SUBIECTE PENTRU EXAMENUL DE LICENTA LA SPECIALIZAREA MEDICINĂ DENTARĂ 2016

Transcript

1 Universitatea de Vest Vasile Goldiş din Arad Facultatea de Medicină Dentară SUBIECTE PENTRU EXAMENUL DE LICENTA LA SPECIALIZAREA MEDICINĂ DENTARĂ 2016 ANESTEZIE ȘI SEDARE ÎN MEDICINA DENTARĂ CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ CHIRURGIE BMF URGENȚE ÎN MEDICINA DENTARĂ 1. Agenții vasoconstrictori asociați substanțelor anestezice locale produc: A. resorbția rapidă a substanței anestezice în circulația generală B. resorbția mai lentă a a substanței anestezice în circulația generală C. reducerea sângerării locale D. efect anestezic local cu durata semnificativ crescută E. risc mai crescut de toxicitate sistemică 2. Dintre accidentele și complicațiile generale ale anesteziei loco-regionale fac parte: A. accidentul vascular cerebral B. accidentele alergice C. sincopa vaso-vagală D. sincopa sinusului carotidian E. convulsiile 3. Dintre accidentele locale ale anesteziei loco-regionale fac parte: A. durerea B. trismusul persistent C. pareza facială tranzitorie D. necroza mucoasei E. ruperea acului de puncție anestezică 4. Reperele pentru anestezia la spina Spix (pe cale orală) sunt următoarele:

2 A. creasta temporală B. plica pterigomandibulară C. creasta zigomatico-alveolară D. planul de ocluzie al molarilor inferiori E. planul de ocluzie al molarilor superiori 5. Anestezia nervului nazo-palatin se realizează astfel: A. la 1-2 cm deasupra coletului premolarilor superiori B. la nivelul papilei incisive C. paramedian, vestibular D. la nivelul găurii palatine mari E. deasupra coletului incisivilor centrali superiori 6. Dintre avantajele anesteziei intraligamentare fac parte următoarele: A. posibilitatea realizarii anesteziei pentru un singur dinte B. lipsa anesteziei la nivelul părților moi C. durata medie de instalare a anesteziei ( 4-5 minute) D. durata scurta de instalare a anesteziei ( secunde) E. durere locală postanestezică mai frecventă 7. Anestezia plexală se poate practica: A. la mandibulă pe toată întinderea sa, cu excepția molarului de 6 ani B. la maxilar pe toată întinderea sa, cu excepția molarului de 6 ani C. în zonele cu corticală osoasă groasă D. în zonele cu corticală osoasă subțire E. la maxilar pe toată întinderea sa, cu excepția molarului trei 8. Felipresina : A. este un derivat de vasopresină B. este un derivat catecolaminic C. este un derivat non-catecolaminic D. poate fi utilizată la gravide

3 E. poate fi utilizată la pacienții cu afecțiuni cardio-vasculare 9. Aria interesată în cazul anesteziei nervilor alveolari supero-anteriori este reprezentată de: A. incisivul central superior de partea anesteziată B. incisivul lateral superior de partea anesteziată C. incisivul lateral inferior de partea anesteziată D. procesul alveolar între linia mediană și primul premolar superior E. hemibuza inferioară 10. Despre anestezia cu mepivacaină sunt adevărate următoarele afirmații: A. durata de instalare a anesteziei este scurtă B. durata de instalare a anesteziei este lungă C. durata anesteziei eficiente este de de minute D. durata anesteziei eficiente este de de minute E. durata anesteziei eficienta este de 2-3 ore 11. Dintre factorii care favorizează vindecarea întârziată a plăgii postextracționale fac parte: A. vârsta B. hipervitaminozele C. malnutriția D. sutura plăgii E. dehiscența plăgii 12. Indicațiile extracției prin alveolotomie sunt: A. dinți parodontotici cu mobilitate importantă B. dinți cu fenomene de hipercementoză C. dinți cu anchiloză dento-alveolară D. dinți situate profund intraalveolar, care nu pot fi extrase cu elevatoarele E. dinți temporari cu rizaliză avansată 13. Dintre indicațiile extracției dentare legate de patologia dento-parodontală fac parte: A. dinți cu distrucții corono-radiculare întinse, când distrucția coronară este extinsă subgingival B. dinți cu distrucții corono-radiculare întinse care nu mai pot fi restaurați

4 C. dinți cu parodontopatie marginală cronica profundă, la care tratamentul parodontal conservator nu este indicat D. dinți cu parodontopatie marginală cronica profundă, cu mobilitate II/III E. dinți cu fracturi radiculare longitudinale 14. Indicațiile extracției cu elevatorul Lecluse a molarului de minte inferior sunt: A. prezența molarilor 1 inferiori, cu implantare favorabilă B. prezența molarilor 2 inferiori, cu implantare favorabilă C. rădăcinile molarului de minte inferior sunt recurbate distal D. rădăcinile molarului de minte inferior sunt drepte E. integritatea coroanei dentare a molarului de minte inferior 15. Clasificarea accidentelor extracției dentare include: A. leziunile osoase B. leziunile musculare C. leziunile dentare D. leziunile vasculare E. leziunile oculare 16. Contraindicațiile absolute ale extracției dentare sunt reprezentate de: A. sinuzita maxilară odontogenă B. sinuzita maxilară rinogenă C. stomatita odontiazică D. leucemia acuta E. infarctul miocardic recent 17. Alveolita uscată este caracterizată prin următoarele: A. sunt prezente semne generale de infecție sistemică B. simptomatologia este dominată de fenomene dureroase intense C. fenomenele dureroase apar la 7 zile postextracțional D. fenomenele dureroase dispar la administrarea de analgetice uzuale E. la examenul oral se constata lipsa cheagului la nivelul alveolei postextracționale

5 18. Indicațiile redresării chirurgical-ortodontice a caninilor incluși sunt: A. când există spațiu suficient pe arcadă B. când se poate crea spațiu de erupție prin metode ortodontice C. dintele este într-o poziție verticală D. dintele este într-o poziție ușor oblică E. dintele este situat la distanță de locul său normal de erupție 19. Dintre accidentele intraoperatorii care se pot produce în timpul odontectomiei molarului de minte superior fac parte: A. împingerea dintelui în sinusul maxilar B. fistula oro-sinusală C. fractura rădăcinilor molarului de minte D. fractura tuberozității maxilare E. epistaxisul 20. Dificultatea odontectomiei molarului de minte superior este asociată cu următorii factori: A. raportul cu molarul de 6 ani B. raportul cu sinusul maxilar C. morfologia coronară D. morfologia radiculară E. densitatea osoasă 21. Dintre accidentele intraoperatorii ale odontectomiei molarului de minte inferior fac parte: A. hemoragia postextracțională B. fractura molarului de 12 ani C. fractura rădăcinilor molarului de minte D. luxația mandibulei E. trismusul 22. Timpii operatori ai odontectomiei molarului de minte inferior sunt reprezentați de: A. incizia B. decolarea unui lambou mucoperiostal cu descoperirea corticalei osoase

6 C. degajarea coroanei de țesut osos D. alveolotomia E. îndepărtarea țesuturilor restante ale sacului folicular 23. Dintre factorii care îngreunează odontectomia molarului de minte inferior fac parte: A. rădăcini lungi B. rădăcini subțiri C. poziția disto-angulară D. spațiu parodontal larg E. spațiu față de molarul doi 24. Clasificarea posibilitățtilor de incluzie a molarului de minte inferior în funcție de angularea axului molarului de minte inclus în plan sagital conține: A. incluzia mezio-angulară B. incluzia disto-angulară C. incluzia vestibulo-angulară D. incluzia linguo-angulară E. incluzia orizontală 25. Dintre contraindicațiile decapușonării fac parte: A. incluzia osoasă parțială B. incluzia osoasă totală C. spațiu suficient pe arcadă pentru erupția ulterioară D. spațiu retromolar insuficient E. anomalii de forma ale coroanei molarului de minte 26. Infecția sacului pericoronar al molarului de minte inclus inferior se produce astfel: A. printr-un traumatism care produce o soluție de continuitate B. de la o gangrenă complicată a dinților vecini C. prin continuitate de la un abces de spațiu retromaxilar D. printr-o leziune de decubit produsă de o lucrare protetică mobilă E. pe cale limfatică

7 27. Contraindicațiile absolute ale rezecției apicale sunt reprezentate de: A. perforații ale podelei camerei pulpare B. căi false C. chisturile reziduale D. resturi radiculare cu o absenta marcată de țesuturi dure dentare E. fractura radiculară verticală 28. Următoarele condiții reprezintă contraindicații relative ale rezecției apicale: A. corticala vestibulară subțire B. obturația incompletă a canalelor laterale C. raport nefavorabil coroana-radacină D. vecinatătea unor formațiuni anatomice importante E. prezența denticulilor intracanaliculari 29. Următoarele situații clinice reprezintă indicații ale rezecției apicale: A. dinții fărăa valoare protetică B. dinți cu parodontopatia marginală cronică profundă C. obturațiile de canal în exces care nu mai pot fi îndepărtate D. corticala vetsibulară groasă E. fractura radiculară a 1/3 apicale 30. Complicațiile postoperatorii imediate ale cadrul rezecției apicale sunt următoarele: A. necroza osului prin frezaj intempestiv,fara racire B. hemoragia postoperatorie C. edemul D. mobilitatea excesivă a dintelui E. colorarea țesuturilor din cauza materialului de obturație retrogradă 31. Fac parte dintre accidentele intraoperatorii ale rezecției apicale: A. secționarea incompletă a apexului B. fractura rădăcinii C. leziuni ale apexurilor dinților vecini

8 D. suprainfectarea E. edemul 32. Prepararea cavității de obturație retrogradă în cadrul rezecției apicale: A. se face folosind freza sferică B. se face folosind freza con invers C. are ca obiectiv realizarea la nivelul rădăcinii restante a unei cavități de clasa I D. are ca obiectiv realizarea la nivelul rădăcinii restante a unei cavități de clasa V E. cavitatea trebuie să fie suficient de profundă pentru a retenționa materialul de obturație 33. Calitățile pe care trebuie să le îndeplinească materialul ideal pentru obturația retrogradă în cadrul rezectiei apicale sunt următoarele: A. să nu fie solubil B. să nu influențeze creșterea microbiană C. să realizeze sigilarea tridimensională a canalului radicular D. să prezinte radiotransparență E. să stimuleze regenerarea tisulară 34. Precizați care sunt principii generale ale rezecției apicale propriu-zise: A. planul de secțiune va fi bizotat spre lingual B. planul de secțiune va fi bizotat spre vestibular C. dacă situația clinică o impune, rezecția va cuprinde până la 1/2 din lungimea rădăcinii D. în cazul unui chist extins la mai mulți dinti, se va practica rezecția apicală la toti dinții la care apexurile sunt cuprinse în leziunea chistică E. în cazul unui chist extins la mai mulți dinti, se va practica rezecția apicală la dintele cauzal și extracția celorlalți dinți ale căror apexuri sunt cuprinse în leziunea chistică 35. Chiuretajul periapical în cadrul rezecției apicale prezintă dificultăți legate de: A. aderența țesutului patologic periapical la apexul dentar B. aderența țesutului patologic periapical la planul osos C. apariția unei comunicări oro-sinuzale D. apariția unei comunicări oro-nazale

9 E. aderența țesutului patologic periapical de mucoasa vestibulară 36. Principiile generale privind incizia și crearea lambourilor în rezecția apicală se referă la: A. incizia verticală se va extinde în mucoasa mobilă B. incizia trebuie să intersecteze o cavitate osoasă deja existentă C. inciziile verticale nu trebuie practicate de-a lungul eminențelor radiculare D. incizia se va realiza printr-o mișcare discontinuă E. baza lamboului trebuie să fie mai largă decât marginea sa liberă 37. Pentru practicarea osteotomiei în cadrul rezecției apicale trebuie luate în considerație următoarele condiții: A. se va perfora corticala cu instrumentar rotativ până în apropierea rădăcinii B. fereastra osoasă de acces trebuie lărgită pentru a obține un bun abord al leziunii periapicale C. freza va fi ținută paralel pe axul dintelui D. freza va fi ținută sub un unghi de 45 de grade cu axul dintelui E. punctul inițial de osteotomie se va practica la 2-3 mm mai spre cervical decât lungimea estimată a rădăcinii 38. Precizați tipurile de lambouri realizate în cadrul rezecției apicale: A. lamboul Neuman-Widmann B. lamboul în L" C. lamboul semicircular D. lamboul trapezoidal E. lamboul în T 39. Dintre avantajele lamboului semilunar utilizat în rezecția apicală fac parte: A. nu necesită o anestezie locală extinsă B. incizia intersectează eminenţele radiculare, unde ţesuturile sunt cele mai destinse C. repoziționarea lamboului nu ridică probleme, existând puncte de referință D. nu se intervine asupra marginii gingivale libere E. dimensiunile limitate ale lamboului oferă un acces minim 40. Dezavantajele lamboului în L utilizat în rezecția apicala sunt:

10 A. sutura interdentară este mai dificilă B. absenţa inciziilor de descărcare duce de multe ori la delabrarea extremităţilor inciziei C. decolarea lamboului este dificilă la început, tracționarea este dificilă D. accesul şi vizibilitatea rădăcinilor sunt minime E. inciziile trebuie să fie prelungite în cazul dinților cu rădăcini lungi 41. Următoarele reprezintă dezavantaje ale lamboului gingival în plic realizat pentru abordul palatinal în rezecția apicală: A. decolarea festonului gingival şi a fibrelor parodontale marginale poate duce la formarea unei pungi parodontale dacă apare o dehiscenţă non-patologică B. sutura interdentară este mai dificilă C. vascularizaţia lamboului este deficitară, existând riscul de ischemie şi necroză D. decolarea lamboului este dificilă E. accesul și vizibilitatea rădăcinilor sunt minime 42. Tehnicile chirurgicale de corectare a frenurilor labiale cuprind: A. frenoplastia în V B. frenectomia C. frenotomia D. frenoplastia cu linguoplastie E. frenoplastia cu vestibuloplastie 43. Tehnicile chirurgicale de corectare a frenurilor linguale se referă la: A. frenoplastia în Z" B. frenectomia C. frenotomia D. frenoplastia cu vestibuloplastie E. frenorafia 44. Tratamentul chirurgical preprotetic al părților moi cuprinde: A. plastia de remodelare a procesului alveolar B. plastia de remodelare a tuberozității maxilare

11 C. plastia șanțurilor periosoase C. îndepărtarea crestei balante D. corectarea anomaliilor frenurilor 45. Hiperplazia inflamatorie papilară palatinală este caracterizată prin următoarele: A. este o hiperplazie de iritație produsă prin traumatizarea cronică a mucoasei fundului de sac B. este o hiperplazie a mucoasei crestei alveolare din regiunea retromolară maxilară C. este o leziune hiperplazică localizata la nivelul mucoasei crestei alveolare D. este o leziune hiperplazică localizată la nivelul mucoasei palatine E. etiologia este iritativ-mecanică 46. Tehnica vestibuloplastiei la mandibulă (Kazanjian) are următoarele particularități: A. este indicată când înălțimea mandibulei este de 5-10 mm B. este indicată când înălțimea mandibulei este de mm C. este indicată când fundul de sac este îngust prin inserarea înaltă a musculaturii D. este indicată când fundul de sac este larg E. are ca avantaj formarea bridelor cicatriciale 47. Tratamentul chirurgical preprotetic al substratului osos cuprinde: A. extracția prin alveolotomie B. extracția alveoloplastică C. alveoloplastia crestelor alveolare edentate D. rezecția modelantă a crestei oblice interne E. plastia șanțului pelvilingual 48. Principiile alveoloplastiei sunt reprezentate de: A. inciziile se realizează pe coama crestei B. inciziile se realizează în fundul de sac vestibular C. inciziile se realizează în șanțul pelvilingual D. decolarea lamboului mucoperiostal să fie minimă E. decolarea lamboului mucoperiostal să fie maximă 49. Despre torusul palatin sunt adevărate următoarele afirmații:

12 A. este localizat paramedian la nivelul palatului B. este localizat retromolar C. forma torusurilor sunt variabile D. volumul torusurilor sunt variabile E. are o creștere dimensională bruscă, simptomatică 50. Despre torusul mandibular sunt adevărate următoarele afirmații: A. este localizat pe versantul vestibular al procesului alveolar mandibular B. este cel mai frecvent bilateral C. se localizează în zona canin-premolar mandibulară D. este localizat retromolar E. se localizează în zona molarilor mandibulari 51. Menționați care sunt mecanismele patogene care stau la baza supurațiilor perimaxilare sau ale spațiilor fasciale: A. calea mucoasă B. calea submucoasă C. calea transosoasă D. calea directă E. calea limfatică 52. Celulita acută: A. este expresiă clinică a unei inflamații ireversibile B. este expresiă clinică a unei inflamații reversibile C. este expresia clinica a unei inflamații supurative D. este expresia clinica a unei inflamații nesupurative E. este o supurație difuză 53. Abcesul se caracterizează prin: A. este o colecție supurată limitată B. este o colecție supurată cu caracter difuz C. starea generală nu este alterată

13 D. la palpare se decelează fluctuență E. se poate remite spontan 54. Principiile generale de tratament în infecțiile oro-maxilo-faciale cuprind: A. inciziile se practică exclusiv pe cale tegumentară B. alegerea locului de incizie trebuie să țină cont de spațiile anatomice afectate C. inciziile cutanate sunt limitate D. drenajul se practică cu tuburi fixate la tegument E. spălăturile antiseptice efectuate sunt bidirecționale 55. Indicațiile anesteziei loco-regionale pentru incizia infecțiilor oro-maxilo-faciale sunt următoarele: A. abcesele periosoase B. abcesele de spații fasciale primare C. abcesele de spații fasciale secundare D. în cazul pacienților care refuză anestezia generală E. în cazul pacienților necooperanți 56. Infecțiile periosoase pot fi cantonate în următoarele spații: A. spațiul vestibular B. spațiul lingual C. spațiul corpului mandibulei D. spațiul submandibular E. spațiul paramandibular 57. Tratamentul supurației spațiului vestibular constă în: A. incizia și drenajul pe cale orală a colecției supurate B. incizia și drenajul pe cale cutanată a colecției supurate C. plasarea unei lame de dren pentru de ore D. plasarea unei lame de dren pentru 7-10 zile E. premolarizarea de urgență a dintelui cauzal, înainte de rezoluția fenomenelor inflamatorii acute 58. Punctul de plecare a supurațiilor spațiului palatinal poate fi reprezentat de:

14 A. incisivul central maxilar B. incisivul lateral maxilar C. caninul maxilar D. rădăcinile palatinale ale premolarilor maxilari E. rădăcinile palatinale ale molarilor maxilari 59. Aspectele clinice ale abcesului perimandibular extern sunt reprezentate de: A. tumefacție ce face corp comun cu coama crestei alveolare a mandibulei B. tumefacție dură, lemnoaspă la palpare C. imposibilitatea palpării marginii bazilare a mandibulei D. prezența trismusului E. examenul oral evidențiază împăstarea mucoasei în dreptul dintelui cauzal 60. Punctul de plecare al abcesului spațiului submandibular poate fi reprezentat de: A. infecțiile dento-parodontale ale caninilor superiori B. infecțiile dento-parodontale ale molarilor superiori C. infecțiile dento-parodontale ale molarilor inferiori D. litiaza glandei submandibulare E. litiaza glandei parotide 61. Diagnosticul diferențial al abcesului spațiului submentonier se face cu : A. abcesul vestibular B. abcesul spațiului sublingual C. flegmonul difuz al planșeului bucal D. flegmonul difuz hemifacial E. stafilococii cutanate labio-mentoniere 62. Cauzele abcesului de spațiu pterigomandibular pot fi: A. puncțiile sinuzale eronate B. puncțiile anestezice septice la tuberozitate C. puncțiile anestezice septice la spina Spix D. procesele infecțioase ale molarilor superiori

15 E. procesele infecțioase ale molarilor inferiori 63. Procesul infecțios din supurațiile difuze oro-maxilo-faciale sunt caracterizate prin: A. tendința autolimitantă B. tendința extensivă C. apar colecții supurate bine delimitate D. nu apar colecții supurate bine delimitate E. se asociaza necroză tisulară marcată 64. Flegmonul planșeului bucal : A. are ca punct de plecare pericoronaritele supurate ale molarilor de minte superiori B. debutează cel mai frecvent sub forma unei supurații a spatiului submandibular C. debutează cel mai frecvent sub forma unei supurații a spatiului sublingual D. cuprinde toate structurile planșeului bucal E. cuprinde toate spațiile fasciale secundare maxilare 65. Flegmonul de planșeu bucal poate determina în evoluție: A. meningite aseptice B. tromboflebite ale sinusurilor craniene C. mediastinite cronice D. gangrena pulmonară E. zona zoster 66. Aspectele clinice ale flegmonului difuz hemifacial sunt următoarele: A. debut prin tumefacție hemfacială cu prezența de crepitații gazoase B. tumefacție cu tendință extensivă C. tumefacția se întinde de la un gonion la celălalt D. tegumentele acoperitoare cianotice, în tensiune E. la palpare se percepe fluctuența 67. Adenita acută congestivă prezintă următoarele caracteristici: A. prezența unui nodul elastic, sensibil la palpare B. prezența unei colecții supurate bine delimitate

16 C. prezența unei colecții supurate slab delimitate, cu tendință extensivă D. stare generală nealterată E. stare generală alterată, cu febră și astenie 68. Următoarele entități reprezintă infecții nespecifice ale oaselor maxilare: A. osteita B. osteomielita C. osteopenia D. osteomalacia E. osteonecroza 69. Precizați stadiile din punct de vedere anatomo-patologic ale osteomielitei: A. stadiul de congestie mucoasă B. stadiul de congestie periostală C. stadiul de congestie osoasă D. stadiul de supurație osoasă E. stadiul de necroză osoasă 70. Debutul acut al actinomicozei cervicofaciale este caracterizat prin: A. prezența unui proces supurativ periosos B. prezența unui proces supurativ de spații fasciale C. debut nodular D. microabcese numeroase care pot fistuliza spontan E. secreție caracteristică cu aspect de granule de sulf 71. Formele anatomo-clinice ale actinomicozei osoase sunt următoarele: A. actinomicoza osoasă centrală B. actinomicoza osoasă rarefiantă C. actinomicoza osoasă pseudotumorală D. actinomicoza osoasă periferică E. actinomicoza osoasă condensantă 72. Precizați factorii determinanți ai sinuzitei maxilare de cauza dentară:

17 A. complicații ale extracției dentare B. accidente ale extracției dentare C. afecțiuni dento-parodontale ale dinților frontali superiori D. fistulele oro-sinuzale E. eșecuri în implantologia orală 73. Fac parte dintre semnele clinice majore ale sinuzitei maxilare acute: A. rinoree purulentă anterioară unilaterală B. rinoree purulentă posterioară unilaterală C. senzație de presiune în zona geniană D. durere ameliorată de poziția declivă a capului E. durere bilaterala, localizata la nivelul etajului superior al feței 74. Simptomatologia sinuzitei maxilare cronice de cauză dentară cuprinde: A. tuse iritativă B. obstrucție nazală C. durere iradiată, exacerbată de poziția declivă a capului D. senzație de plenitudine în zona geniană E. refluarea lichidelor pe nas 75. Diagnosticul diferențial al sinuzitei maxilare acute de cauză dentară cuprinde: A. sinuzita acuta rinogenă B. sinuzita cronică rinogenă C. sinuzita maxilara alergică D. sinuzita maxilară fungică E. osteomielita maxilarului 76. Tratamentul sinuzitei maxilare acute de cauza dentara constă în: A. asigurarea drenajului sinuzal B. îndepărtarea parțială a mucoasei sinuzale inflamate C. îndepărtarea factorului cauzal D. cura radicală a sinusului maxilar

18 E. tratament medicamentos 77. Tratamentul în cazul deschiderii accidentale a sinusului maxilar rezultata prin extracția completă a dintelui,de sub 2 mm, constă în: A. nu este necesar un tratament chirurgical B. plastia comunicării într-un singur plan C. plastia comunicării în două planuri D. sutura margino-marginala a gingivomucoasei alveolei postextracționale E. evitarea variațiilor presionale intrasinuzale 78. Tratamentul comunicarii oro-sinuzale vechi presupune următoarele: A. nu este necesar un tratament chirurgical B. sutura margino-marginală a gingivomucoasei alveolei postextracționale C. supraalveolar se aplică o meță iodoformată menținută cu o ligatură de sârmă în 8" pe dinții vecini D. cura radicală a sinusului maxilar E. plastia comunicării oro-sinuzale în aceeași ședință cu realizarea curei radicale de sinus maxilar 79. Precizați care dintre următoarele afirmații referitoare la frecvența fracturilor de mandibulă sunt adevarate: A. au frecvența cea mai crescută la sexul feminin B. au frecvența cea mai crescută la sexul masculin C. frecvența este cea mai mare pentru fracturile corpului mandibular D. frecvența este cea mai mare pentru fracturile unghiului mandibular E. frecvența este cea mai mare pentru fracturile condilului mandibular 80. Zonele de minimă rezistență ale mandibulei sunt următoarele: A. antilingula B. apofizele genii C. zona parasimfizară D. colul condilului mandibular E. gaura mentonieră

19 81. Următoarele afirmații cu privire la mecanismul de flexie în cadrul fracturilor de mandibulă sunt adevărate: A. este cel mai rar mecanism de producere a fracturilor mandibulare B. poate determina o fractură directă a mandibulei C. poate determina o fractură indirectă a mandibulei D. se produce prin impact vertical pe unghiul mandibulei E. produce cel mai frecvent fractura intracapsulară a capului condilului mandibular 82. Deplasările fragmentelor fracturate în cazul fracturilor de mandibula pot fi: A. directe B. indirecte C. primare D. secundare E. aleatorii 83. Clasificarea fracturilor de mandibulă după gradul de interesare osoasă include: A. fisuri B. fracturi complete C. fracturi propriu-zise D. fracturi incomplete E. fracturi deschise 84. Următoarele reprezintă semne clinice de întrerupere a continuității osoase în cazul fracturilor de mandibulă: A. durere spontană B. deformări osoase ale etajului mijlociu al feței C. mobilitate anormală a fragmentelor osoase D. modificări ale raporturilor de ocluzie E. trismusul 85. Caracteristicile fracturilor laterale de mandibulă: A. pot fi verticale

20 B. pot fi oblice C. se pot produce prin mecanism direct D. se pot produce prin mecanism indirect E. sunt aproape întotdeauna fără deplasare 86. Menționați particularitățile fracturilor unghiului mandibular: A. linia de fractură poate fi situată în plină masă musculară B. fracturile în plină masă musculară sunt fără deplasare C. fracturile situate înaintea insertiilor musculare sunt caracterizate prin lipsa deplasării fragmentelor osoase D. poate apărea trismusul E. clinic se constată edemul post-traumatic la nivelul regiunii mentoniere 87. Fracturile subcondiliene joase se caracterizează prin: A. sunt de multe ori fracturi cu deplasare B. linia de fractură are un traiect vertical C. ocluzia în doi timpi D. fracturile unilaterale determiă ocluzie deschisă anterioară E. mentonul deviază spre partea bolnavă 88. Caracteristicile fracturilor capului condilian sunt: A. interesează strict porțiunea extraarticulara a condilului mandibular B. se produc prin mecanism de forfecare C. se produc de obicei zdrobiri ale capului condilian D. poate apărea otoragie E. ocluzia în doi timpi 89. Fracturile procesului alveolar mandibular prezintă următoarele particularități: A. sunt fracturi complete ale mandibulei B. sunt fracturi cu păstrarea continuității osoase C. sunt fracturi închise D. se însoțesc de fracturi ale dinților de la nivelul porțiunii osoase fracturate

21 E. se însoțesc de luxații ale dinților de la nivelul porțiunii osoase fracturate 90. Următoarele sunt investigații radiologice (imagistice) necesare pentru stabilirea diagnosticului de fractură de mandibulă: A. radiografia semiaxială de masiv facial B. teleradiografia de profil C. radiografia de mandibulă în incidența defilată D. tomografia computerizată (CT) E. tomografia computerizată (CT) cu reconstrucție 3D 91. Următoarele sunt etapele vindecării osoase secundare în cazul fracturilor de mandibulă: A. faza inițială B. faza de calus cartilaginos C. faza de calus osos D. faza de remodelare osoasă E. faza de resorbție osoasă 92. Precizați durata procesului de vindecare secundară a unei fracturi de mandibula în condițiile efectuării unui tratament adecvat: A. 3-4 săptămâni la copii B. 4-6 săptămâni la copii C. 3-4 săptămâni la adulți D. 4-6 săptămâni la adulți E. 4-6 săptămâni la persoanele în vârstă 93. Fractura de maxilar Le Fort I se caracterizează prin următoarele: A. întregul proces alveolar împreună cu bolta palatină este desprins de restul masivului facial B. palparea este dureroasa retrotuberozitar C. linia de fractura are traiect vertical D. clinic se observă echimoze în binoclu E. linia de fractură are traiect orizontal 94. Fractura Le Fort II se caracterizează prin:

22 A. deformarea etajului mijlociu al feței, cu înfundarea reliefului zigomatic B. mobilitate anormală a întregului etaj mijlociu al fetei în raport cu baza craniului în sens orizontal C. mobilitate anormală a întregului etaj mijlociu al fetei în raport cu baza craniului în sens vertical D. linia de fractură are traiect oblic în jos și înapoi E. deformarea etajului mijlociu al feței cu înfundarea piramidei nazale 95. Fractura Huet (la maxilar) se caracterizează prin: A. asociază o linie de fractură orizontală Le Fort I/II cu trei linii verticale B. asociază o linie de fractură orizontală Le Fort I/II (unilaterală) cu o fractură verticală medio-sagitală C. asociază două linii verticale paramediane între incisivii laterali superiori și caninii superiori D. detașează premaxila E. delimitează un hemimaxilar 96. Semnele clinice comune ale fracturilor de maxilar sunt următoarele: A. tulburări ocluzale B. manifestări clinice orbitale C. tulburări funcționale D. tulburări motorii E. tulburări salivare 97. Semnele clinice ale fracturilor anterioare fără deplasare ale osului malar sunt următoarele: A. înfundarea reliefului osos al arcadei temporo-zigomatice cu perceperea unei discontinuități osoase în treaptă B. discretă echimoză în dreptul arcadei temporo-zigomatice C. echimoză palpebrală în monoclu D. asimetrie facială prin înfundarea reliefului malar E. discretă hipoestezie în teritoriul nervului infraorbital

23 98. Tratamentul subluxației dentare constă în: A. favorizarea erupției dentare, dacă dintele este imatur B. extracția dintelui respectiv, indiferent dacă este temporar sau permanent C. în cazul în care dintele prezintă o mobilitate minima (grad I) se instituie dietă moale D. dacă dintele prezinta o mobilitate de gradul II este indicată fixarea rigidă la dinții vecini E. atitudine de expectativă 99. Următoarele afirmații despre hiperplazii sunt corecte: A. sunt proliferări dismorfice de țesuturi, ireversibile B. prezintă o capacitate de creștere continuă, autonomă și teoretic nelimitată C. sunt într-o oarecare măsură autolimitante D. sunt constituite dintr-o masa tisulară proliferativă, bine diferențiată E. cresc prin infiltrarea țesuturilor adiacente 100. Indicați care dintre următoarele entități patologice sunt chisturi salivare: A. mucocelul B. sialochistul C. chistul dermoid D. chistul branhial E. ranula 101. Chistul dermoid oral prezintă următoarele caracteristici: A. aderă de cele mai multe ori de structurile învecinate B. la presiune lasă godeu C. are creștere rapidă, simptomatică D. are o consistență ferm-elastică E. poate varia în dimensiuni de la câțiva mm până la cm 102. Despre chistul branhial sunt adevărate următoarele afirmații: A. în mod constant chisturile sunt aderente de corpul sau coarnele hioidului B. are o perioada lungă de latență, după care se dezvoltă rapid volumetric C. se prezintă ca o formațiune nodulară submucoasă

24 D. nu se mobilizează liber E. se mobilizeaza în deglutiție 103. Ranula sublinguală prezintă următoarele caracteristici clinice: A. nu depășește ca dimensiuni câțiva mm B. este nedureroasă la palpare C. localizarea sa este pe linia mediană, în planșeul bucal D. formațiunea se situează sub mușchiul milohioidian E. poate ocupa în totalitate hemiplanșeul în care se găsește impingând limba în sus și de partea opusă 104. Hiperplazia fibroasa inflamatorie se caracterizeaza prin: A. este localizată la nivelul fundului de șanț vestibular B. este localizată la nivelul planșeului bucal C. mucoasa acoperitoare poate avea aspect hiperemic D. se prezintă sub forma a două pliuri de mucoasă paralele cu creasta alveolară E. leziunea este extrem de dureroasă la palpare 105. Keratochistul odontogen: A. în evoluție nu induce mobilitatea dinților adiacenți B. în evoluție induce resorbția progresivă a rădăcinilor dinților adiacenți C. radiologic, apare sub forma unei leziuni osoase radioopace D. poate fi unilocular sau multilocular E. induce tulburări senzitive în cazul localizărilor mandibulare 106. Extirparea curativă a tumorii maligne primare are ca scop: A. îndepărtarea în totalitate, monobloc, a tumorii primare B. diminuarea durerii C. limitarea creșterii exofitice D. îndepărtarea tumorii primare cu margini libere E. reducerea dimensiunii tumorii 107. Diagnosticul diferențial al adenopatiei metastatice cervicale se face cu:

25 A. tumori benigne cervicale B. infecții ale regiuniii cervicale C. chisturi ale oaselor maxilare D. adenite inflamatorii E. afecțiuni congenitale 108. Formele tumorale maligne tegumentare sunt: A. nevul melanocitic B. carcinomul spinocelular C. carcinomul bazocelular D. cornul cutanat E. melanomul 109. Forma ulcero-vegetantă a tumorilor maligne, se caracterizează prin: A. apare pe un fond ulcerativ o formațiune cu aspect vegetant B. marginile tumorale sunt netede C. suprafața tumorală este brăzdată de șanțuri, mai mult sau mai puțin adânci D. baza de implantare este fără limite precise E. muguri cărnoși, cu aspect hemoragic 110. Forma ulcero-distructivă a tumorilor maligne se caracterizează prin: A. leziune este de tip ulcerativ, cu margini neregulate, evazate și reliefate B. marginile ulcerației sunt rulate spre exterior C. fundul ulcerației este neted D. leziunea sangerează la cele mai mici traumatisme E. fundul ulcerației este murdar, acoperit cu sfacele fibrino-leucocitare 111. Forma infiltrativ nodulară de debut a tumorilor maligne orale se caracterizează prin: A. suprafața leziunii este brăzdată de șanțuri cu aspect ulcerativ-fisural B. este caracteristică tumorilor maligne orale cu debut la nivelul glandelor salivare mici C. prezența unui nodul ce se dezvoltă la nivelul submucoasei D. formațiunea nodulară prezintă limite precise în profunzime

26 E. mucoasa aacoperitoare prezintă ulcerații de la debutul afecțiunii 112. Formele anatomo-clinice de debut ale tumorilor maligne orale sunt: A. pete albe și pete rosii hipertrofice B. forma ulcerativă C. forma omogenă D. forma vegetantă E. forma endofitică 113. Leziunile cu potențial de malignizare ale mucoasei cavității orale sunt: A. lichenul plan B. leucoplazia C. disfagia sideropenică D. eritroplazia E. glosita sifilitică 114. Simptomatologia în luxația anterioară bilaterală a articulației temporomandibulare cuprinde: A. gura este parțial deschisă, cu mandibula protruzată B. linia interincisiva este deplasată contralateral C. inocluzie verticală frontală cu contact pe ultimii molari D. depresiunie pretragiană E. contactul între molari există doar pe partea afectată 115.Etiopatogenia luxației anterioare acute a articulațtiei temporo-mandibulare cuprinde: A. traumatism direct B. existența unui tubercul articular cu relief șters C. laxitate mandibulară produsa de dezechilibre ocluzo-articulare D. traumatism indirect E. spasme musculare 116. Principiile de tratament în sindromul algodisfuncțional sunt reprezentate de: A. modificarea dietei

27 B. tratamentul medicamentos C. tratamentul radio-chimioterapeutic D. fizioterapia E. terapia ocluzală 117. În etiopatogenia sindromului algodisfuncțional al articulației temporo-mandibulare întâlnim următoarele teorii: A. teoria deplasării mecanice B. teoria neuro-musculară C. teoria psihologică D. teoria funcțională E. teoria ocluzală 118. Carcinomul adenoid chistic localizat la nivelul fibromucoasei palatului dur se caracterizează prin: A. tumora se localizează paramedian, în dreptul găurii palatine mari B. tumora se localizează median, retroincisiv C. infiltrează și se fixează rapid de structurile adiacente D. mucoasa palatină prezintă o ulcerație cu aspect malign E. absența hipoesteziei fibromucoasei hemipalatului dur 119. Semnele clinice de malignizare a unei tumori mixte de parotidă sunt următoarele: A. accelerarea bruscă a creșterii tumorii B. neregularitatea suprafeței și consistența variabilă, neuniformă a tumorii C. fixarea la țesuturile adiacente D. tegumentele acoperitoare rămân nemodificate E. paralizia pe traiectul nervului trigemen 120. Adenomul pleomorf se caracterizează prin: A. cel mai important aspect este legat de capsula tumorală B. capsula este completă atât în tumorile parotidiene cât și în tumorile glandelor accesorii C. capsula delimitează doar aparent tumora, prezentând celule tumorale atât în

28 grosimea ei cât și sub forma de extensii în structurile adiacente D. tratamentul chirurgical de enucleere" a tumorii nu va lasa pe loc focare reziduale E. caracterul multifocal" al tumorii se referă la recidivele după extirpare incompletă 121. Parotidita recurentă juvenilă: A. se caracterizează prin episoade repetate de tumefiere parotidiană dureroasă și scurgere de puroi din canalul Stenon B. sialografia nu are o valoare diagnostică certă C. glanda parotidă afectată prezintă aspect sialografic de pom înflorit" pe imaginea sialografică D. tratamentul constă în antibioterapie pe cale generală și lavajul canalului Stenon E. în toate cazurile dispare spontan 122. Indicațiile parotidectomiei în litiaza parotidiană: A. calculi multipli (mai mult de 3) situați intraglandular B. eșecul litotriției extracorporale C. calcul localizat la nivelul canalului Stenon D. calcul situat în parenchimul glandular E. cu totul excepțională 123. Despicăturile totale, după Valerian Popescu: A. rezultă din asocierea despicăturilor anterioare și posterioare complete B. interesează buza superioara, pragul narinar, creasta alveolară, palatul dur, vălul palatin și lueta C. cele unilaterale cuprind o diviziune anterioară care trece de o parte și de alta a bontului median D. cele unilaterale interesează palatul primar pe o singură parte E. se mai numesc cheilo-gnato-stafilo-schizis 124. Criteriile de diagnostic în cazul nevralgiei trigeminale clasice sunt reprezentate de: A. durere intensă, cu caracter de împungere" B. durere declanșată de ariile trigger sau de factori trigger

29 C. prezența semnelor clinice de deficit neurologic D. dureri care pot fi atribuite altor afecțiuni E. afectează una sau mai multe ramuri ale nervului trigemen 125. Utilizarea blocajului chimic prin infiltrații anestezice în tratamentul nevralgiei esențiale de trigemen: A. este folosit pentru determinarea sediului durerii B. folosește glicerol la nivelul ganglionului Gasser C. îndepărtează vasele sanguine aberante situate în proximitatea rădăcinii trigeminale D. duce la ameliorarea crizelor dureroase E. folosește xilina 2% și clorpromazina 126. *Indicațiile extracției dentare legate de patologia dento-parodontală sunt următoarele: A. sinuzita maxilară rinogenă B. dinţi cu fracturi transversale în treimea apicală C. adenite supurate D. dinţi în malpoziţie E. edentaţia subtotală maxilară 127. *Complicațiile extracției dentare sunt următoarele: A. luxația ATM B. trismusul C. împingerea molarului de minte superior în spaţiul pterigomaxilar D. fractura vestibulară de la nivelul molarilor superiori E. lezarea mugurilor dinţilor permanenţi 128. *Factorii care influenţează vindecarea întârziată a plăgii postextracţionale sunt următorii, cu excepția: A. dehiscenţa plăgii. B. antibioterapia C. malnutriţia D. radioterapia

30 E. vârsta pacientului *Fractura corticalei alveolare nu se produce frecvent în cazul extracţiilor din zonele: A. corticala vestibulară de la nivelul caninului superior şi molarilor superiori B. corticala vestibulară de la nivelul grupului frontal superior C. corticala linguală din dreptul molarilor inferiori. D. tuberozitatea maxilară. E. podeaua sinusului maxilar *Fractura coronară a dintelui vecin poate fi produsă prin: A. utilizarea unui cleşte cu fălci prea lungi B. aplicarea cleştelui de extracţie în axul dintelui C. aplicarea corectă a cleştelui de extracţie D. aplicarea elevatorului fără punct de sprijin pe dintele vecin E. deraparea instrumentarului de extracţie *Factorii de risc pentru fractura radiculară sunt reprezentați de: A. Rădăcini lungi B. Rădăcini convergente (în special la primii molari superiori) C. Sept interradicular subțiri D. Fenomene de hipercementoză E. os alveolar subțire 132. *Indicaţiile postextracționale sunt următoarele: A. se menţine pansamentul supraalveolar timp de o oră B. dieta se va relua după îndepărtarea pansamentului C. se va evita consumul de băuturi carbo-gazoase în primele zile după extracţie D. se recomandă clătiri uşoare cu soluţii antiseptice pe bază de clorhexidină E. spălatul dinţilor este permis doar după îndepărtarea pansamentului 133. *Tipurile de lambouri utilizate pentru alveolotomie sunt: A. lamboul în baionetă B. lamboul dreptunghiular

31 C. lamboul în plic D. lamboul cu grosime parțială E. lamboul Neuman-Widman modificat 134. *Indicațiile alveolotomiei sunt următoarele: A. rădăcini ce nu pot fi extrase cu cleștele B. rădăcini deformate prin procese de hipocementoză C. dinţi cu rădăcini convergente D. resturi radiculare rămase mult timp intramucos E. rădăcini situate sub lucrări protetice adjuncte 135. *Inidcațiile extracţiei dentare cu separaţie interradiculară sunt următoarele: A. examenul radiologic relevă prezenţa unor rădăcini convergente B. dinţi cu distrucţie a unei porţiuni radiculare, care nu permite o aplicare eficientă a cleştelui de extracţie C. dinţi la care rădăcinile nu sunt unite la nivelul podelei camerei pulpare D. în cazul producerii unei fracturi corono-radiculare în timpul manevrelor de extracţie E. molari temporari cu rizaliză semnificativă a rădăcinilor 136. *Indicațiile extracției cu elevatorul Lecluse sunt reprezentate de: A. rădăcinile molarului de minte inferior sunt recurbate mezial B. integritatea coroanei dentare a molarului trei C. prezenţa premolarilor unu şi doi integri, cu implantare favorabilă. D. radiologic molarul trei prezintă rădăcini drepte. E. integritatea rădăcinii molarului trei 137. *Caracteristicile cleştilor de extracţie sunt reprezentate de: A. fălcile sunt perpendiculare pe mâner pentru dinţii de la mandibulă B. fălcile fac un unghi ascuțit cu mânerul pentru dinţii mandibulari C. cleştii cu fălci rotunde sunt pentru dinţi pluriradiculari D. cleştii pentru molarii maxilari sunt pereche stînga-dreapta E. cleştii îndoiţi pe lat sunt folosiţi mai frecvent, pentru molarul unu

32 138. *Indicaţiile de extracţie a dinţilor temporari sunt: A. dinţi temporari erupţi în malpoziţie B. dinţi temporari cu procese carioase simple C. dinți care întreţin osteomielite D. dinţi temporari incluși E. dinţi cu parodontopatie marginală cronică profundă 139. *Regulile care trebuie să fie respectate la folosirea elevatorului drept sunt: A. elevatorul drept trebuie ţinut în mâna dreaptă cu policele aplicat de-a lungul părţii active B. întotdeauna se aplică vestibular și palatinal C. suprafaţa convexă a părţii active trebuie să fie in contact cu dintele care urmează a fi extras D. aplicarea elevatorului la nivelul dinţilor superiori si posteriori trebuie să fie paralel cu axul dintelui. E. elevatorul drept nu trebuie folosit pentru extracţia dinţilor pluriradiculari 140. *Elementele care pot constitui factori de risc pentru fractura mandibulei sunt: A. incluzia orizontală a molarului de minte inferior B. atrofia redusă a mandibulei C. raportul apropiat cu sinusul D. utilizarea instrumentarului rotativ E. prezenţa unui chist folicular 141. *Anestezicul local utilizat în medicina dentară, sigur şi eficient, trebuie să îndeplinească următoarele calităţi: A. inducţie suficient de lungă B. durata adecvată a anesteziei, ce trebuie să varieze între 180 şi 240 de minute C. incidenţă scăzută a efectelor adverse D. raport bun cost/toxicitate E. efect anestezic moderat

33 142. *Tratamentul de urgenţă al accidentului hipoglicemic constă în: A. se finalizează intervenţia terapeutică B. se administrează insulină C. dacă simptomele se remit, pacientul va fi monitorizat minute D. dacă simptomele se agravează se administrează ser fiziologic E. se administrează soluţie glucoză 10% perfuzabilă 143. *Tratamentul de urgenţă al crizei anginoase constă în: A. poziția ortostatică a fotoliului dentar B. administrare de protoxid de azot C. administrarea unui vasoconstrictor coronarian D. administrarea unei tablete de Sintrom E. administrare de oxigen 100% 144. *Manifestările clinice ale alergiei sunt reprezentate de: A. apnee B. bradicardie C. tahicardie D. hipertensiune arterială E. oligurie 145. *Simptomatologia injectitei postanestezice include: A. dureri nevralgiforme localizate B. durerea cedează la analgetice obișnuite C. tumefacţie D. disfonie E. hematom 146. *Complicaţiile locale ale anesteziei locale și loco-regionale sunt: A. necroza osoasă B. anestezia de scurtă durată C. hemoragia postextracţională.

34 D. trismusul E. disfagia 147. *Teritoriul anesteziat prin infiltrația nervului lingual în planşeul bucal este reprezentat de: A. versantul vestibular al crestei alveolare de la ultimul molar la linia mediană. B. mucoasa hemipalatului C. regiunea presulcală a hemilimbii D. versantul lingual al crestei alveolare de la ultimul molar la linia mediană E. mentonul *Greşelile de tehnică care duc la neinstalarea anesteziei sunt: A. puncţia efectuată mai sus nu va intercepta nervul alveolar inferior la intrarea în canalul mandibular şi anestezia nu se instalează. B. puncţia efectuată mai jos va determina anestezia nervului auriculotemporal C.puncţia efectuată mai sus va determina paralizia muşchiului maseter. D.puncţia efectuată prea medial va duce la proptirea acului în marginea anterioară a ramului mandibular E. puncţia efectuată prea lateral va determina tulburări de deglutiţie *Gaura infraorbitară este situată: A. la 2-3 cm sub rebordul orbitar inferior. B. la unirea celor 2/3 interne cu 1/3 externă a marginii infraorbitare C. sub sutura zigomato-maxilară D. la 5 mm înfara liniei verticale mediopupilare E. pe linia verticală care trece între cei doi premolari inferiori *Avantajele anesteziei intraligamentare sunt: A. posibilitatea localizării anesteziei la o hemiarcadă B. durată lentă de instalare a anesteziei C. lipsa anesteziei la nivelul părţilor moi D. durerea locală postanestezică mai puțin frecventă E. apare rar alveolita postextracţională

35 151. *Agenții vasoconstrictori au următoarele efecte: A. resorbţie mai rapidă a anestezicului în circulaţie B. efect anestezic local cu potenţă semnificativ scăzută C. risc mai scăzut de toxicitate locală D. diminuarea sângerării locale E. scăderea concentraţiei plasmatice a substanţei anestezice 152. *Posologia lidocainei include: A. doza uzuală pentru anestezia locală este de mg lidocaină B. doza maximă de lidocaină fără adrenalină nu va depăşi 500 mg C. doza maximă de lidocaină cu adrenalină nu va depăși 300 mg D. doza uzuală pentru anestezia locală este de 1-5 ml soluţie 2%. E. la copiii peste 3 ani cu dezvoltare normală, doza maximă de lidocaină fără adrenalină este de 200 g/kg-corp *Substanţele anestezice locale folosite în medicina dentară de tip derivaţi esterici sunt: A. Lidocaina B. Mepivacaina C. Clorprocaina D. Prilocaina E. Articaina 154. *Reperele pentru anestezia la tuberozitate sunt: A. rădăcina mezială a molarului de 6 ani. B. mucoasa fixă. C. planul de ocluzie al molarilor superiori D. creasta zigomato-alveolară E. creasta temporală 155. *Pentru anestezia la gaura palatină se folosesc următoarele repere: A. primul molar la 1 cm deasupra coletului. B. la 0,5 cm înapoia marginii posterioare a palatului dur

36 C. în unghiul diedru format de creasta alveolară cu lama orizontală a osului palatin D. la 1 cm înapoia cârligului aripii interne a apofizei pterigoide E. la 0,5 cm înapoia şi deasupra coletului incisivilor centrali superiori 156. *Etiopatogenia luxaţiei temporo-mandibulare anterioare acute este reprezentată de: A. se asociază frecvent cu fractura conductului auditiv extern B. se produce prin cădere pe meton cu gura deschisă C. posibilă numai în asociere cu fractura subcondiliană D. se produce prin cădere pe menton cu gura închisă E. predomină la bărbați 157. *Particularitățile sialografiei sunt: A. se foloseşte mai fecvent pentru glanda submandibulară B. este utilă în depistarea calculilor radio-opaci C. este o radiografie a glandei salivare după injectare de Techenţiu99 D. se foloseşte mai fecvent la glanda parotidă E. utilizează ultrasunetele 158. *Criterii relative de sacrificare ale nervului facial reprezintă: A. recidive B. pareza preoperatorie în teritoriul nervului facial C. unul sau mai multe ramuri din nerv trec la o distanţă mică de tumoră (2-3 mm) D. unul sau mai multe ramuri din nerv trec prin masa tumorală E. experiența chirurgului 159. *Pentru keratochistul odontogen primordial unilocular nu se face diagnostic diferenţial cu: A. ameloblastomul B. fibrom ameloblastic C. cavitatea osoasă idiopatică D. mixom odontogen E. chistul timic 160. *Granulomul periferic cu celule gigante are următoarele caracteristici:

37 A. apare în special la tineri, prevalent la sexul masculin B. nu apare la pacienţii edentaţi C. se prezintă ca o leziune pediculată D. are dimensiuni mici, de 0,5-1 cm E. are risc mare de malignizare 161. *Hiperplazia fibroasă inflamatorie localizată la nivelul fundului de sac vestibular se mai numeşte: A. hipertrofie mentonieră benignă B. hiperplazie papilomatoasă inflamatorie C. epulis granulomatos D. epulis fisurat E. hiperplazia cuniculată 162. *Diagnosticul diferenţial în chistul de duct tireoglos cuprinde: A. abces de lojă submandibulară B. ranula subhioidiană C. lipomul D. limfomul E. adenocarcinomul tiroidian 163. *Ranula în bisac prezintă unul dintre următoarele semne clinice: A. bombează laterocervical B. bombează pe linia mediană C. tegumentele sunt infiltrate D. aspectul oral este şters E. se mobilizează în deglutiție 164. *Următoarea entitate face parte dintre chisturile părţilor moi orale: A. chistul branhial B. ranula C. mucocelul

38 D. chistul gastrointestinal heterotopic E. chistul anevrismal 165. *Dintre aspectele radiologice ale osteomielita supurată acută face parte și: A. semnele caracteristice apar la de zile de la debut B. imagine clasică de os ros de şoareci C. osul marmorat D. zonă de osteoliză difuză, fără focare de osteocondensare E. imagine în capac de sarcofag 166. *Diagnosticul diferenţial în abcesul spaţiului pterigomandibular include: A. tumori retrofaringiene B. abcesul submandibular C. parotidita acută supurată D. abcesul laterofaringian E. osteomielita de ram mandibular 167. *Diagnosticul diferenţial în abcesul spaţiului submentonier se face cu: A. ranula B. chistul de canal tireo-glos C. chistul sebaceu D. adenita supurată E. adenopatia submandibulară 168. *Următoarea este o fractură posterioare a complexului zigomatic: A. fractura în lambda B. fractura de tip Huet C. fractura blow-out D. fractura dublă E. fractura în volet 169. *Litiaza parotidiană prezintă următoarele caracteristici: A. este frecvent întâlnită