpare chirurgicală C. Radioterapie D. Chimioterapie E. Prin injectare de alcool pur. Pag Sindromul Madelung: A. Varietate non-tumorală rară B. Se datorează continuării proliferării lipoblastelor C. Are caracter localizat, la nivel cervical anterior D. Are un tratament chirurgical facil E. Îndepărtarea parțială pe cale chirurgicală conduce la recidive. Pag Schwannomul A. Se numește și neurinom B. Apare mai frecvent la copil C. Se găsește la nivelul zonelor de extensie a membrelor D. Se asociază în mod tipic cu traiectul unui nerv E. Evoluția este spre malignizare. Pag Hemangiomul: A. Este mai frecvent la sexul feminin (3:1) B. Poate avea localizări multiple C. Se dezvoltă rapid în primele săptămâni de viată D. Nu sunt prezente la naștere E. Se complică în 20% din cazuri. Pag Tratamentul hemangioamelor poate consta în: A. Tratamentul medicamentos nu este indicat B. Scleroterapie C. Kinetoterapie D. Tratament chirurgical E. Dispensarizare. ABD ACE B ABE AD ABCE BDE

13 Pag. 439 TEMA 10. CHISTURI, TUMORI BENIGNE SI OSTEOPATII ALE OASELOR MAXILARE (PG , PG , PG , PG ) 73. *In cadrul tumorilor neodontogene, dintre leziunile non-osteogene fac parte: A. fibromul B. osteomul C. condromul D. osteocondromul E. osteopetroza. (pag.493) 74. *Tumora odontogena adenomatoida: A. mai frecventa la persoanele de peste 40 de ani B. de cele mai multe ori tumora este de mari dimensiuni C. mai este numita si tumora celor doua treimi D. afectează cel mai adesea sexul masculine E. cel mai frecvent are legătura cu molarii de minte. (pag.486) 75. Clinic keratochisturile odontogene: A. sunt in general asimptomatice B. induc mobilitatea dinților adiacenți C. induc tulburări senzitive in teritoriu D. nu împing pachetul vasculo-nervos alveolar inferior spre bazilara mandibulei E. au tendința de a se extinde mai mult in plan mezio-distal si mai puțin vestibulo-lingual. (pag.452) 76. Tratamentul keratochistului odontogen: A. chistectomia B. marsupializarea C. rezecția osoasa marginala sau segmentară D. nu este indicat tratamentul chirurgical E. tratamentul endodontic al dinților adiacenți chistului. (pag.454) 77. Radiologic chistul dentiger se prezintă sub mai multe variante: A. varianta cu extensie lateral B. varianta cu extensie vestibulara C. varianta circumferentiala D. varianta cu evoluție lingual E. varianta circumscrisa. (pag.456) 78. Diagnosticul diferențial al ameloblastomului intraosos solid se face cu: A. keratochistul odontogen B. fibromul ameloblastic C. chistul osos anevrismal E C ABE ABC ABC ABC

14 D. chistul rezidual E. corpi străini intraososi. (pag.475) 79. Diagnosticul diferențial al tumorii odontogene scuamoase: A. chistul radicular lateral B. chistul folicular C. tumori maligne endoosoase D. hiperplazii epulis-like E. forme de debut ale tumorilor maligne gingivale. (pag.482) 80. *Următoarele sunt chisturi inflamatorii: A. chistul rezidual B. cavitatea osoasa idiopatica C. chistul folicular D. chistul parodontal lateral E. keratochistul odontogen. (pag.450) ABC A TEMA 11. TUMORI MALIGNE O.M.F. 81. Leziunile orale premaligne nu includ: A. Leucoplazia verucoasă B. Eritroleucoplazia C. Leucoplazia omogenă D. Eritroplazia E. Lichenul plan. (pag ) 82. Despre eritroplazie sunt adevărate următoarele: A. Se mai numeşte boala Bowen B. Se prezintă întotdeauna ca o leziune izolată C. Este expresia clinică a displaziei severe D. Este expresia clinică a carcinomului in situ E. Este o formă de debut a tumorilor maligne ale mucoasei cavităţii orale. (pag. 552) 83. Dintre formele anatomo-clinice de debut ale tumorilor maligne orale, forma ulcerativă are următoarele caracteristici: A. Fundul ulceraţiei este neted B. Marginile ulceraţiei sunt rulate spre interior C. Baza ulceraţiei are consistenţă fermă D. Limitele sunt precise E. Este foarte dureroasă la debut. (pag. 553) 84. Pentru formele nodulare de debut ale tumorilor maligne orale sunt adevărate următoarele: A. Caracterizează tumorile cu debut în glandele salivare mici B. Se prezintă sub forma unui nodul ce se dezvoltă la nivelul submucoasei C. Consistenţa este moale CE ACDE BC AB

15 D. Mucoasa acoperitoare nu ulcerează niciodată în fazele tardive E. Forma nodulară se mai numeşte exofitică. (pag. 553) 85. Forma vegetantă de debut a tumorilor maligne orale, se caracterizează prin: A. Are caracter infiltrativ B. Baza leziunii este suplă C. Are aspect conopidiform D. Suprafaţa leziunii sângerează spontan sau la palpare E. Limitele sunt precise. (pag. 553) 86. Dintre formele anatomo-clinice din perioada de stare a tumorilor maligne orale nu fac parte: A. Forma ulcero-distructivă B. Forma ulcero-vegetantă C. Forma infiltrativ difuză D. Pata roşie E. Pata albă hipertrofică. (pag. 554) 87. Semnele clinice indirecte ale tumorilor maligne ale oaselor maxilare cu debut endoosos cuprind: A. Durerea B. Adenopatia C. Tumefacţia D. Rinoreea purulentă E. Mobilitatea dentară nejustificată. (pag. 555) 88. Despre cheilita actinică sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. Se mai numeşte keratoza actinică B. Apare în urma expunerii prelungite la radiaţiile solare C. Este mai frecventă la tineri D. Este mai frecventă la bărbaţi E. Se localizează în special la buza superioară. (pag. 556) CD DE ACE BD TEMA 12. PATOLOGIA ATM PG , PG ,PG Tehnica Valerian Popescu consta in următoarele manevre : A. Se introduc suluri de comprese, intre ultimii molari, bilateral B. Se aplica presiune pe menton din sus in jos C. Se aplica apoi presiune spre înapoi pe menton D. Se aude un cracment prin repoziționarea corecta a condilului E. Se scot sulurile si se reface relația de ocluzie. pg Caracteristicile luxației temporo-mandibulare laterale sunt următoarele : A. Frecventa extrem de rara B. Este posibila numai prin asociere cu fractura subcondiliana ACDE ABCE

16 C. Predomina semnele clinice ale fracturii subcondiliene D. Mentonul este deviat de partea opusa leziunii E. Ocluzia este încrucișată. pg Putem descrie artrita temporo-mandibulara sifilitica prin : A. Leziuni de intensitate crescătoare B. In perioada secundara apar altralgii sau artrite subacute C. Tertiar apar artralgii ușoare, diurne D. Ulterior apar fenomene de epifizita atrofica sau hipertrofica a condilului E. Tratamentul este cel medicamentos al afecțiunii luetice. pg Teoria musculara in sindromul algodisfunctional ATM are ca simptomatologie clinica: A. Simptomatologia iradiază si la nivel articular B. Factorul etiologic este reprezentat de musculatura coborâtoare C. Tonusul muscular creste pana la apariția spasmului dureros D. Echilibrul dintre lipsa de exercițiu muscular si suprasolicitarea cotidiana E. Se poate dezvolta un model de evitare la o parte din cazuri. pg Caracteristicile teoriei psiho-fiziologice sunt următoarele : A. Modificările anatomopatologice articulare sunt secundare B. Dezechilibrul ocluzal este cauza afecțiunii C. Modificarea poziției mandibulei determina spasmul muscular D. Sindromul algodisfunctional este o boala funcțională E. Factorul primar consta in relaxarea mușchilor masticatori. pg Factorii etiologici care pot provoca o deviere a condililor de la poziția lor normala, centrica, sunt: A. Pierderea incisivilor si a premolarilor B. Stopurile ocluzale insuficiente in zona molarilor C. Contacte premature cu devieri D. Incluzia molarilor de minte inferiori E. Interferente in lateralitate. pg *Cea mai recenta metoda de diagnostic pentru afecțiunile ATM este: A. Laparoscopia B. Diafanoscopia C. Artroscopia D. Termografia E. Ecografia. pg Explorările imagistice ale ATM : A. Obiectivează modificările patologice in SAD B. Exclud prin diagnostic diferențial fracturile condiliene recente C. Exclud prin diagnostic diferențial fracturile condiliene vicios consolidate D. Radiografia cea mai utilizata este cea panoramica E. Radiografia cea mai utilizata este ortopantomograma. pg.682 BDE AC AD BCE C BCE

17 TEMA 13. PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE pg ,pg , pg , pg Carcinomul cu celule acinoase al glandelor salivare: A. Este o tumora maligna cu malignitate crescuta B. Apare la adulți, mai frecvent la sexul masculin C. Se localizează in majoritatea cazurilor la nivelul glandelor submandibulare D. Afectarea nervului facial apare rar si tardiv E. Evoluția tumorii este lenta, pe durata a câţiva ani. pag Carcinomul adenoid chistic: A. Prezintă potențial invaziv local scăzut B. Este o tumora maligna relativ frecventa a glandelor salivare C. Metastazează deseori in ganglionii loco-regionali D. In localizările parotidiene, tumora se situează de obicei in lobul profund E. Tumora deriva din celule mioepiteliale si din cele ale epiteliului ductal. pag *Următoarele tumori maligne ale glandelor salivare sunt considerate cu malignitate crescuta: A. Carcinomul cu celule clare B. Carcinomul cu celule acinoase C. Carcinomul oncocitic D. Adenocarcinomul cu celule bazale E. Chistadenocarcinomul. pag Pentru tumorile benigne parotidiene, tratamentul chirurgical presupune: A. Abord tip Ringer, cu incizie pre-, sub- si retroauriculara, continuata de-a lungul mușchiului sternocleidomastoidian B. Piesa operatorie trebuie sa conţină în bloc formațiunea tumorala împreună cu întreg țesutul glandular al lobului/lobilor in care aceasta s-a dezvoltat C. Nervul facial trebuie sacrificat D. Pentru tumorile benigne parotidiene localizate strict in lobul superficial se va practica parotidectomia totala cu conservarea nervului facial E. Pentru tumorile benigne localizate strict in lobul profund, se va practica parotidectomia parțială a lobului profund cu conservarea nervului facial. pag Defectele volumetrice retromandibulare rezultate după parotidectomie pot fi evitate prin folosirea următoarelor tehnici de plastie: A. Tehnica Skoog cu mușchi platisma B. Tehnica Rauch cu aponevroza epicraniana rotata C. Tehnica Roscia cu mușchi platisma si țesut celulo-adipos D. Tehnica SMAS E. Tehnica Skoog cu aponevroza epicraniana rotata. pag Tratamentul chirurgical in tumorile maligne ale glandelor submandibulare: A. Depinde de dimensiunile tumorii si gradul de malignitate B. Presupune practicarea unei evidari cervicale profilactice in N0 sau DE BE C BE CDE ABD

18 terapeutice in N+ C. Tumorile T1-T2 necesita radioterapie postoperatorie D. In tumorile T4 care au invadat structurile adiacente se practica evidare cervicala radicala extinsa E. Prezenta adenopatiei cervicale metastatice nu implica necesitatea radioterapiei postoperatorii. pag Radioterapie pentru tumorile maligne ale glandelor parotide este necesara in următoarele situații: A. Recidive ale tumorilor maligne B. Adenopatie metastatica cervicala C. Tumori maligne cu dimensiuni mari D. Tumori cu malignitate scăzută E. Tumori maligne ale lobului profund sau extinse in lobul profund. pag Criteriile absolute de sacrificare ale nervului facial includ: A. Tumori maligne cu dimensiuni mari B. Infiltrarea directa a unuia sau mai multor ramuri ale nervului facial C. Pareza preoperatorie in teritoriul nervului facial D. Tumori maligne ale lobului profund E. Recidive ale tumorilor maligne parotidiene. pag 768 ABCE BC TEMA 14. TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE PG Simularea computerizata digitala are următoarele avantaje: A. Permite simularea aspectului facial postoperator B. Ușurează elaborarea planului de tratament C. Efect psihologic benefic pentru pacient D. Introduce factori de eroare suplimentari E. Cost redus. pg Simularea computerizata digitala are următoarele dezavantaje: A. Preț ridicat B. Necesitatea calificării personalului C. Introducerea unor factori de eroare suplimentari D. Ușurează elaborarea planului de tratament E. Efect psihologic negativ asupra pacientului. pg Tehnicile chirurgicale de osteotomie utilizate in prezent pentru mandibula sunt: A. Osteotomia sagitala a ramului mandibular B. Osteotomia verticala a ramului mandibular C. Osteotomia in L inversat D. Osteotomia cu ostectomia corpului mandibular E. Osteotomia segmentara. pg 789 ABC ABC ABCD

19 108. Procedeele chirurgicale ortognate la mandibula aplicate de-a lungul timpului: A. Intervenții pe condilul mandibular B. Intervenții pe unghiul mandibular C. Osteotomii orizontale pe ramul ascendent al mandibulei D. Osteotomii segmentare E. Osteotomii oblice. pg Complicațiile intraoperatorii in chirurgia ortognata: A. Lezarea nervului infraorbitar B. Fractura etajului anterior al bazei craniului C. Fractura lamelor pterigoide D. Secționarea arterei maxilare E. Leziuni oftalmice. pg După osteotomia sagitala si vertical a mandibulei pot apărea: A. Leziuni ale nervului alveolar inferior B. Tulburări neurosenzoriale C. Hemangioame D. Necroze E. Leziuni oftalmice. pg Obiectivele etapei ortodontice postchirurgicale: A. Închiderea spatiilor interdentare B. Corectarea inocluziei vertical C. Alinierea dentara D. Corecții ocluzale minore E. Corectarea erupției molarului de minte. pg In anomaliile de clasa a III-a, indiferent de tipul anomaliei: A. Profilul este concav B. Aspectul caracteristic aste de fata prelungita C. Profilul este convex D. Aspectul caracteristic este de fata de pasare E. Profilul nu este modificat. pg In contextual unei anomalii de clasa a III-a analiza cefalometrica Steiner are următoarele semnificații: A. SNA micșorat semnifica un retrognatism maxilar B. SNB mărit semnifica un prognatism mandibular C. SNA micșorat si SNB mărit semnifica o anomalie asociata D. SNA mărit semnifica un retrognatism maxilar E. SNB micșorat semnifica un prognatism mandibular. pg Obiectivele tratamentului ortodontic prechirurgical in anomaliile de clasa a III-a Angle sunt: A. Decompensarea anomaliei B. Corectarea formei arcadelor C. Alinierea dentara D. Corectarea basculărilor dentare E. Repoziționarea punctelor cranometrice. AB ACDE ABCD ABCD AB ABC ABCD

20 pg In cazul anomaliilor dento-maxilare de clasa a III-a tratamentul vizează: A. Retrudarea mandibulei prognate B. Avansarea maxilarului in cazurile cu retrognatism maxilar C. Asocierea acestora D. Avansarea mandibulei prognate E. Retrudarea maxilarului. pg In anomaliile dento-maxilare clasa a II-a se descriu trei situații clinice: A. Prognatism mandibular B. Retrognatism maxilar C. Asocierea intre acestea D. Prognatism maxilar E. Retrognatism mandibular. pg In anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a avem: A. Profil facial accentuat convex B. Profil facial accentuat concav C. Hipoplazie mandibulara D. Hiperplazie mandibulara E. Aspect clinic cu profil de pasare. pg In anomaliile dento-maxilare clasa a II-a Angle analiza cefalometrica Steiner arata: A. SNA mărit B. SNB mărit C. SNA micșorat D. SNB micșorat E. SNA mărit si SNB micșorat. pg In cazul anomaliilor dento-maxilare clasa a II-a vizează: A. Avansarea mandibulei retrognate B. Retrudarea maxilarului prognat C. Asocierea intre acestea D. Retrudarea mandibulei retrognate E. Avansarea maxilarului prognat. pg Elongarea dirijata înlătură unele din riscurile intervenţiilor de chirurgie ortognata: A. Fracturarea necontrolata B. Necesitatea unor grefe de interpoziţie C. Lipsa consolidării după osteotomie D. Evita lezarea nervului infraorbitar E. Evita secționarea arterei maxilare. pg 817 ABC CDE ACE ADE ABC ABC

21 TEMA 15. DESPICATURI LABIO-MAXILO-PALATINE PG Deformațiile complexe ale regiunii nazale sunt: A. columela alungita B. columela scurta C. domul nazal bine evidențiat si laterodeviat D. dorsum nazal infundat E. narine orizontalizate. pag Procedeele de chirurgie plastica secundara in deformațiile complexe ale regiunii nazale includ: A. septoplastia B. alungirea columelei si utilizarea grefei de os spongios pentru susținere C. disecția cartilajelor alare si sutura acestora la septul nazal D. partile moi in exces se conserva intr-o banca de țesuturi E. augmentarea vârfului nasului cu inserții de cartilaj. pag Anomaliile dento-faciale complexe sunt condiționate de: A. lipsa tratamentului ortopedic preoperator B. lipsa osteoplastiei C. lipsa închiderii velare D. utilizarea tehnicilor chirurgicale necorespunzătoare E. lipsa tratamentului ortopedic- ortodontic postoperator. pag Programul terapeutic in sechelele după anomaliile dento-faciale complexe implica: A. o abordare multidisciplinara B. utilizarea regulata a plăcuţelor comformator C. echipa este alcătuită din pediatru, ortodont, chirurg D. echipa este alcătuită din ortodont, chirurg, protetician E. rolul ortopedului este acela de a pregăti cazul. pag In etiopatogenia despicăturilor labio-maxilo-palatine dintre factorii de mediu fac parte: A. radiațiile B. agenți infecțioși C. droguri D. hormoni steroizi E. expunerea prelungita la radiații infraroșii. pag Clasificarea despicăturilor labiale după Veau cuprinde: A. DLc (despicătura labiala cicatriciala) B. DLUS (despicătura labial unilateral simpla) C. DLUT (despicătura labiala unilateral totala) D. DLUST (despicătura labial unilateral subtotală) E. DLBS (despicătura labila bilaterala simetrica). pag.828 BDE ACE ABDE AD ABCD ABCE

22 127. Clasificarea despicăturilor palatine după Veau cuprinde: A. DPs (despicătura palatine submucoasa) B. DPSs (despicătura palatina simpla cu stafiloschisis) C. DPUT (despicătura palatina unilaterala totala) D. DPUsT (despicătura palatina unilateral subtotală) E. DPC (despicătura palatina centrala). pag După clasificarea Valerian Popescu,in cadrul despicăturilor parțiale fac parte: A. anterioare incomplete B. anterioare complete C. posterioare incomplete D. posterioare complete E. posterioare mediene. pag.829 ABCE ABCD TEMA 16. DUREREA IN TERITORIUL ORO-MAXILO-FACIAL PG Nevralgia de trigemen clasica-criterii de diagnostic: A. atacuri paroxistice cu durata de la fracțiuni de secunda pana la 2 minute B. durerea are caracter lancinant si e declanșata de ariile sau factorii trigger C. atacurile sunt stereotipe la fiecare individ D. sunt atribuite altor afecțiuni E. exista deficit neurologic evident clinic. pag Nevralgia de trigemen simptomatica-criterii de diagnostic: A. atacuri paroxistice de durere cu durata de la fracțiuni de secunda pana la 2 minute B. durerea este lancinanta si e declanșata de ariile sau factorii trigger C. atacurile sunt stereotipe la fiecare individ D. o leziune cauzala alta decât compresia vasculara a fost demonstrata prin investigații special si /sau expunerea fosei posterioare E. atacuri paroxistice de durere cu durata de la câteva minute pana la câteva ore. pag *Ganglionoliza prin radiofrecventa: A. se poate efectua percutanat cu anestezie locala B. distruge selectiv fibrele dureroase C. prezintă ca o complicație frecventa anestezia dureroasa D. produce ameliorarea durerii in % E. este cea mai eficienta metoda de criochirurgie utilizata in tratamentul nevralgiei esențiale de trigemen. pag *Carbamazepina prezintă următoarele efecte adverse: A. hirsutism, hipertrofie gingivala B. sedare, hiponatremie, leucopenia C. rash ABC ABCD D B

23 D. creștere in greutate, alopecie, greata E. nici un răspuns corect. pag *Nevralgia trigeminala clasica răspunde de obicei la: A. farmacoterapie B. proceduri neurolitice percutanate C. kinetoterapie D. radioterapie E. braditerapie. pag *Nevralgia trigeminala simptomatica: A. se datorează unei leziuni structurale a ganglionului Gasser B. B. nu se insoteste de tulburări de sensibilitate C. determina hipertrifia mușchilor masticatori D. prezintă ca semn caracteristic deficitul motor E. se manifesta bilateral. pag *Nevralgia trigeminala clasica (primara idiopatica) se caracterizează prin: A. dureri cu caracter crescendo pe un fond dureros continuu B. dureri iradiante C. este tipic bilaterala D. apare după vârsta de 40 de ani E. este asociata cu afectarea motorie in teritoriu trigemenului. pag *Baclofenul este util: A. in tratamentul nevralgiilor secundare B. la cei care nu suporta carbamazepina C. in asociere cu beta-blocante D. in tratamentul durerilor după anumite procedee chirurgicale E. in tratamentul nevralgiei trigeminale postherpetice. pag 918 A A D B TEMA 17. Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete (2, integral) Rodica Luca 137. Obturatia preventiva cu rasina: A. este cea mai conservativa metoda de tratament pentru cariile mici si discrete din santuri si fosete; B. combina sigilarea santurilor si fosetelor ocluzale cu tratamentul unei carii minime ocluzale de smalt sau de dentina; C. combina sigilarea santurilor si fosetelor ocluzale cu tratamentul unei carii mari ocluzale de smalt sau de dentina; D. este cea mai invaziva metoda de tratament; E. nici un raspuns nu este corect. Pg Metodele recomandate de Organizatia Mondiala a Sanatatii pentru prevenirea cariei dentare sunt urmatoarele: AB ABDE

24 A. fluorizarea generala si locala; B. sigilarea santurilor si fosetelor; C. tratamentul cariilor dentare. D. igiena alimentatiei; E. igiena buco-dentara. Pg In cazul folosirii materialelor pe baza de bis-gma, enameloplastia ofera urmatoarele avantaje: A. asigura o adaptare mai slaba la smalt; B. asigura o adaptare mai buna la smalt; C. creste rezistenta la uzura a materialului; D. scade rezistenta la uzura a materialului; E. permite patrunderea mai profunda a materialului. Pg In cazul utilizarii glass ionomerilor, s-a observat ca folosind tehnica enameloplastiei: A. se pierd mai multe sigilari; B. sigilarile care se mentin nu sunt corespunzatoare din punct de vedere al pastrarii formei anatomice; C. se pierd mai putine sigilari; D. sigilarile care se mentin sunt corespunzatoare sau aproape corespunzatoare din punct de vedere al pastrarii formei anatomice; E. sigilarile care se mentin nu sunt corespunzatoare din punct de vedere al integritatii marginale. Pg In legarea materialului de sigilare la suprafata de smalt demineralizata acid au rol important urmatorii factori: A. timpul de demineralizare; B. concentratia demineralizantului; C. agentul de demineralizare; D. manualitatea clinicianului; E. topografia suprafetei de smalt demineralizata. Pg *In legarea materialului de sigilare la suprafata de smalt demineralizata acid NU au rol important urmatorii factori: A. timpul de demineralizare; B. topografia suprafetei de smalt nedemineralizata; C. concentratia demineralizantului; D. agentul de demineralizare; E. topografia suprafetei de smalt demineralizata. Pg SIMONSEN recomanda ca perioade potrivite pentru sigilare: A. varsta de 3-4 ani pentru molarii temporari; B. varsta de 5-6 ani pentru molarii temporari; C. 6-7 ani pentru molarii permanenti; D. 8-9 ani pentru molarii permanenti; E ani pentru molarii 2 permanenti si premolari. Pg SIMONSEN NU recomanda ca perioade potrivite pentru sigilare: A. varsta de 5-6 ani pentru molarii temporari; BCE CD ABCE B ACE AE

25 B. varsta de 3-4 ani pentru molarii temporari; C. 6-7 ani pentru molarii permanenti; D ani pentru molarii 2 permanenti si premolari. E ani pentru molarii 2 permanenti si premolari. Pg. 58 Tema 18. Rolul factorilor functionali in formarea aparatului dento-maxilar (3, Pg , , ) 3. Gh. Boboc-Aparatul dentomaxilar. Formare si dezvolatre, Ed. Medicala, Bucuresti, Zonele I din structura miofibrilelor contine: A. Ca B. derivati adenozinici C. miozina D. Fosfocreatinina E. K. 3, Pg In activarea mecanismelor de contractie nu se atribuie un rol important: A. K si Mg B. Ca si Mg C. K si Ca D. Ca si Na E. K si Na. 3, Pg Incercuiti raspunsurile corecte privind vestibulul nazal: A. este foarte bogat in terminatii nervoase B. este considerat o veritabila valva de admisie cu reglaj automatic (Chateau ) C. structura sa are rol activ in reglarea reflexa a fluxului aerian D. este stimulator al secretiilor E. prezinta o structura fibrocartilaginoasa. 3, Pg Principalele conexiuni nervoase care asigura controlul ritmului respirator sunt: A. nervul frenic B. nervul vag C. receptorul nazal D. nervul cranian XII E. nucleul intercostal. 3, Pg Prezenta vegetatiilor limfoepiteliale ce impiedica functia respiratorie poate determina: A. intarziere in eruptia dentara B. o deplasare inainte a mandibulei C. o usoara extensie a capului D. prezenta de tulburari de fonatie E. o deplasare distala a mandibulei. 3, Pg.325 BD ACDE CE AB BCE

26 150. Dupa Korkhaus, retrognatia mandibulara se poate datora: A. hiperextensiei capului B. obiceiuri vicioase C. unor cauze congenitale D. inocluziei labiale E. alaptarii artificiale. 3, Pg Tipul leptosomatic a lui Ballard se caracterizeaza prin: A. gnation situate anterior de planul Simon B. astm C. fanta labiala inchisa D. prezenta vegetatiilor adenoide E. tendinta alergica. 3, Pg Eficienta masticatorie poate fi micsorata prin: A. reducerea suprafetei de contact B. limitarea miscarilor masticatorii C. introducerea unei alimentatii rationale D. reducerea functiei masticatorii E. toate raspunsurile corecte. 3, Pg.345, In mecanismul masticatiei dintii au urmatoarele functii: A. dintii sunt folositi pentru sfisierea alimentelor B. caninii au rol de ruptor de presiune C. molarii prin suprafata ocluzala mare au rol important in zdrobirea alimentelor D. premolarii servesc la sfaramitarea alimentelor E. caninii iau contacte functionale masticatorii in timpul miscarilor diagonale. 3, Pg.335, 336, Perioadele principale ale variatiilor functionale masticatorii sunt: A. perioada prenatala - schita functionala B. perioada postnatala - schita functionala C. a doua dentitie neabrazata D. a doua dentitie abrazata care cere o presiune functionala mica E. prima dentitie abrazata. 3, Pg BCE BDE AB ABE ACE Tema 19 Dezvoltarea ocluziei dentare (4, pag ) 4. Valentina Dorobat, D. Stanciu Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Editura medicala, Bucuresti, Spatiul de deriva meziala a lui Nance: A. este de 1,7 pana la 2-4 mm la maxilar B. reprezinta raportul dintre marimea tuturor dintilor deciduali si cei permanenti la maxilar si la mandibula C. este de 0,9-1,5 mm la mandibula D. reprezinta diferenta dintre suma diametrelor mezio-distale ale C temporar, DE

27 M1 temporar, M2 temporar si suma diametrelor mezio-distale la C permanent, PM1 si PM2 E. este utilizat pentru reglarea relatiilor molare precum si canine. 4, Pg Dezvoltarea ocluziei de la 6 luni la 30 luni: A. are loc eruptia dintilor temporari intr-un interval ciclic de 6 luni B. dintii erup mai intai pe maxilar si apoi pe mandibula C. eruptia incisivilor inferiori si superiori realizeaza primele relatii ocluzale D. odata cu eruptia molarilor 1 are loc prima inaltare de ocluzie E. incisivul lateral erupe mai intai pe maxilar si apoi pe mandibula. 4, Pg Eruptia molarului 3: A. inchide ultimele spatii de pe arcada B. reprezinta a treia perioada in dezvoltare a dentitiei permanente C. poate determina incongruenta dento-alveolara tertiara D. are loc incepand cu varsta de 12 ani E. creste supraacoperirea incisiva. 4, Pg In absenta spatiului, M3 poate dezechilibra relatiile dento-alveolare cu: A. aparitia incongruentei dento-alveolare tertiare B. compromiterea unor rezultate obtinute in cursul tratamentului ortodontic C. prabusirea ocluziei D. aparitia incongruentei dento-alveolare primare E. cresterea gradului de supraacoperire incisiva. 4, Pg Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. in incongruenta zonei laterale cele mai mari consecinte le suporta PM 1 care erupe ultimul B. eruptia molarului 2 incheie fenomenele dezvoltarii dentitiei, in absenta molarului 3 C. pierderea precoce a molarului 2 temporar conduce la mezializarea molarului 1 definitiv D. la maxilar, secventele PM1, PM2, C si PM1, C, PM2 sunt avantajoase pentru ca PM1 erupe fara dificultate E. PM2 poate sa erupa cel mai adesea malpozitionat, in linguopozitie dar si in incluzie. 4, Pg Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate : A. eruptia dentara se desfasoara intr-un interval ciclic cu media de 6 luni B. in cursul primului an de viata crestele alveolare se latesc si se inalta datorita dezvoltarii mugurilor dentari C. incisivii inferiori in momentul eruptiei executa o miscare catre lingual micsorand perimetrul arcadei D. atritia dentara duce la a prima mezializare a mandibulei E. incisivii centrali inferiori erup in pozitie linguala fata de cei temporari. 4, Pg Primele doua luni de viata I.U. se caracterizeaza prin: A. retrognatie maxilara B. retrognatie mandibulara C. mugurii dentari sunt in plina evolutie ACDE ABC AB BCDE ABE BC

28 D. prognatie maxilara E. prognatie mandibulara. 4, Pg Luna a treia de viata I.U. marcheaza: A. formarea boltii palatine B. separarea cavitatii bucale de cea nazala C. limba stimuleaza dezvoltarea mandibulei D. etapa prognatiei maxilare embrionare E. etapa prognatiei mandibulare embrionare. 4, Pg 36 ABCE Tema 20 Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare, factori locali (4, pag.73-76) 4. Valentina Dorobat, D. Stanciu Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Editura medicala, Bucuresti, Intarzierile in eruptia dintilor permanenti pot fi determinate de: A. Tipare genetice B. Factori teratogeni C. Cauze generale D. Bariere fibroase E. Bariere osoase. 4, Pg Pierderea prematura a dintilor temporari determina: A. Migrarea dintilor permanenti aflati in eruptie intramaxilara sau orala B. Incongruente dento-alveolare C. Supraeruptii ale dintilor antagonisti D. Dilatari ale arcadei E. Angrenaje inverse. 4, Pg Din grupa factorilor locali fac parte in primul rand: A. starea dentitiei mixte B. starea dentitiei temporare C. starea dentitiei permanente D. evolutia dentitiei temporare E. evolutia dentitiei mixte. 4, Pg Caria aproximala determina scurtarea arcadei si duce la: A. dificultati de eruptie a caninului B. dificultati de eruptie a premolarului 2 C. dificultati de eruptie a premolarului 1 D. dificultati de eruptie a molarului 1 E. dificultati de eruptie a molarului 2. 4, Pg Pierderea prematura a dintilor temporari determina tulburari grave tridimenionale, anume: A. inconguente dento-alveolare ADE ABCE BD AB ABCD

29 B. supraeruptii ale dintilor antagonisti C. ingustari de arcada D. angrenaje inverse E. largiri de arcada. 4, Pg Perturbarea timpului de exfoliere a dintilor temporari poate imbraca urmatoarele aspecte: A. rizaliza B. pierderea de timpuriu a dintilor temporari C. absenta incongruentelor dento-alveolare D. imposibilitatea incluziei dintilor permanenti E. pierderea tardiva a dintilor temporari. 4, Pg Retentia prelungita a unor dinti temporari pe arcada este expresia urmatoarelor dezechilibre: A. tipare normale de resorbtie B. tipare anormale de resorbtie C. anchiloze osoase D. anchiloze fibroase E. incluzii. 4, Pg Tulburarile cu caracter permanent datorate retentiei prelungite a unor dinti temporari sunt: A. intarzieri in reglarile ocluzale B. incongruente dento-alveolare la distanta C. incluzia dintelui permanent inlocuitor D. eruptia malpozitionata a dintelui permanent E. toate raspunsurile sunt corecte. 4,Pg 74 AB BCD BCD Tema 21 Clasificarea anomaliilor dento-maxilare (4, Pg ) 4. Valentina Dorobat, D. Stanciu Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Editura medicala, Bucuresti, Clasa a II-a Angle se caracterizeaza prin: A. Santul vestibular al M1 inferior plasat in dreptul varfului cuspidului meziovestibular al M1 superior B. Raport molar distalizat C. Santul vestibular al M1 inferior plasat distal de varful cuspidului meziovestibular al M1 superior D. Santul vestibular al M1 inferior plasat mezial de varful cuspidului meziovestibular al M1 superior E. Raport molar mezializat. 4, Pg. 78 BC