(.48) - Egalizorul ZF forţează anularea efectelor introduse de canal conform ecuaţiei: ' '' = = + (.49)

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "(.48) - Egalizorul ZF forţează anularea efectelor introduse de canal conform ecuaţiei: ' '' = = + (.49)"

Transcript

1 8. Consideraţii privitoare la egalizarea canalului în sistemele OFM - Egalizarea canalului poate fi realizată atât în domeniul timp cât şi în domeniul frecvenţă - Egalizarea în domeniul frecvenţă, mai uşor de realizat în OFM datorită FFT realizată implicit, poate fi de mai multe tipuri: Egalizare pe ton (PTE) Zero Forcing (ZF) Minimum Mean Squared Error(MMSE) Egalizarea în domeniul timp - Sarcina egalizorului în domeniul timp (TEQ Time omain Equalizer) este de a scurta răspunsul la impuls al canalului astfel încât lungimea acestuia să fie mai mică sau egală cu lungimea intervalului de gardă. Aceasta pentru a asigura eliminarea ISI datorată propagării multicale şi pe canale cu întârzieri mai mari decât M T e, fără a scădea eficienţa transmisiei. - Această sarcină este mult mai uşor de îndeplinit decât o eventuală eliminare a interferenţei intersimbol - Egalizorul este de fapt o linie de întârziere cu 10 până la 64 coeficienţi (similară unui filtru FIR), putând fi privit ca un filtru adaptiv. - Egalizarea în domeniul timp nu face obiectul acestui curs Egalizare pe ton(pte) - Este similară cu TEQ, dar acționează asupra fiecărei subpurtătoare după trecerea în domeniul frecvenţă; - inserarea egalizorului în scheme bloc a receptorului este prezentată în Fig. 21. Fig. 21. Egalizare per ton (PTE) - Se calculează efectul canalului pe fiecare subpurtătoare, coeficienţii h k (it s ), şi se corectează efectul canalului pe fiecare subpurtătoare cu ajutorul unui filtru FIR cu lungime variabilă. - este complicat de implementat la sisteme cu N mare Egalizare Zero Forcing (ZF) - Semnalul recepţionat pe subpurtătoarea k pe o perioadă de simbol este expimat in (.48), în care in coeficientul canalului se includ si efectele recuperarilor incorecte ale frecvenţei purtătoare locale şi frecvenţei de eşantionare: ' c k = h k c k + z k (.48) - Egalizorul ZF forţează anularea efectelor introduse de canal conform ecuaţiei: ' '' ck z c k k ZF ck hk hk = = + (.49) - din ecuația (.49) rezultă că egalizarea ZF amplifică nivelul zgomotului - prelucrările se realizează în paralel pentru toate cele N ieşiri ale FFT; o discuţie mai detaliată asupra egalizării după principiul ZF depăşeşte cadrul cursului de faţă - inserarea egalizorului ZF în receptor este prezentată în Fig. 22. Fig. 22. Egalizare Zero Forcing (ZFE) Notă: blocurile de demapare includ și funcția de decizie a fazorului recepționat 18

2 Egalizare Minimum Mean Squared Error (MMSE) - Egalizorul care lucrează după acest principiu minimizează puterea medie a semnalului de eroare, definit de (. 50),dintre simbolul recepţionat c k furnizat de IFFT, (. 44), şi simbolul transmis c k, : e k (n)=c k -c k (. 50) - valoarea simbolului c k e dată ecuaţia (. 51) în care h k * este conjugatul complex al coeficientului funcţiei de transfer a canalului pe subpurtătoarea de index k, pe perioada respectivă de simbol OFM zkh * k/ck= * * * 2 ' '' ' hk ckhkhk + zkhk hk + zk k MMS = k = = k 2 2 hk + 2σ hk + 2σ hk + 2σ c c c (. 51) - Inserarea egalizorului MMSE în receptor este prezentată în Fig. 2. Fig. 23. Egalizare Minimum Mean Squared Error (MMSE) Notă: blocurile de demapare includ și funcția de decizie a fazorului recepționat - Pentru egalizarea canalului trebuie determinată funcţia de transfer al acestuia, care este exprimată prin coeficienții complecși h k pe subpurtătoarea f k. În cazul canalelor lent variabile (de ex. canale fixe) funcţia de transfer poate fi determinată prin transmisia periodică a unor semnale pilot cu valoare cunoscută pe întreaga bandă de frecvenţă pe o perioadă de simbol OFM. Frecvenţă - Pe baza semnalului recepţionat receptorul, cunoscând semnalul transmis, determină caracteristica de transfer al canalului. Această caracteristică este utilizată pentru egalizare până la recepţia unui alt semnal de test. Repartizarea simbolurilor pilot pentru această metodă este reprezentată schematic în Fig. 24. Fig. 24. Repartizarea semnalelor pilot pe întreaga bandă de frecvenţă block type - Frecvenţa de transmitere a acestor semnale de test trebuie să fie suficient de mare, astfel încât intervalul T să fie mai mic decăt timpul de coerenţă a canalului. - În cazul canalelor radio mobile, deoarece viteza de variaţie a acestora este mare, măsurarea cu precizie acceptabilă a acestor canale cu metoda de mai sus ar reduce semnificativ eficienţa sistemului, deoarece frecvenţa de transmisie a acestor semnale de test trebuie să fie mare. Frecventa T Timp Timp F - În cazul transmisiilor mobile pentru măsurarea caracteristicii de atenuare se pot transmite simboluri pilot (date cunoscute) în mod continuu pe anumite subpurtătoare, numite numite subpurtătoare pilot, aşa cum se arată schematic în Fig. 25 Fig. 25. Repartizarea simbolurilor pilot pe subpurtătoare pilot combtype - Numărul de subpurtătoare pilot trebuie ales astfel încât 1 canalul să fie eşantionat cu o frecvenţă de eşantionare care respectă teorema eşantionării, adică F, 2 τ M unde τ M este întârzierea maximă a răspunsului la impuls a canalului. - acă această condiţie este îndeplinită, valoarea aproximativă a funcţiei de transfer pentru celelalte subpurtătoare, adică a coeficienților h k, poate fi obţinută, cu o acurateţe suficient de bună, prin interpolare în frecvență. 19

3 - acă canalul are un răspuns relativ lung la impuls, raportat la durata perioadei de simbol, această metodă impune utilizarea unui număr mare de subpurtătoare pilot, ceea ce ar scădea eficienţa transmisiei. - O soluţie posibilă o reprezintă transmisia unor simboluri Frecventa T QAM pilot care să fie distribuite atât în timp cât şi în frecvenţă ( scaterred pilots ). Repartizarea simbolorilor QAM pilot este reprezentată în Fig. 26. F Fig. 26. Repartizarea simbolurilor pilot împrăştiate - scattered pilots - În acest caz determinarea caracteristicii de transfer a canalului se realizează utilizând un număr mai mic de Timp simboluri de test, dar necesită efectuarea unei interpolări bidimensionale (timp+frecvenţă). - Valorile ecarturilor T şi F trebuie să îndeplinească simultan condiţiile menţionate mai sus. - În practică, se aplică atât subpurtătoarele pilot cât și simbolurile pilot împrăștiate. - Analiza metodelor de interpolare în timp şi sau frecvenţă depăşeşte cadrul cursului de faţă. 9. Efecte adverse ale canalelor de transmisie. - Tehnica OFM este foarte eficientă pe canalele afectate de propagări multicale sau de interferenţă intersimbol, dar este afectată de următoarele distorsiuni şi interferenţe apărute pe canalul de transmisie. Efectul oppler - O deviaţie în frecvenţă datorată efectului oppler poate duce la pierderea ortogonalităţii dintre subpurtătoare, ducând la apariţia ICI. - Efectele deviaţiei în frecvenţă a spectrului semnalului recepţionat sunt echivalente cu efectele recuperării incorecte a purtătorului local. Compensarea acestei deviaţii se face simultan cu recuperarea şi sincronizarea purtătorului local. Zgomote de impuls - Semnal multipurtător este integrat pe o perioadă destul de mare (perioada de simbol OFM) şi de aceea este afectat mult mai puţin de acest tip de zgomote decât modulaţiile monopurtător. Atenuări - Transmisiile radio sunt supuse deseori unor atenuări în întreaga bandă de frecvenţe în aşa măsură încât raportul semnal/zgomot coboară la nivelele sub cele admisibile pentru perioade de timp foarte mici. În sistemele multipurtător, deoarece atât semnalul cât şi zgomotul sunt integrate pe o perioadă de simbol OFM (perioadă ce este mult mai mare decât durata atenuărilor), raportul semnal/zgomot mediu se menţine în limite acceptabile. Jitterul de fază - Efectul jitterului asupra transmisiilor multipurtătoare este echivalent cu o creşterea nivelului zgomotului alb. Acest lucru se datorează faptului că puterea spectrală a jiterului se distribuie uniform pe toată banda ocupată, afectând la fel toate subcanalele şi datele transportate de acestea. Interferenţe în domeniul frecvenţă - Sistemele OFM sunt destul de sensibile la interferenţele în domeniul frecvenţă, cum sunt interferenţele unitonale. La transmisiile monopurtător, unde o singură purtătoare ocupă întrega bandă de frecvenţă, o interferenţă monotonală nu va afecta transmisia atâta timp cât nivelul acesteia va fi destul de mic în comparaţie cu puterea semnalului purtător. La transmisiile OFM puterea semnalului este divizată în N subpurtătoare, cele cu putere mică fiind afectate de interferenţa monotonală, daca aceasta corespunde frecvenţelor respective, şi în consecinţă datele transmise pe acestea sunt eronate, aceste erori fiind compensate (parțial) prin utilizarea codurilor corectoare istorsiuni neliniare - Sistemele multipurtător sunt mult mai sensibile la distorsiuni de neliniaritate, cum ar fi cele introduse de amplificatorul final de radiofrecvență, decât cele monopurtător. - acă datele de intrare care modulează subpurtătoarele sunt independente din punct de vedere statistic şi dacă numărul de subpurtătoare N este mare, distribuţia nivelului semnalului OFM este în general gaussiană, independent de constelaţiile folosite la modularea subpurtătoarelor sau de numărul de subpurtătoare, spre deosebire de sistemele monopurtător unde raportul dintre puterea maximă şi cea medie (PAPR, peak/average power ratio) depinde doar de constelaţia folosită. 20

4 - considerând N m subpurtătoare modulate cu date care au aceiași distribuție statistică dar sunt independente ( independent and identically distributed - i.i.d.) probabilitatea ca puterea de vârf să depășească o valoare impusă P v0, ceea ce este echivalent cu probabilitatea ca PAPR să depășească valoarea corespunzătoare PAPR 0 = P v0 /P m este limitată inferior de: PAPR0 N P( PAPR > PAPR m 0 ) 1 ( 1 e ) (. 52) - eoarece la sistemele OFM raportul PAPR poate lua valori foarte mari, chiar dacă aceste valori apar pe termen scurt, amplificatoarele de putere trebuie să funcţioneze cu back-off ridicat. - Valorile ridicate ale PAPR afectează semnificativ calitatea semnalului emis în banda alocată şi produc interferenţe în benzile de frecvenţă învecinate în special în cazul legaturilor UpLink ale reţelelor celulare datorită parametrilor amplificatoarelor finale de RF folosite în terminalele mobile. - O soluţie studiată în literatură pentru reducerea valorii PAPR a semnalelor multipurtător este adăugarea unor date modulatoare redundante, calculate în funcţie de datele modulatoare utile ale simbolului OFM respectiv, astfel încât semnalul OFM rezultat să aibă un PAPR mult mai redus, urmată de suprimarea acestora după demodulare. Această soluţie conduce însă la creşterea complexităţii şi la scăderea eficienţei spectrale. - În cazul transmisiilor monopurtător, valoarea PAPR şi valoarea maximă a semnalului depind numai de constelaţia utilizată (vezi curs TC/TM), semnalul modulat neavând o distribuție gaussiană a amplitudinii. Insă dezavantajul major ale acestor transmisii este că sunt sensibile la caracteristici selective în frecvență ale canalelor de transmisii. - e aceea, s-a căutat combinarea avantajelor OFM, în privinţa distorsiunilor introduse de selectivitatea canalului, cu avantajul transmisiei monopurtător, în privinţa valorii PAPR, obţinându-se astfel tehnica Single-Carrier-FMA (SC-FMA), în cadrul căreia simbolurile sunt modulate în timp pe o singură purtătoare. - Aceasta se realizează prin aplicarea unei transformate Fourier discrete (FT) în N u puncte, cu N u < N, asupra celor N u nivele modulatoare c k, k=1,...,u, rezultate în urma mapării. Ieşirile circuitului FT c k vor constitui nivelele modulatoare care se introduc la intrarea modulatorului OFM (blocul IFFT), după cum se arată în Fig. 27. Pe celelalte N-N u se introduce nivelul modulator nul sau nivele impuse de generarea simbolurilor pilot. Fig. 27. Schema bloc a emitatorului SC-FMA - În urma aplicării FT asupra nivelelor modulatoare c k, care sunt privite ca eşantioane în timp, a mapării nivelelor modulatoare pe intrările p,..., p+n u, care corespund subpurtătoarelor pf s,..., (p+n u )fs, şi aplicării IFFT în N puncte, eşantioanele rezultante sunt eşantioanele unui semnal în timp care are valorile amplitudinii şi PAPR similare semnalului de la intrarea FT şi spectrul BB plasat în domeniul pf s,..., (p+n u )f s. - eoarece transformatele IFFT şi FFT sunt complementare, utilizând pentru precodare un bloc FT, semnalul obţinut în urma modulării OFM va avea amplitudinea maximă şi PAPR ale unui semnal monopurtător. - Receptorul SC-FMA trebuie să conţină, în plus faţă de receptorul OFM un bloc IFT care să execute operaţia inversă FT-ului efectuat la emisie, vezi schema bloc din Fig Studiile efectuate arată că valorile PAPR ale SC-FMA sunt mai mici cu valori cuprinse între 2 şi 6 db, faţă de de valorile PAPR asigurate de OFM pentru aceeaşi modulaţie. - Valorile PAPR asigurate de SC-FMA depind mult mai puțin de constelația QAM folosită, decât cele asigurate de OFMA. e exemplu diferența dintre valorile PAPR ale constelațiilor 4 și 16-QAM este de circa 2,6 db pentru OFM, iar la SC-FM aceasta scade la circa 1 db. - Valorile PAPR depind însă şi de tehnica de acces folosită, vezi paragraful Utilizarea SC-FMA conduce și la scăderea SINR după egalizarea cu metoda MMSE a canalelor selective în frecvență. Mărimea acestei degradări depinde de tehnica de acces folosită, vezi par

5 Fig. 28. Schema bloc a receptorului SC-FMA - Această soluţie este adoptată în sistemul celular LTE-Advanced pentru legătura uplink. 10. Avantajele şi dezavantajele modulaţiei OFM. - Sistemele de transmisii OFM au următoarele avantaje: sunt flexibile, satisfăcând diverse cerinţe cum ar fi, complexitatea, eficienţă spectrală, modelare spectrală şi performanţe. nu necesită adaptare instantanee la răspunsul la impuls a canalului. Sunt robuste la interferenţe de tip impuls şi la variaţii ale canalului. etecţia diferenţială poate elimina necesitatea folosirii egalizoarelor, nefiind astfel nevoie de secvenţe de antrenare, ceea ce conduce la creşterea eficienţei transmisiei (dar reduce performanţele de SNR cu cel puţin 3 db). Semnalul de modulat este afectat doar de variațiile de la o perioadă de simbol la următoarea; erorile nu se acumulează Fiind o tehnică de transmisie paralelă este mai imună la deplasări ale momentelor de sondare decât transmisiile seriale, datorită faptului că perioada de simbol OFM e mare Pe măsura creşterii numărului N, eficienţa spectrală creşte; trebuie avut în vedere că, pentru o lărgime de bandă dată, numărul de subpurtătoare este limitat superior datorită limitării valorii inferioare a f s din cauza dispersiei oppler în frecvenţă a spectrului. Este simplu de implementat un sistem variabil debit de date / lărgime de bandă prin variaţia raportului debit de date / număr de subpurtătoare. Permite utilizarea unor benzi de frecvenţă agregate, folosind transmisia cu o singură purtătoare de canal, prin modularea selectivă a unor grupuri de subpurtătoare Un sistem OFM care utilizează o codare şi o întreţesere adecvate (COFM) are performanţe superioare faţă de alte sisteme de transmisie, în special în condiţii de transmisii pe canale radio mobile afectate de severe distorsiuni de propagare multicale. Modul de introducere a codurilor corectoare depinde de numărul de utilizatori şi de modul de acces al acestora la sistemul de transmisie. ezavantajele sunt: Valorile mari ale PAPR care impun folosirea unui back-off ridicat la etajele de putere ale echipamentele de transmisiune şi utilizarea unor etaje de putere mai performante, comparativ cu sistemele cu o singură purtătoare Tehnica SC-FM asigură valori mai mici ale PAPR, dar implică procesări suplimentare și micșorează valoarea SINR după egalizare Fiind transmisii paralele sunt mai sensibile la deviaţii în frecvenţă ale purtătoarei de canal şi la interferenţe monotonale, decât sistemele cu o singură purtătoare. 11. Metode de acces - Sistemul de transmisie OFM poate fi utilizat de un singur utilizator, căruia i se atribuie întreaga bandă de transmisie, sau de mai mulţi utilizatori, care împart debitul binar al transmisiei. Tipurile de acces utilizate sunt: a. TMA-COFM: acesta implică alocarea întregului debit unui utilizator pentru un interval de timp. Nu este foarte folosit. b. FMA-OFM: implică alocarea permanentă a unui număr de subpurtătoare (subcanale) fiecărui utilizator. - Numărul de subpurtătoare ale unui utilizator poate fi alocat în două moduri, vezi figura 28: modul grupat ( localized ) în care subpurtătoarele sunt adiacente formând un grup compact modul distribuit ( distributed ) în care subpurtătoarele alocate unui utilizator sunt împrăştiate în întreaga bandă de frecvenţă. Un caz particular al acestui mod este modul întreţesut ( interleaved ). În acest mod subpurtătoarele unui utilizator sunt împrăştiate echidistant cu un ecart f s, vezi Fig

6 - Alocarea de tip localized poate asigura utilizarea unei modulaţii mai bine adaptată la starea canalului, dar necesită un număr mai mare de simboluri pilot pentru a asigura o aceeaşi precizie a estimării stării acestuia, decât alocarea de tip interleaved Fig. 29. Tipuri de alocare FMA-OFM (din Myung), =3 - În ceea ce priveşte valorile PAPR, scăderea PAPR asigurată de SC-FMA, față de OFMA, cu alocare localized este mai mică decât cea asigurată de SC-FMA cu alocare interleaved. - Scăderea valorii SINR după egalizarea MMSE a canalului selectiv în frecvență este pronunțată la valori mari ale SNR din canal, afectând transmisiile cu număr mare de biți/simbol. - Această degradare depinde și de tipul de alocare: pentru alocarea localized valoarea SINR scade cu circa 3 db la SNR = 30 db pentru alocarea interleaved, valoarea SINR scade mai pronunțat. egradarea SINR depinde de ecartul f s, crescând de la 5 db, pentru = 4 și putând ajunge la 10 db pentru = 16. c. TMA+FMA- este o combinaţie între metodele menţionate mai sus. O variantă a acestui tip este OFMA (OFM Access) în care unui untilizator i se alocă S subpurtătoare pe durata a E perioade de simbol OFM, adică S E simboluri QAM. Acest mod de alocare este folosit in WiMax și LTE, fiind exemplificat în capitolele de Modulații Adaptive din prezentul curs și din cursul de Transmisii de date, an IV. - În literatură se mai întâlnesc variante de tip CMA-COFM. O descriere principială va fi făcută după cursul de CMA. 12. Aplicaţii - Tehnica de transmisie Coded OFM (COFM) este folosită atât la transmiterea semnalelor de televiziune digitală (VB) cât şi la transmiterea semnalelor audio digitale (AB). - Pentru televiziunea digitală, se folosesc standardele VB-T și VB-T2, pentru difuziunea terestră, VB-S şi VB-S2 pentru difuziunea prin satelit şi VB-H, pentru difuziunea către echipamente mobile de tip hand-held. - Ca exemplu standardul VB-T include o transmisie COFM având următorii parametri: Banda de frecvenţe B = 8 MHz, f s = 64/7 khz, Δ = ¼, 1/8, 1/16 sau 1/32 din T u perioada utilă. Codul corector exterior RS (204, 188, t = 8); codul interior PCC cu ratele r = ½, 2/3, ¾, 5/6, 7/8. Constelaţii folosite 4, 16 sau 64 QAM. Există două moduri de lucru: 8k având N = 8192, N u = 6819, T u = 896 μs; 2k având N = 2048, N u = 1704, T u = 224 μs. Sistemul defineşte modul de întreţesere a datelor pe subcanale, mecanismul pentru transmiterea sigură a parametrilor transmisiei şi alocarea simbolurilor dedicate sincronizării în fluxul OFM. Se transmit subpurtătoare pilot în mod continuu (simboluri de antrenare invariante în timp) şi celule pilot distribuite (simboluri de sincronizare cu secvenţă distribuită periodic atât în timp cât şi în frecvenţă). Simbolurile de sincronizare sunt transmise cu o putere mai mare decât celelalte, la un raport de 16/9. - Standardul VB-T2 are moduri de lucru in care N = su N = și în care s-au redus durata intervalului de gardă și procentul subpurtătoarelor pilot pentru a mări eficiența sistemului. Codurile folosite sunt LPC (cod interior) și BCH (cod exterior), iar debitul maxim cu un cod inerior cu rata 2/3 poate atinge 40.2 Mbps, față de de 27,1 Mbps al VB-T - Sistemele VB-S și VB-S2 au parametri similari, o diferență esențială fiind faptul că utilizează modulații de tip PSK (4, 8, 16) și A+PSK circulară de tip I, pentru a reduce valoarea PAPR a semnalului OFM. - Variante ale tehnicii OFM sunt utilizate în transmisiunile în reţelele WiFi, conform, conform standardelor a., g., n, ac. Se va discuta la laborator. - Un alt domeniu în care este utilizată tehnica COFM este interfaţa radio a sistemelor de comunicaţii mobile din generaţia a 4-a (4G). - Sistemele care sunt utilizate pe piaţa comunicaţiilor mobile 4G sunt LTE-Advanced şi WiMax Mobile. Vor fi prezentate la cursul de Sisteme de transmisiuni din anul II. - mai trebuie reamarcate alte două sisteme precursoare ale sistemelor 4G, care erau în faze de testare încă din 2007 în SUA şi Coreea de Sud, elaborat de firma americană Flarion, şi în Japonia, elaborat de firma japoneză ocomo. 23

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

N 1 N 1. i i s. 2π/T s

N 1 N 1. i i s. 2π/T s Tehnici de modulare multipurtător Tehnicade transmisie (Modulaţia) OFDM (Orthogonal Frequency Division Multiplex) - este denumită în mod curent modulaţie, dar poate fi privită ca o tehnică ce permite modularea

Διαβάστε περισσότερα

Tratarea numerică a semnalelor

Tratarea numerică a semnalelor LUCRAREA 5 Tratarea numerică a semnalelor Filtre numerice cu răspuns finit la impuls (filtre RFI) Filtrele numerice sunt sisteme discrete liniare invariante în timp care au rolul de a modifica spectrul

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0 Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

Modulaţia şi recepţia în sistemul de telefonie mobilă GSM

Modulaţia şi recepţia în sistemul de telefonie mobilă GSM Reţele de comunicaţii mobile Modulaţia şi recepţia în sistemul de telefonie mobilă GSM Scopul lucrării: a) Studiul tehnicii de modulaţie GMSK şi a avantajelor sale, comparativ cu alte tipuri de modulaţie

Διαβάστε περισσότερα

Zgomotul se poate suprapune informaţiei utile în două moduri: g(x, y) = f(x, y) n(x, y) (6.2)

Zgomotul se poate suprapune informaţiei utile în două moduri: g(x, y) = f(x, y) n(x, y) (6.2) Lucrarea 6 Zgomotul în imagini BREVIAR TEORETIC Zgomotul este un semnal aleator, care afectează informaţia utilă conţinută într-o imagine. El poate apare de-alungul unui lanţ de transmisiune, sau prin

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate

Examen. Site   Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 14. Asamblari prin pene Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

Câteva limite fundamentale in telecomunicaţii. Curs festiv, an 5, promoţia iunie 2004

Câteva limite fundamentale in telecomunicaţii. Curs festiv, an 5, promoţia iunie 2004 Claude E. Shannon Vladimir Kotelniov Câteva limite fundamentale in telecomunicaţii Curs festiv, an 5, promoţia 004 9 iunie 004 Introducere Ieşirea unei surse discrete este o variabilă aleatoare S ce ia

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie) Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului

Διαβάστε περισσότερα

8 Intervale de încredere

8 Intervale de încredere 8 Intervale de încredere În cursul anterior am determinat diverse estimări ˆ ale parametrului necunoscut al densităţii unei populaţii, folosind o selecţie 1 a acestei populaţii. În practică, valoarea calculată

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 30. Transmisii prin lant

Capitolul 30. Transmisii prin lant Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

Criptosisteme cu cheie publică III

Criptosisteme cu cheie publică III Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite

Διαβάστε περισσότερα

Modelare şi simulare Seminar 4 SEMINAR NR. 4. Figura 4.1 Reprezentarea evoluţiei sistemului prin graful de tranziţii 1 A A =

Modelare şi simulare Seminar 4 SEMINAR NR. 4. Figura 4.1 Reprezentarea evoluţiei sistemului prin graful de tranziţii 1 A A = SEMIR R. 4. Sistemul M/M// Caracteristici: = - intensitatea traficului - + unde Figura 4. Rerezentarea evoluţiei sistemului rin graful de tranziţii = rata medie de sosire a clienţilor în sistem (clienţi

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

prin egalizarea histogramei

prin egalizarea histogramei Lucrarea 4 Îmbunătăţirea imaginilor prin egalizarea histogramei BREVIAR TEORETIC Tehnicile de îmbunătăţire a imaginilor bazate pe calculul histogramei modifică histograma astfel încât aceasta să aibă o

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC

Διαβάστε περισσότερα

Stabilizator cu diodă Zener

Stabilizator cu diodă Zener LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator

Διαβάστε περισσότερα

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele

Διαβάστε περισσότερα

Transformări de frecvenţă

Transformări de frecvenţă Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.

Διαβάστε περισσότερα

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER 2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care

Διαβάστε περισσότερα

Demodularea semnalelor FSK

Demodularea semnalelor FSK TM curs -3 Demodularea semnalelor FSK - demodularea semnalelor FSK este un caz particular al demodulării MF. În consecinţă, se pot utiliza metodele generale de demodulare MF; se mai pot utiliza metode

Διαβάστε περισσότερα

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării

Διαβάστε περισσότερα

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală

Διαβάστε περισσότερα

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016 16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex

Διαβάστε περισσότερα

SIGURANŢE CILINDRICE

SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control

Διαβάστε περισσότερα

Codificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148

Codificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148 5.2. CODIFICATOAE Codificatoarele (CD) sunt circuite logice combinaţionale cu n intrări şi m ieşiri care furnizează la ieşire un cod de m biţi atunci când numai una din cele n intrări este activă. De regulă

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

f s Acosω l t Asinω l t

f s Acosω l t Asinω l t Recuperarea purtătorului local şi a tactului de simbol ( ) FTB-f 1 FTB-f 0 Fig.9 Schema bloc a circuitului de recuperare a f s şi f l - ecuaţiile care descriu funcţionarea metodei sunt: F 1 F 0 FTB JF

Διαβάστε περισσότερα

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 3. Osciloscopul

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 3. Osciloscopul 3. Osciloscopul 3.6 Sistemul de sincronizare şi baza de timp Caracteristici generale Funcţionarea în modul Y(t) în acest caz osciloscopul reprezintă variaţia în timp a semnalului de intrare. n y u y C

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 3. Problema 1. a) Reprezentaţi spectrul de amplitudini şi faze pentru semnalul din figură.

Seminar 3. Problema 1. a) Reprezentaţi spectrul de amplitudini şi faze pentru semnalul din figură. Seminar 3 Problema 1. a) Reprezentaţi spectrul de amplitudini şi faze pentru semnalul din figură. b) Folosind X ( ω ), determinaţi coeficienţii dezvoltării SFE pentru semnalul () = ( ) xt t x t kt şi reprezentaţi

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL

LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL 1. Scopul lucrării În această lucrare se studiază experimental amplificatorul instrumental programabil PGA202 produs de firma Texas Instruments. 2. Consideraţii

Διαβάστε περισσότερα

Transformata Laplace

Transformata Laplace Tranformata Laplace Tranformata Laplace generalizează ideea tranformatei Fourier in tot planul complex Pt un emnal x(t) pectrul au tranformata Fourier ete t ( ω) X = xte dt Pt acelaşi emnal x(t) e poate

Διαβάστε περισσότερα

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4 SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare

Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Scopul lucrării - asimilarea conceptului de nivel mare; - studiul etajului de putere clasa B; 1. Generalităţi Caracteristic etajelor de nivel mare este faptul

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011 Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)

Διαβάστε περισσότερα

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va

Διαβάστε περισσότερα

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1 FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile

Διαβάστε περισσότερα

Tehnici de codare. Curs 6. Cap 3. Nivelul fizic. Termeni folosiţi (1) 3.3. Tehnici de codare a semnalelor

Tehnici de codare. Curs 6. Cap 3. Nivelul fizic. Termeni folosiţi (1) 3.3. Tehnici de codare a semnalelor Tehnici de codare Curs 6 Cap 3. Nivelul fizic 3.3. Tehnici de codare a semnalelor Date digitale, semnale digitale Date analogice, semnale digitale Date digitale, semnale analogice Date analogice, semnale

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea 1. Modelul unui sistem de transmisiune cu modulatie digitala cuprinde:

Lucrarea 1. Modelul unui sistem de transmisiune cu modulatie digitala cuprinde: Lucrarea 1 Modulaţia digitală de frecvenţă (FSK) 1. Introducere Scopul lucrării de a descrie modulaţia digitală de frecvenţă FSK, de a utiliza placa de circuit pentru a genera si detecta semnale modulate

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se

Διαβάστε περισσότερα

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument: Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 6. Integrarea ecuaţiilor diferenţiale

Laborator 6. Integrarea ecuaţiilor diferenţiale Laborator 6 Integrarea ecuaţiilor diferenţiale Responsabili: 1. Surdu Cristina(anacristinasurdu@gmail.com) 2. Ştirbăţ Bogdan(bogdanstirbat@yahoo.com) Obiective În urma parcurgerii acestui laborator elevul

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători

Διαβάστε περισσότερα

Statisticǎ - curs 3. 1 Seria de distribuţie a statisticilor de eşantioane 2. 2 Teorema limitǎ centralǎ 5. 3 O aplicaţie a teoremei limitǎ centralǎ 7

Statisticǎ - curs 3. 1 Seria de distribuţie a statisticilor de eşantioane 2. 2 Teorema limitǎ centralǎ 5. 3 O aplicaţie a teoremei limitǎ centralǎ 7 Statisticǎ - curs 3 Cuprins 1 Seria de distribuţie a statisticilor de eşantioane 2 2 Teorema limitǎ centralǎ 5 3 O aplicaţie a teoremei limitǎ centralǎ 7 4 Estimarea punctualǎ a unui parametru; intervalul

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval

Διαβάστε περισσότερα