4. ModulaŃia de amplitudine
|
|
- Οὐρβανός Ανδρέου
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 4. ModulaŃia de amplitudine Scopul lucrării: ÎnŃelegerea aspectului formei de undă şi a spectrului obńinut prin modularea amplitudinii unui semnal purtător sinusoidal. Studiul experimental al generării şi demodulării semnalelor modulate în amplitudine cu bandă laterală dublă şi purtătoare completă sau suprimată ConsideraŃii teoretice Tipuri de modulańie. ModulaŃia reprezintă procesul prin care se realizează modificarea unuia sau a mai multor parametri ai unui semnal purtător p( sub acńiunea semnalului mesaj din banda de bază, numit şi semnal modulator m(. Se obńine astfel un semnal modulat s( ce include informańia transmisă de semnalul modulator şi care este apoi transmis efectiv pe canalul de comunicańie. Acest semnal nu mai este în banda de bază, având banda de frecvenńe translată în jurul frecvenńei purtătoare. La receptor, se realizează operańia inversă, numită demodulańie, prin care se extrage semnalul modulator din semnalul modulat recepńionat şi se obńine informańia transmisă în banda de bază. Principalele motive pentru care se utilizează această tehnică, sunt următoarele: se poate realiza transmiterea simultană pe un acelaşi canal cu lăńime suficientă a mai multor semnale din banda de bază, fără suprapunerea benzilor de frecvenńă, prin utilizarea mai multor purtătoare cu frecvenńe diferite (multiplexare în frecvenńă); semnalul modulat are o imunitate mai bună la perturbańii şi la distorsiunile introduse de caracteristicile neideale ale canalului; deoarece semnalul devine adiacent unei purtătoare de frecvenńă ridicată, se obńine reducerea puterii necesare în transmisie; semnalul modulat se poate transmite prin unde radio sau luminoase, deoarece frecvenńa purtătoarei (şi implicit spectrul semnalului modula poate intra într-unul dintre aceste domenii de frecvenńă ale undelor electromagnetice. În transmisia datelor se foloseşte de obicei un semnal putător armonic simplu (sinusoidal), deoarece acesta este un semnal elementar în domeniul frecvenńă, având doar o singură linie spectrală şi dacă este modulat se obńine banda cea mai redusă de frecvenńe posibilă. ModulaŃia unei purtătoare sinusoidale se numeşte modulańie armonică sau modulańie analogică. În această situańie, semnalul purtător şi semnalul modulat obńinut pot fi descrise prin următoarele relańii matematice: p( Ap cos( ω p t + Φ) semnalul purtător; s( Ap ( cos( ϕ ( ) Ap( cos( ω p t + Φ( ) semnalul modulat, (4.1.) unde: A p ( amplitudinea, ω p frecvenńa unghiulară, Φ( faza inińială, ϕ ( ω p t + Φ ( faza instantanee, dϕ ( t ) dφ ( t ) ω i ( t ) ω p + frecvenńa unghiulară instantanee a semnalului. dt dt Se observă că tońi parametrii semnalului purtător erau inińial constanńi, iar dependenńa de timp a acestora în semnalul modulat se obńine sub acńiunea semnalului modulator m(. În funcńie de care dintre aceşti parametri este variat de semnalul modulator, modulańia poate fi de mai multe feluri: de amplitudine (MA), în care se modifică numai amplitudinea purtătoarei ca o funcńie de semnalul modulator A p ( f(m(); de fază (MP), în care se modifică numai faza inińială a semnalului purtător ca funcńie de semnalul modulator Φ( f(m(); 1
2 de frecvenńă (MF), în care se modifică frecvenńa unghiulară instantanee ω i ( a purtătoarei în mod indirect, numai prin modificarea vitezei de variańie a fazei inińiale dφ ( dt f(m() şi nu direct a frecvenńei unghiulare ω p constantă; compusă, în care se modifică simultan mai multi parametri ca funcńii diferite de semnalul modulator ModulaŃia liniară de amplitudine (MA). Acest tip de modulańie se obńine prin varierea amplitudinii purtătoarei printr-o funcńie liniară de semnalul modulator: Ap ( Ap + m( (4..) Amplitudinea semnalului modulator cu forma de undă arbitrară poate fi pusă în evidenńă prin notańia: m( a m0(, unde m 0 ( semnal modulator cu amplitudine unitară. Considerând în continuare faza inińială a purtătoarei nulă, se obńine din relańia (4.1.) următoarea expresie matematică pentru semnalul modulat şi formele de undă din figură: s ( t ) [ A p + a m 0 ( t )] cos ( ω p t ) p ( t ) + m ( t ) cos ( ω p t ) (4.3.) +a m( -a Ap+a s( Ap-a -Ap+a -Ap-a t Fig Formele de undă ale semnalului modulator şi semnalului modulat în amplitudine. Măsura în care variańia semnalului modulator este transmisă variańiei de amplitudine a purtătoarei se numeşte indice sau grad de modulańie în amplitudine şi se calculează ca raportul a dintre amplitudinea semnalului modulator a şi cea a purtătoarei nemodulate A p : k a. Ap Pentru a reproduce forma semnalului modulator în înfăşurătoarea (anvelopa) semnalului modulat A p (, este necesar ca aceasta să rămână pozitivă în orice moment, de unde rezultă că gradul de modulańie trebuie să fie subunitar: Ap ( 0 t Ap a 0 k a 1. Dacă k a > 1 purtătoarea este supramodulată şi trecerea prin zero a înfăşurătorii produce o distorsiune cu salt de fază în forma de undă şi zona cu amplitudine negativă maximă a semnalului modulator (-a) nu mai poate fi reprodusă. ObservaŃie: Dacă indicele de modulańie este unitar, modulańia se numeşte totală sau completă şi conduce la modificarea amplitudinii purtătoarei între zero şi dublul amplitudinii sale inińiale.
3 Spectrul semnalului MA. Pentru analiza spectrală a semnalului modulat în amplitudine se consideră un semnal modulator m( de o formă arbitrară, neperiodic, având spectrul continuu M(ω) limitat superior la ω 0. Prin aplicarea transformatei Fourier lui s( din relańia (4.3.), se obńine: M ( ω ωp) M ( ω + ωp) S( ω ) π Ap δ ( ω ωp) + + π Ap δ ( ω + ωp) + (4.4.) M(ω) πα p δ(ω+ω 0 ) Μ(ω+ω p ) (ω p +ω 0 ) (ω p ω 0 ) -ω p ω 0 +ω 0 0 t S(ω) πα p δ(ω ω 0 ) ω p ω 0 ω p +ω 0 ω p Μ(ω ω p ) 0 t Fig. 4.. TranslaŃia cu dublare a spectrului semnalului modulator în jurul purtătoarei. Din figura 4.. se observă că în urma modulańiei s-a obńinut o translańie cu frecvenńa purtătoarei a spectrului semnalului modulator, care devine acum centrat în jurul lui ω p fańă de zero, cum era în banda de bază, iar lobul inferior din domeniul frecvenńelor unghiulare negative capătă astfel sens fizic, apărând în domeniul pozitiv. Aceasta este explicańia aparińiei a lobi simetric identici fańă de frecvenńa purtătoarei, care se numesc benzi laterale şi conduc la dublarea lăńimii de bandă fańă de cea a semnalului modulator: Bω 0. Fiecare din aceste benzi laterale conńine întreaga informańie utilă despre semnalul modulator care trebuie transmis. De asemenea, se observă că purtătoarea sinusoidală nemodulată apare direct, atât în expresia (4.3.) a semnalului modulat, cât şi în spectrul său (4.4.) ca o linie spectrală Dirac pe frecvenńa ω p. Componente utile pe frecvenńa purtătoarei pot proveni doar din translarea componentei continue (de frecvenńă zero) a semnalului modulator inińial şi nu din purtătoarea nemodulată. Procesul de modulańie se poate efectua corect dacă translańia de frecvenńă este suficient de mare, astfel încât lobul inferior translat să nu se suprapună peste cel superior al spectrului inińial, deci: ω p ω 0 ω 0 ω p ω 0. Dintr-un alt punct de vedere, este vorba de fapt despre transmiterea semnalului modulator prin eşantionarea lui cu purtătoarea, din teorema eşantionării rezultând aceeaşi condińie minimă. În practică se alege de obicei o frecvenńă a purtătoarei de cel putin 10 ori mai mare decât frecvenńa maximă din spectrul semnalului modulator, pentru minimizarea distorsiunilor ce pot apărea datorită unor componente nefiltrate suficient care pot depăşi ω 0. În situańia modulańiei în amplitudine cu purtătoare suprimată (MA-PS), purtătoarea nu mai apare direct în expresia semnalului modulat şi nici în spectrul său, singurele componente pe frecvenńa ω p putându-se datora componentelor continue din spectrul semnalului modulator: s ( t ) [ a m 0 ( t )] cos ( ω p t ) m ( t ) cos ( ω p t ) (4.5.) 3
4 M ( ω ωp) M ( ω + ωp) S( ω) + (4.6.) Se obńine astfel o redistribuire mai eficientă a puterii de transmisie pe informańia utilă, prin eliminarea puterii risipite pe purtătoare. Forma de undă a semnalului MA-PS este asemănătoare cu cea a unei modulańii MA cu k a > 1, adică cu distorsiuni de schimbare a fazei la trecerea prin zero. Pentru obńinerea unei eficienńe şi mai mari în utilizarea puterii de transmisie şi restrângerea lăńimii benzii de frecvenńe ocupate, se utilizează frecvent şi eliminarea uneia dintre benzile laterale redundante prin diverse procedee de filtrare. Rezultă astfel modulańia în amplitudine cu bandă laterală unică şi purtătoare suprimată (MA-BLU). ObservaŃie: ModulaŃia în amplitudine cu semnal digital se numeşte ASK Amplidude Shift Keying şi conduce la un semnal cu numai două niveluri de amplitudine asociate cu cele două niveluri logice de tensiune ale semnalului modulator. Dacă semnalul digital este şi periodic, spectrul de modulańie va fi discret, conńinând în fiecare din lobii laterali exact aceleaşi linii care erau în spectrul semnalului modulator, dar translate cu frecvenńa purtătoarei Generarea semnalului MA. Generarea semnalului modulat în amplitudine se poate realiza prin implementarea formulei de calcul cu ajutorul unui circuit de tip multiplicator analogic, care furnizează la ieşire produsul dintre semnalul modulator, aditivat cu o componentă continuă de amplitudinea purtătoarei şi un semnal purtător de amplitudine unitară (fig. 4.3.). m( + A p A p +m( x [A p +m(]*p ( FTB s( p (cos ω p t Fig Generarea semnalului MA. s( A p [ A p + m( ] p' ( p' ( + m( cos( ω p p( + m( cos( ω p Pentru obńinerea unui semnal modulat în amplitudine cu purtătoarea suprimată (MA-PS), se introduce în multiplicator direct semnalul modulator neaditivat cu o componentă continuă, iar purtătoarea nu trebuie să aibă neapărat amplitudinea unitară, aceasta apărând ca o constantă în semnalul modulat rezultat (fig. 4.4.). m( x m(*p( p(a p cos ω p t FTB s( s( m( p( A S ( ω ) A p p m( cos( ω p M ( ω ω p) M ( ω + ω p) + Fig Generarea semnalului MA-PS. Filtrul trece-bandă FTB se introduce opńional, dacă se doreşte eliminarea uneia din cele două benzi laterale pentru obńinerea modulańiei MA-BLU. Alte metode de modulańie în amplitudine fac apel la trecerea semnalului modulator sumat cu purtătoarea prin elemente cu caracteristică de transfer neliniară. La ieşirea unui astfel de element se obńin diverse produse de intermodulańie, din care se selectează semnalul MA clasic (cu tot cu purtătoare) printr-un filtru trece-bandă. 4
5 Demodularea semnalului MA. Demodularea semnalului MA se poate realiza prin detecńia de anvelopă (necoerentă), implementată cu redresor mono sau dublă alternanńă cu diode, urmat de un filtru RC de netezire. Condensatorul de filtrare C se încarcă la valoarea de vârf a alternanńelor pozitive redresate din semnalul MA şi se alege cu o valoare suficient de mare ca să nu se descarce semnificativ pe rezistenńa de sarcină R până la aparińia următoarei alternanńe, dar nici prea mare, ca să poată urmări variańiile de amplitudine ale înfăşurătoarei (fig. 4.5.). Din punctul de vedere al automaticii, redresorul cu diodă nu este altceva decât un bloc neliniar BN cu caracteristică aproximativ pătratică, iar filtrul de netezire este un filtru trece-jos 1 FTJ cu frecvenńa de tăiere ω 0, de unde rezultă şi valoarea optimă a capacităńii RC condensatorului în funcńie de rezistenńa de sarcină. La intrarea detectorului de anvelopă trebuie prevăzut întotdeauna un filtru trece-bandă FTB centrat pe frecvenńa purtătoarei (implementat cu transformatorul acordat T), care să permită trecerea în întregime numai a spectrului semnalului MA dorit, altfel detectorul va demodula simultan mai multe semnale parazite prezente la intrare. T FTB (ω p ) s( D BN Fig Implementarea şi schema bloc a detectorului de anvelopă. C s d ( R FTJ (ω 0 ) s d ( [ ] [ ] [ s ' d ] Ap 1 s( Ap + m( cos( ω p s ' d( k 0 k1 s( k s( + + s d( FTJ ( k Ap k k Ap m( În urma trecerii semnalului modulat prin blocul neliniar va apărea la ieşire o sumă formată dintr-o componentă continuă şi o combinańie de semnale, fiecare având acelaşi spectru ca semnalul modulator, dar centrat în jurul frecvenńelor zero, ω 0, ω p şi ω p. Dintre acestea, filtrul trece-jos va selecta doar componenta continuă şi semnalul cu spectrul centrat în jurul frecvenńei zero, care este chiar semnalul modulator inińial. Componenta continuă se poate elimina ulterior, după trecerea rezultatului printr-un condensator, rămânând astfel doar semnalul demodulat, proporńional cu semnalul modulator: k a A p m(. Din cauza schimbărilor de fază care apar la trecerea prin zero a semnalului MA-PS, înfăşurătoarea nu mai reproduce forma de undă a semnalului modulator şi acesta nu se mai poate demodula prin simpla detecńie de anvelopă. De altfel, se observă şi din calcule că termenul proporńional cu semnalul modulator apare numai datorită prezenńei componentei continue A p în suma A p +m(, după ridicarea la pătrat. s( p( s d (m(*p( FTJ (ω 0 ) Fig Demodularea MA şi MA-PS prin detecńie sincronă. s d ( A p 1 s ' d ( s( p( m ( t ) ( ω p cos m ( m ( cos( ω p + m ( s d ( FTJ [ s ' d ( ] 5
6 Demodularea semnalului MA-PS se poate realiza doar în mod coerent, prin detecńie sincronă (fig. 4.6.), dacă semnalul recepńionat se multiplică din nou cu o replică sincronă a purtătoarei (cu aceeaşi frecvenńă şi fază), folosind un circuit multiplicator analogic urmat de un filtru trece-jos cu frecvenńa de tăiere egală cu frecvenńa maximă a semnalului modulator, ω 0. Un astfel de demodulator se mai numeşte şi detector de produs. ObservaŃii: Metoda de demodulare prin detecńie sincronă necesită refacerea purtătoarei la recepńie prin extragerea sa din semnalul recepńionat, altfel apar distorsiuni de nesincronizare; După multiplicare trebuie rejectată o componentă spectrală cu frecvenńa dublă fańă de purtătoare, care este mult mai mare decât cea mai mare frecvenńă din semnalul util, deci operańia de filtrare este mult uşurată din punct de vedere practic, putându-se utiliza filtre reale cu caracteristici mai putin abrupte; DetecŃia sincronă funcńionează şi în cazul semnalelor MA cu purtătoare, rezultând un termen spectral suplimentar tot pe frecvenńa ω p, care se filtrează. 4.. Modul de lucru în laborator. În laborator se va ilustra modulańia şi demodulańia în amplitudine cu purtătoare sinusoidală completă şi suprimată, pentru diverse forme de undă ale semnalului modulator. În acest scop se utilizează placa experimentală Modulation and Coding Workboard, pe care se realizează montajul cu schema bloc din figura 4.7. prin efectuarea conexiunilor corespunzătoare. f Carrier Source CH1 Sync f Local Oscillator CH3 DC source CH4 CH6 I carrier I carrier offset I mod Q carrier Q mod I-Q Modulator I Q FTJ MHz I local osc Signal Q local osc I-Q Demodulator Envelope Detector I Q FTJ 300KHz DC source CH Function Generator CH5 Fig Studiul experimental al semnalelor MA pentru diverse forme de undă modulatoare. ModulaŃia în amplitudine se obńine la ieşirea unui bloc funcńional denumit I-Q Modulator, din care se utilizează doar secńiunea I In phase, secńiunea Q in Quadrature of phase rămânând neconectată. Această secńiune I nu este altceva decât un modulator de 6 Level
7 amplitudine cu circuit multiplicator şi sumator, ca în figura 4.3. Purtătoarea sinusoidală ajunge de la generatorul Carrier Source prin intrarea I carrier direct în multiplicatorul intern al acestul bloc. Semnalul modulator, preluat de la generatorul de funcńii printr-un bloc de reglaj al nivelului, ajunge prin intrarea I mod mai întâi în sumator, unde este aditivat cu o componetă continuă ajustabilă conectată la I carrier offset, rezultatul obńinut fiind apoi multiplicat cu purtătoarea. SecŃiunea Q a blocului funcńional conńine doar circuitul multiplicator analogic, fără sumator. Deoarece circuitul multiplicator real prezintă anumite neliniarităńi care pot genera armonice superioare, la ieşirea I este montat un filtru trece-jos cu frecvenńa de tăiere astfel aleasă încât să permită trecerea întregului spectru al semnalului modulat în amplitudine, inclusiv banda laterală superioară, dar să elimine spectrele superioare nedorite. Pentru exemplificarea demodulării se utilizează două soluńii: un detector de anvelopă şi un detector de produs. Detectorul de anvelopă este construit cu redresor urmat de filtru trece-jos încorporat, ca în figura 4.5. fără filtru trece bandă la intrare. Detectorul de produs utilizează secńiunea I dintr-un bloc funcńional denumit I-Q Demodulator, care conńine de fapt două circuite multiplicatoare analogice pentru multiplicarea unui semnal comun de la intrarea Signal cu două purtătoare distincte, conectate la intrările I local osc şi Q local osc. Se foloseşte doar multiplicatorul I, care împreună cu filtrul trece-jos adăugat în exterior implementează un demodulator sincron după principiul prezentat în figura 4.6. Purtătoarea de la recepńie este generată folosind un oscilator sinusoidal local, a cărui frecvenńă se poate modifica prin ajustarea valorii tensiunii continue aplicate la intrarea f. Dacă oscilatorul local de la recepńie nu ar avea aceeaşi frecvenńă şi fază cu purtătoarea de la emisie ar rezulta distorsiuni de nesincronizare şi demodularea nu ar mai putea fi realizată corect. Din acest motiv, oscilatorul local poate fi sincronizat cu cel de la emisie printr-un semnal aplicat la intrarea Sync. Sincronizarea se poate obńine prin ajustarea tensiunii de comandă a frecvenńei oscilatorului local, doar dacă aceasta este foarte apropiată de frecvenńa de sincronism. Desigur că în sistemele reale de comunicańii nu se transmite separat un semnal de sincronizare, acesta fiind extras din semnalul recepńionat. Canalele de achizińie a semnalelor pentru vizualizarea cu instrumentele virtuale de pe PC sunt conectate în punctele marcate prin cercuri în schema bloc din figura 4.7. La realizarea experimentului se procedează în felul următor: Se deschide aplicańia Windows Modulation and Coding Principles, apoi lecńia Amplitude Shift Keying, în care se alege experimentul Practical 3 şi se realizează conexiunile necesare conform schemei bloc din figura 4.7. Se reglează nivelul semnalului modulator şi al tensiunii continue din sursa adińională în aşa fel încât să se obńină pe osciloscop forma de undă a unei modulańii de amplitudine MA clasice, cu tot cu purtătoare. Se ajustează eventual şi butoanele de control al decalajului ( offset ) aflate în interiorul blocului modulator, care modifică de fapt componenta continuă a semnalelor, variind practic centrajul formelor de undă fańă de axa nivelului zero al tensiunii. Se comută generatorul de funcńii pentru a genera semnal modulator de formă sinusoidală, rectangulară şi triunghiulară, urmărindu-se forma de undă a modulańiei de amplitudine rezultate şi spectrul acesteia cu ajutorul instrumentelor virtuale. Se deschide analizorul virtual de fază Phasescope, mutând sonda de referinńă a fazei în punctul de achizińie pentru purtătoare şi sonda de intrare la ieşirea din modulator. Se remarcă prezenńa unui semnal modulat în amplitudine cu schimbare de fază nulă. Se scade valoarea componentei continue adăugate semnalului modulator până la zero (eventual se deconectează sursa continuă din circui, observîndu-se modificarea formei de undă şi inversările de fază care apar acum la trecerile prin zero. Se ajustează butoanele de reglaj al decalajului din blocul modulator până la obńirerea balansului optim, pentru care purtătoarea este complet eliminată din spectrul semnalului MA-PS. 7
8 Pentru un semnal modulator dreptunghiular, se poate ajusta decalajul acestuia fańă de zero, până devine bipolar simetric (fără componentă continuă) şi conduce la o modulańie cu purtătoare suprimată dar fără variańie de amplitudine, numai cu salturi bruşte de fază. O astfel de modulańie ASK-PS reprezintă de fapt o modulańie de fază PSK Phase Shift Keying. Se mută sonda de vizualizare la ieşirea detectorului de anvelopă şi se remarcă forma de undă a semnalului demodulat care reproduce semnalul modulator uşor distorsionat. Se vizualizează apoi ieşirea din detectorul de produs, care prezintă o formă de undă mai puńin distorsionată, dar numai după obńinerea sincronismului oscilatorului local cu purtătoarea de la emisie, altfel forma de undă fiind instabilă în timp. Se comentează într-un scurt referat scris cum s-a obńinut generarea şi demodularea semnalelor MA, MA-PS, ASK, precum şi reglajele care au fost necesare în cadrul experimentului practic. Se reprezintă grafic formele de undă şi spectrele asociate acestor semnale, pentru fiecare din cele trei forme de undă modulatoare. ObservaŃie: Pentru înńelegerea mai profundă a fenomenului de modulańie, se poate conecta un generator sinusoidal extern cu frecvenńa reglabilă în locul sursei de purtătoare cu frecvenńa fixă ( Carrier Source ) de pe placă. Se comută generatorul modulator pe semnal dreptunghiular şi se variază frecvenńa acestuia în raport cu purtătoarea. Se observă scăderea sau creşterea numărului de perioade sinusoidale care formează un eşantion dreptunghiular. Cât timp este îndeplinită condińia ca frecvenńa semnalului purtător sinusoidal să fie de ori mai mare ca frecvenńa semnalului modulator dreptunghiular, modulańia este echivalentă cu o eşantionare a semnalului dreptunghiular cu cel sinusoidal. Se observă că la inversarea raportului dintre frecvenńe rolurile se schimbă, pentru o frecvenńă a semnalului dreptunghiular de ori mai mare decât cea a semnalului sinusoidal obńinându-se o eşantionare clasică a semnalului sinusoidal cu cel dreptunghiular (purtătoarea ar fi acum rectangulară şi semnalul modulator ar fi cel sinusoidal) Întrebări de verificare a cunoştintelor: (1.) Care sunt avantajele utilizării modulańiei în transmisia datelor? Care sunt parametrii purtătoarei ce se pot varia şi ce tipuri modulańie rezultă astfel? (.) Cum ar arăta forma de undă a unui semnal MA cu grad de modulańie supraunitar? Dar forma de undă a unui semnal MA-PS? (3.) Care este lăńimea de bandă a unui semnal MA, MA-PS şi MA-BLU? Cum arată spectrele acestor semnale şi de unde apar ele? (4.) De ce purtătoarea trebuie să aibă o frecvenńă cel puńin dublă fańă de frecvenńa maximă din spectrul semnalului modulator? (5.) De ce nu se poate utiliza ca purtătoare un semnal nesinusoidal? Ce probleme ar apărea? (6.) Care trebuie să fie frecvenńa minimă a unei purtătoare pentru a putea fi modulată cu un semnal dreptunghiular de perioadă T 0, considerând şi armonicele din banda practică de frecvenńă a acestuia? (7.) InformaŃia utilă a unui semnal MA se regăseşte în banda laterală inferioară sau în banda laterală superioară? Care din cele două benzi păstrează ordinea componentelor din spectrul semnalului modulator? (8.) Care sunt avantajele transmisiei prin modulańie MA-PS şi MA-BLU? Pot apărea componente spectrale pe frecvenńa purtătoarei la un semnal MA-PS? De unde şi în ce situańie? (9.) Cum se poate genera semnalul MA şi MA-PS? Care este principiul după care funcńionează aceste scheme? (10.) Care sunt cele două metode de demodulare a semnalului MA şi cum funcńionează aceste scheme? De ce sunt necesare filtrele trece-jos la ieşirea demodulatoarelor? 8
9 (11.) Ce formă de undă s-ar obńine dacă un semnal MA-PS modulat sinusoidal ar fi demodulat cu ajutorul unui detector de anvelopă? (1.) Cum s-ar putea realiza un modulator MA fără utilizarea multiplicatoarelor? Un detector de anvelopă poate fi transformat în modulator? Ce modificări ar fi necesare? Laborator Transmisia datelor Prep. drd. ing. & fiz. IOAN Aleodor Daniel 9
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Titlul: Modulaţia în amplitudine
LABORATOR S.C.S. LUCRAREA NR. 1-II Titlul: Modulaţia în aplitudine Scopul lucrării: Generarea senalelor MA cu diferiţi indici de odulaţie în aplitudine, ăsurarea indicelui de odulaţie în aplitudine, ăsurarea
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Lucrarea 1. Modelul unui sistem de transmisiune cu modulatie digitala cuprinde:
Lucrarea 1 Modulaţia digitală de frecvenţă (FSK) 1. Introducere Scopul lucrării de a descrie modulaţia digitală de frecvenţă FSK, de a utiliza placa de circuit pentru a genera si detecta semnale modulate
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
1. Analiza spectrală a semnalelor utilizate în tansmisia datelor
. Analiza spectrală a semnalelor utilizate în tansmisia datelor Scopul lucrării: ÎnŃelegerea dualităńii caracteristicilor semnalelor în domeniul timp şi în domeniul frecvenńă. Studiul experimental al spectrului
Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE
STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Electronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale
Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de
Transformări de frecvenţă
Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Tratarea numerică a semnalelor
LUCRAREA 5 Tratarea numerică a semnalelor Filtre numerice cu răspuns finit la impuls (filtre RFI) Filtrele numerice sunt sisteme discrete liniare invariante în timp care au rolul de a modifica spectrul
Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Cursul nr. 6. C6.1 Multiplexorul / Selectorul de date
C61 Multiplexorul / Selectorul de date Cursul nr 6 Multiplexorul (MUX) este un circuit logic combinańional care selectează una din intrările sale pentru a o transmite la ieşirea unică Schema de principiu
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Capitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Realizat de: Ing. mast. Pintilie Lucian Nicolae Pentru disciplina: Sisteme de calcul în timp real Adresă de
Teorema lui Nyquist Shannon - Demonstrație Evidențierea conceptului de timp de eșantionare sau frecvență de eșantionare (eng. sample time or sample frequency) IPOTEZĂ: DE CE TIMPUL DE EȘANTIONARE (SAU
Amplitudinea sau valoarea de vârf a unui semnal
Amplitudinea sau valoarea de vârf a unui semnal În curent continuu, unde valoarea tensiunii şi a curentului sunt constante în timp, exprimarea cantităńii acestora în orice moment este destul de uşoară.
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
4.1. Principiile multiplexării şi demultiplexării în frecvenţă
1 capitolul 4 MULTIPLEXAREA ŞI DEMULTIPLEXAREA ÎN FRECVENŢĂ 4.1. Principiile multiplexării şi demultiplexării în frecvenţă Multiplexarea în frecvenţă constă în translarea spectrelor semnalelor în benzi
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare
Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Scopul lucrării - asimilarea conceptului de nivel mare; - studiul etajului de putere clasa B; 1. Generalităţi Caracteristic etajelor de nivel mare este faptul
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Seminar 3. Problema 1. a) Reprezentaţi spectrul de amplitudini şi faze pentru semnalul din figură.
Seminar 3 Problema 1. a) Reprezentaţi spectrul de amplitudini şi faze pentru semnalul din figură. b) Folosind X ( ω ), determinaţi coeficienţii dezvoltării SFE pentru semnalul () = ( ) xt t x t kt şi reprezentaţi
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC
Lucrarea nr.6 AMPLIFICATOAE DE SEMNAL MIC 1. Scopurile lucrării - ridicarea experimentală a caracteristicilor amplitudine-frecvenţă pentru amplificatorul cu cuplaj C şi amplificatorul selectiv; - determinarea
Stabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL
7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in
Utilizarea regimului discontinuu de conducńie în invertoarele conectate la reńea
Utilizarea regimului discontinuu de conducńie în invertoarele conectate la reńea Invertor = dispozitiv electronic care transformă curentul continuu în curent alternativ AplicaŃii: acńionări electrice de
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Lucrarea 12. Filtre active cu Amplificatoare Operaţionale
Scopul lucrării: introducerea tipurilor de iltre de tensiune, a relaţiilor de proiectare şi a modului de determinare prin măsurători/simulări a principalilor parametri ai acestora. Cuprins I. Noţiuni introductive
CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS
CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS I. OBIECTIVE a) Înţelegerea funcţionării porţii de transfer. b) Determinarea rezistenţelor porţii în starea de blocare, respectiv de conducţie. c) Înţelegerea modului
2. Circuite logice 2.5. Sumatoare şi multiplicatoare. Copyright Paul GASNER
2. Circuite logice 2.5. Sumatoare şi multiplicatoare Copyright Paul GASNER Adunarea în sistemul binar Adunarea se poate efectua în mod identic ca la adunarea obişnuită cu cifre arabe în sistemul zecimal
LUCRAREA 2 REDRESOARE ŞI MULTIPLICATOARE DE TENSIUNE
CRAREA REDRESOARE ŞI MTIPICATOARE DE TENSINE 1 Prezentare teoretică 1.1 Redresoare Prin redresare înţelegem transformarea curentului alternativ în curent continuu. Prin alimentarea circuitelor electronice
2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER
2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care
L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR
L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural
7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE
7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE 7.1. GENERALITĂŢI PRIVIND AMPLIFICATOARELE DE SEMNAL MIC 7.1.1 MĂRIMI DE CURENT ALTERNATIV 7.1.2 CLASIFICARE 7.1.3 CONSTRUCŢIE 7.2 AMPLIFICATOARE DE SEMNAL MIC
Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.
wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. Cuprins I. Generator de tensiune dreptunghiulară cu AO. II. Generator de tensiune
CIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Lucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar
Scopul lucrării: determinarea parametrilor de semnal mic ai unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar. Cuprins I. Noţiuni introductive. II. Determinarea prin măsurători a parametrilor de funcţionare
Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Lucrarea 5. Sursa de tensiune continuă cu diode
Cuprins I. Noţiuni teoretice: sursa de tensiune continuă, redresoare de tensiune, stabilizatoare de tensiune II. Modul de lucru: Realizarea practică a unui redresor de tensiune monoalternanţă. Realizarea
i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
Circuite elementare de formare a impulsurilor
LABORATOR 1 Electronica digitala Circuite elementare de formare a impulsurilor Se vor studia câteva circuite simple de formare a impulsurilor şi anume circuitul de integrare a impulsurilor, cel de derivare
* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Curs 2 Şiruri de numere reale
Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un
Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate
Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica
2.2. ELEMENTE DE LOGICA CIRCUITELOR NUMERICE
2.2. LMNT D LOGIC CIRCUITLOR NUMRIC Pe lângă capacitatea de a eectua operańii aritmetice, un microprocesor poate i programat să realizeze operańii logice ca ND, OR, XOR, NOT, etc. În acelaşi timp, elemente
Transformata Laplace
Tranformata Laplace Tranformata Laplace generalizează ideea tranformatei Fourier in tot planul complex Pt un emnal x(t) pectrul au tranformata Fourier ete t ( ω) X = xte dt Pt acelaşi emnal x(t) e poate
Demodularea (Detectia) semnalelor MA, Detectia de anvelopa
Deodularea (Deecia) senalelor MA, Deecia de anveloa Deodularea ese recuerarea senalului odulaor din senalul MA. Aceasa se oae face erfec nuai daca s( ) ese de banda liiaa iar Deodularea senalelor MA se
LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa