EXPLORAREA TULBURĂRILOR METABOLISMULUI GLUCIDIC
|
|
- Ευτύχιος Κουβέλης
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 LP 10 FIZIOPATOLOGIE ANUL III MEDICINA GENERALA Semestrul II DEPARTAMENTUL III - ȘTIINȚE FUNCȚIONALE Disciplina FIZIOPATOLOGIE Spl. Tudor Vladimirescu, nr Timişoara, Tel/Fax: EXPLORAREA TULBURĂRILOR METABOLISMULUI GLUCIDIC OBIECTIVE EDUCAŢIONALE La sfârşitul acestui capitol, studenţii trebuie să: 1. Solicite și interpreteze investigațiile necesare diagnosticului modificărilor patologice din cadrul metabolismului glucidic (hiper- și hipoglicemia) 2. Cunoască criteriile de diagnostic ale diabetului zaharat, ale celui gestațional și respectiv, ale prediabetului 3. Solicite investigațiile necesare diagnosticului complicațiilor acute si cronice ale diabetului zaharat 4. Cunoașterea țintelor terapeutice în diabetul zaharat Componenta endocrină a pancreasului este reprezentată de insulele Langerhans (1-2% din masa pancreasului) alcătuite în principal din: celule A (10-20%) secretante de glucagon celule B (65-80%) secretante de insulină Secreția insulinei de la nivelul celulelor pancreatice se desfășoară în 3 etape: I. Sinteza preproinsulinei (109 aminoacizi) la nivelul ribozomilor II. Scindarea preproinsulinei în proinsulină (86 aminoacizi) la nivelul reticulului endoplasmatic III. Scindarea proinsulinei în insulină (51 AA) și peptidul C (33 AA) la nivelul aparatului Golgi, cu stocarea produșilor în vezicule (granule secretorii), reprezentând rezerva de insulină preformată a celulei -pancreatice. Cel mai important stimul fiziologic al secreției de insulină este glucoza care pătrunde în celulele β cu ajutorul transportorului GLUT 2. Degradarea intracelulară a glucozei este urmată de creșterea producției de ATP, închiderea canalelor de K + ATP dependente și depolarizarea celulelor. Ca urmare a depolarizării membranare, are loc deschiderea canalelor de Ca 2+ voltaj-dependente și un influx de Ca 2+ responsabil de exocitoza veziculelor ce conțin insulină preformată. Secreția de insulină stimulată de glucoză are loc în două faze: faza precoce (faza I) cu durata de 3-7 minute, în care este eliberată insulina preformată fază tardivă (faza II) care durează pe tot parcursul hiperglicemiei ( minute în cazul testului de tolerantă la glucoza oral) și în care se eliberează insulină sintetizată de novo. Insulina secretată acționează pe receptori membranari specifici la nivelul țesuturilor periferice : hepatic, muscular și adipos. Insulina este principalul hormon anabolizant cu efecte asupra: Metabolismului glucidic: crește captarea glucozei & glicoliza crește glicogenogeneza scade neoglucogeneza scade glicogenoliza Metabolismului lipidic: crește captarea AGL & beta-oxidarea AG crește lipogeneza scade lipoliza Metabolismului proteic: crește captarea AA & sinteza de proteine scade proteoliza Principalii hormoni de contrareglare ai insulinei (catabolizanți) sunt: glucagonul, catecolaminele, cortizolul, hormonul de creștere (STH) și hormonii tiroidieni. I. DIABETUL ZAHARAT 1. DEFINIŢIE Diabetul zaharat (DZ) se defineşte ca o stare patologică heterogenă din punct de vedere etiopatogenic, clinic şi terapeutic, a cărei manifestare esenţială este hiperglicemia. Hiperglicemia este consecința unui deficit al secreției de insulină și/ a unui deficit al acțiunii insulinei, condiție denumită insulino-rezistență. Insulino-rezistența (IR) se definește prin scăderea capacității insulinei de a facilita pătrunderea glucozei, AG și AA la nivelul celulelor țesuturilor periferice ( scăderea răspunsului țesuturilor periferice la acțiunea insulinei). Consecutiv 1
2 deficitului de insulină, apar tulburări ale metabolismului proteic, lipidic şi hidroelectrolitic. 2. CLASIFICARE ETIOPATOGENICĂ Tulburările metabolismului glucidic sunt clasificate pe baza criteriilor propuse de ADA (American Diabetes Association - Asociația Americană de Diabet) și acceptate de OMS (Organizația Mondială a Sănătății): DZ tip 1 (DZ insulino-dependent) - deficit absolut de insulină prin distrucția celulelor DZ tip 2 (DZ insulino-independent) - deficit relativ de insulină și insulinorezistență Alte tipuri specifice de DZ DZ gestațional Prediabet: Alterarea glicemiei à jeun (AGJ) Scăderea toleranței la glucoză (STG) AGJ și STG 3. DIAGNOSTICUL DIABETULUI ZAHARAT A. Diagnosticul CLINIC Poliurie determinată de diureza osmotică produsă de glicozurie (pragul renal al glicozuriei corespunde unei glicemii de mg/dl) Polidipsie determinată de hipertonia plasmatică (hiperglicemie) și deshidratarea intracelulară asociată Scădere ponderală determinată de creșterea catabolismului lipidic și proteic și, respectiv de deshidratarea indusă de diureza osmotică Polifagie Astenie/fatigabilitate Simptome și semne ale complicațiilor acute metabolice cetoacidoză, comă hiperosmolară, acidoză lactică Simptome și semne ale complicațiilor cronice degenerative tulburări de vedere, claudicație intermitentă, parestezii, etc. Semne ale complicațiilor infecțioase cutanate, genitale, urinare B. Diagnosticul PARACLINIC Examenele de laborator conferă certitudinea existenței DZ și cuprind: 1. Glicemia à jeun (determinată la cel puțin 8 ore de la ultima masă) Interpretare: Glicemie: mg/dl = Normal Glicemie: mg/dl = Alterarea glicemiei à jeun (AGJ) Glicemie: 126 mg/dl = DZ 2. Glicemia recoltată în orice moment al zilei (indiferent de intervalul de timp față de ultima masă): Interpretare: Glicemie: < 140 mg/dl = normal Glicemie: 200 mg/dl = DZ 3. Testul de toleranță la glucoză oral (TTGO) Indicații: Glicemie a jeun = mg/dl Subiecți cu risc crescut de DZ (ereditate, obezitate, femei care au născut feți macrosomi - cu greutatea peste 4000 g) Diagnosticul DZ gestațional De reținut! TTGO NU se efectuează dacă glicemia a jeun 126 mg/dl (diagnosticul de DZ este cert) Principiu: determinarea glicemiei a jeun şi apoi la 2 ore de la administrarea orală a 75 g de glucoză dizolvată în 300 ml apă. Interpretarea glicemiei la 2 ore (curba TTGO): Glicemie: < 140 mg/dl = Normal Glicemie: mg/dl = Scăderea toleranței la glucoză (STG) Glicemie: 200 mg/dl = DZ 4. Determinarea hemoglobinei glicate (HbA1c) HbA1c este un indicator al gradului expunerii hematiilor la hiperglicemia cronică din ultimele 3 luni anterior determinării (durata de viață a eritrocitelor = 120 de zile). Interpretare: HBA1c: < 5,7% = Normal HbA1c: 5,7-6,4% = Prediabet HbA1c: 6,5% = DZ 5. Glicozuria Normal: glucoza este absentă în urină Patologic: glicozuria apare de regulă în condiţiile unei glicemii mg/dl (pragul de eliminare renală a glucozei) și semnifică decompensarea metabolică a DZ. 2
3 6. Profilul glicemic Se realizează la pacienţii diagnosticaţi cu DZ și constă în determinarea repetată a glicemiei: la ora 7:00 ( a jeun ) la 2 ore după fiecare dintre cele 5 mese la ora 24:00 la ora 3:00 (glicemia atinge valoarea cea mai mică) 7. Determinarea insulinemiei Pentru determinarea nivelului insulinei serice se impune un post alimentar de cel puţin 8 ore, precum şi întreruperea medicaţiei antidiabetice /şi administrarea insulinei cu 8 ore înainte de efectuarea testului. Valori normale: 6-26 μu/ml Semnificație clinică: Valori scăzute: DZ Valori crescute: o Insulinom o Insulinorezistenţa din obezitate, acromegalie, sindrom Cushing o Boli hepatice severe 8. Determinarea peptidului C Principiu: între concentraţiile serice ale insulinei şi cele ale peptidului C există o strânsă corelaţie, în sensul că insulina și peptidul C sunt eliberate în concentraţii echimolare. Spre deosebire de insulină, a cărei metabolizare este predominant hepatică, peptidul C este metabolizat în cea mai mare parte de către rinichi şi este eliminat parțial prin urină Indicație: diagnosticul diferenţial dintre hipoglicemia adevărată din insulinom (creșterea insulinei endogene) și falsa hipoglicemie determinată de administrarea insulinei (creșterea insulinei exogene). Semnificație clinică: Valori crescute: insulinom, insuficienţă renală Valori scăzute: supradozajul insulinic 9. Alte dozări hormonale Se pot doza glucagonul, hormonul somatotrop, cortizolul, hormonii tiroidieni prin metode radioimunologice pentru diagnosticul DZ secundar endocrinopatiilor. demonstrat asocierea evidentă a DZ tip I cu HLA B8, B15, DR3 şi DR4. C. Criterii de DIAGNOSTIC ale diabetului și prediabetului 1. Criterii de diagnostic ale DZ Glicemie à jeun 126 mg/dl Simptome de DZ + glicemie 200 mg/dl (în orice moment al zilei) Glicemie la 2 ore din cursul TTGO 200 mg/dl HbA1c 6,5% De reținut! În absența simptomelor clinice evocatoare a unei hiperglicemii certe, testele trebuie să fie confirmate prin repetarea lor, în aceleași condiții, dar în altă zi, pentru a exclude o eventuală eroare de laborator. 2. Criterii de diagnostic ale DZ gestațional Se efectuează TTGO cu 75 grame de glucoză în săptămâna de sarcină, cu determinarea glicemiilor à jeun, la 1 oră și la 2 ore. Diagnosticul de DZ gestațional se pune pe baza următoarelor modificări ale glicemiei: Glicemie à jeun 92 mg/dl Glicemie la 1 oră 180 mg/dl Glicemie la 2 ore 153 mg/dl 3. Criterii de diagnostic ale PREDIABETULUI Glicemie à jeun: mg/dl = AGJ Glicemie la 2 ore în cursul TTGO: mg/dl = STG Glicemie à jeun: mg/dl și glicemie la 2 ore în cursul TTGO: mg/dl = AGJ și STG HbA1c: 5,7-6,4% = AGJ și/ STG 10. Tipizarea HLA Studiul imunogenetic al persoanelor cu DZ confirmat şi al claselor cu risc crescut de DZ a 3
4 D. Diagnosticul principalelor forme de DZ Caracteristica DZ tip 1 DZ tip 2 Observatii Vârsta la debut < 30 ani > 40 ani Există și copii cu DZ tip 2 și vârstnici cu DZ tip 1 Tendința cetoză la Mare Rară, dar posibilă Și în DZ tip 2 poate apare cetoacidoza (în caz de infecții, sindrom coronarian acut, pancreatită, etc.) Variabil Tablou clinic Semne clinice evidente, intense Greutate corporală Normo- subponderal Frecvent obez (80%) Prezența obezității nu infirmă diagnosticul de DZ tip 1 Insulinemie Deficit absolut, sever Variabilă (hipo-, normo-, hiperinsulinemie) Se poate doza insulinemia peptidul C Asociere alte autoimune Tratament insulină cu boli cu Da (tiroidita Hashimoto, Nu anemie Biermer, hipoparatiroidism autoimun, enteropatie glutenica, insuficiența CSR) Obligatoriu Uneori (DZ tip 2 insulinonecesitant) E. Teste specifice pentru complicațiile DZ a) Diagnosticul complicațiilor ACUTE 1. Cetoacidoza diabetică (CAD) Este cea mai frecventă complicație metabolică acută a DZ de tip 1 care apare ca urmare a unui deficit sever de insulină caracterizat prin declanșarea unei stări hipercatabolice severe (glicogenoliză, neoglucogeneză, lipoliză, catabolism proteic). CAD se caracterizează prin triada: Hiperglicemie (> 250 mg/dl) Cetoză (cetonemie cu cetonurie = creșterea concentrației de corpi cetonici în sânge și în urină) Acidoză metabolică 4 CAD este împărțită în 3 stadii de severitate pe baza parametrilor echilibrului acido-bazic: Stadiul ph seric Bicarbonat seric (mmol/l) Deficitul de baze (mmol/l) Cetoză > 7, Precomă 7,30-7, Comă 7, Investigații necesare: a. Glicemie crescută ( 250 mg/dl) b. Parametrii echilibrului acido-bazic (ph, HCO 3, pco 2, AN) acidoză metabolică cu AN crescuți prin prezența cetoacizilor c. Cetonurie prezentă o prezenţa corpilor cetonici indică stadiul de decompensare metabolică (acidoză metabolică cu cetoacidoză) caracteristică DZ tip 1
5 d. Ionograma serică: o K + (normal 3,5-4,5 mmol/l) frecvent hipopotasemie (pierderi de K + prin diureză osmotică) o Na + ( mmol/l) hiponatremie (diluțională) hipernatremie (pierdere de apă prin diureză osmotică) De reținut! Pentru fiecare 100 mg/dl de glucoză plasmatică în plus față de valoarea normală ( 100 mg/dl), Na + scade cu 1,6 mmol/l ca urmare a diluției sale întrun volum de lichid extracelular crescut (hiperglicemia este responsabilă de hipertonia plasmatică care atrage apa din celule). De aceea, natremia se interpretează numai după corecția sa în funcție de valoarea glicemiei: Na + corectat = Na + + 1,6 x (glicemie-100)/100 Corectarea hiperglicemiei prin administrare insulină evidențiază de cele mai multe ori hipernatremie indusă de deshidratare. e. Osmolaritatea plasmei crește prin deshidratare (hipernatremie) și prin hiperglicemie Valoare normală: mosm/l Osmolaritate (mosm/l) = 2 x (Na + + K + ) + glicemie(mg/dl)/18 + uree (mg/dl)/6 f. Uree, creatinina crescute prin deshidratare g. ECG modificări datorate dezechilibrelor electrolitice, în special ale potasemiei. 2. Coma diabetică hiperosmolară (CDHO) CDHO reprezintă o complicație metabolică acută, întâlnită la pacienții cu DZ tip 2 caracterizată prin hiperosmolaritate plasmatică (frecvent peste 330 mosm/l) dar fără a fi prezentă cetoacidoza. Investigații necesare: a. Glicemie crescută (> 600 mg/dl) b. Osmolaritatea plasmei: crescută > 330 mosm/l c. Corpi cetonici serici valori normale d. Cetonurie absentă e. Parametrii echilibrului acido-bazic valori normale b) Diagnosticul complicațiilor CRONICE 1. Microangiopatia DIABETICĂ a. Boala renală diabetică 5 Rata de excreție a albuminei (REA) > 300 mg/zi (macroalbuminurie/proteinurie clinic manifestă) indiferent de valoare RFGe Scăderea RFGe <60 ml/min/1,73 m 2 indiferent de REA Prezenta unei REA între 30 si 300 mg/zi (microalbuminurie) asociată cu retinopatia diabetică De reținut! Diagnosticul de certitudine al nefropatiei diabetice necesită demonstrarea leziunilor de glomeruloscleroză caracteristice DZ prin puncție biopsie renală. b. Retinopatia diabetică (RD) examenul fundului de ochi (FO): RD neproliferativă (ușoară, moderată, severă) RD proliferativă (formă de debut și gravă) 2. Macroangiopatia DIABETICĂ a. Boala coronariană Ischemia miocardică silențioasă: o Monitorizare Holter o Angiografie Angina pectorală stabilă: o ECG o Ecografie cardiacă Infarctul miocardic acut: o ECG o Biomarkerii necrozei miocardice b. Arteriopatia membrelor inferioare Palparea pulsului la arterele periferice (tibială posterioară, pedioasă) Indicele de claudicație (distanța parcursă până la apariția durerii în gambe) Ecografia Doppler Determinarea indicelui gleznă/braț (VN: 0,9-1,3) sub 0,9 semnifică boală arterială periferică cu obstrucție ATS variabilă peste 1,3 semnifică prezența unor artere cu pereți rigizi, calcificați, necompresibili Angiografie c. Boala cerebrovasculară Ecografia Dopper carotidiană cu măsurarea grosimii intimă-medie (Intima-Media Thickness, IMT): Normal < 0,9 mm ATS ușoară/moderată = 0,9-1,5 mm ATS severă > 1,5 mm AngioCT
6 3. Neuropatia DIABETICĂ a. Polineuropatia diabetică predominant senzitivă simetrică distală Aprecierea sensibilității tactile cu ajutorul monofilamentului de 10 g de tip Semmes- Weinstein (neperceperea atingerii cu monofilamentul aplicat până la curbare semnifică pierderea sensibilității protective!) Aprecierea sensibilității termice prin expunere la cald/rece Aprecierea sensibilității dureroase cu ajutorul unui ac Aprecierea sensibilității vibratorii cu ajutorul diapazonului de 128 Hz b. Neuropatia autonomă (vegetativă) Tahicardie de repaus Hipotensiune arterială ortostatică (normal < 10 mmhg, patologic >30 mmhg) Scăderea variabilității frecvenței cardiace în timpul respirației profunde pe ECG E. Ținte terapeutice în DZ (după ADA 2015) Glicemie à jeun: mg/dl (la femeia cu DZ gestațional 95 mg/dl) Glicemie postprandială: < 180 mg/dl (la femeia cu DZ gestațional 140 mg/dl la 1 oră postprandial și 120 mg/dl la 2 ore postprandial) HbA1c: < 7% (la pacientele cu DZ care rămân însărcinate < 6%), diferită și în funcție de caz: HbA1c < 6,5% la pacienții tineri, cu evoluție de scurtă durată a bolii, fără complicații ale DZ și fără comorbidități importante, care au riscuri mici de hipoglicemie și sunt motivați să obțină un control glicemic cât mai bun HbA1c < 7,5-8% la bolnavii vârstnici, cu evoluție de lungă durată a bolii, care prezintă complicații, comorbidități importante, speranță de viață scăzută, riscuri mari de hipoglicemii. 2. Clasificare Hipoglicemii exogene induse de insulină, unele antidiabetice orale, ingestie de alcool Hipoglicemii endogene Organice insulinom Funcționale idiopatice, rezecții gastrice/intestinale 3. Reacția fiziologică la hipoglicemie Forme ușoare: oboseală intensă, mers oscilant, senzaţie de leşin, transpiraţii reci, frison, tremurături, palpitaţii, foame, cu preferinţă pentru dulciuri Forme medii: convulsii cu spasme localizate generalizate, tulburări de vorbire, tulburări psihice (agresivitate, halucinaţii, confuzie); Forme severe: comă, transpiraţie extrem de abundentă, dispnee, puls neregulat 4. Diagnosticul de laborator a. Glicemia - determinată în orice moment la zilei b. Raportul insulinemie/glicemie a jeun Interpretare: Normal = Valori < 30 Hipoglicemie funcțională: Hipoglicemie organică: Valori 200 (suspiciune de insulinom) c. TTGO prelungit I ( U /ml) x 100 G (mg/ dl) 30 Se efectuează TTGO cu 75 de grame de glucoză pe o perioadă de 5 ore, cu dozarea glicemiei la interval de 20 de minute în primele 2 ore, apoi la o oră. Scăderea glicemiei 70 mg/dl după 2 ore de la administrarea glucozei este sugestivă pentru hipoglicemia funcțională tardivă din obezitate și sindromul metabolic. III. HIPOGLICEMIILE 1. Definiție Scăderea glicemiei sub limitele < 70 mg/dl cu apariția de simptome și semne cauzate de neuroglicopenie și reacțiile fiziologice de contrareglare. 6
7 VERIFICAȚI-VĂ CUNOȘTINTELE! 1. Un bărbat de 54 de ani, supraponderal, cu antecedente familiale de DZ, efectuează la indicația medicului un TTGO la care s-au obţinut următoarele valori ale glicemiei: Glicemia à jeun: 110 mg/dl Glicemia la 2 h: 280 mg/dl Cum interpretaţi rezultatul TTGO? A. Testul este normal B. Valorile corespund cu alterarea glicemiei a jeun C. Valorile corespund scăderii toleranţei la glucoză D. Valorile corespund diabetului zaharat E. Rezultatele sunt neîncadrabile şi se indică repetarea testului 2. Un bărbat de 65 de ani cu DZ tip 2, este adus la serviciul de urgenţă în urma unei stări gripale, cu conştienţa deprimată şi cu următoarele investigații de laborator: glicemie = 700 mg/dl glicozurie: +++ cetonurie: absentă Na + corectat = 130 mmol/l ph-ul sanguin = 7,37 Care este cel mai probabil diagnostic? A. Comă cetoacidozică B. Comă hiperosmolară C. Comă diabetică cu acidoză lactică D. Comă hipoglicemică E. Cetoacidoză diabetică 3. Un bărbat în vârstă de 55 de ani diagnosticat cu DZ tip 1 de la 30 de ani se prezintă pentru controlul anual. Pacientul se simte bine, neacuzând nici un simptom. Ce solicitați pentru evaluarea acestui pacient? A. Glicemia a jeun B. Hemoglobina glicozilată C. Rata de excreție a albuminei D. Examenul fundului de ochi E. Toate de mai sus 4. Un bărbat în vârstă de 48 ani, diagnosticat cu DZ tip 2 se prezintă la control. Investigaţiile arată: Glicemie a jeun = 120 mg/dl HbA1c = 6,5% Ce putem afirma? A. Diabetul zaharat este bine controlat B. Valoarea HbA1c este crescută C. Valoarea HbA1c este în limitele valorilor țintă D. Pacientul a prezentat hiperglicemii persistente de-a lungul ultimelor 3 luni E. Examenul de urină va releva prezenţa corpilor cetonici CAZ CLINIC 1. Pacient, în vârstă de 45 de ani, fără ereditate diabetică cunoscută se prezintă în serviciu de urgență acuzând poliurie, polidipsie, xerostomie, polifagie, astenie marcată. Simptomatologia a debutat în urmă cu 6-7 luni, fiind însă extrem de accentuată în ultima lună. La examenul obiectiv s-au evidențiat următoarele: Talie = 180 cm, Greutate = 70 kg (greutate maximă 80 kg în urmă cu 1 an), tegumente deshidratate, palide, cu pliu cutanat persistent, hiperventilație, halena acetonemică, TA= 120/70 mmhg, FC= 80 b/min. Investigațiile paraclinice: Electrocardiograma Laborator: 7
8 INVESTIGATIE REZULTAT INVESTIGATIE REZULTAT Hb (g%) 9.2 Albumina urinară (mg/24 h) 25 Ht (%) 34.1 Colesterol total (mg/dl) 130 Hematii (/mm 3 ) 3,15 x 10 6 Trigliceride (mg/dl) 185 Leucocite (/mm 3 ) 3580 Na + (mmol/l) 146 Formula leucocitara Ne= 36% Li= 55% Mo= 7.5% Ba= 0.5% K + (mmol/l) Cl - (mmol/l) Eo=1% Trombocite (/mm 3 ) Parametrii EAB ph pco 2 (mmhg) HCO 3 - (mmol/l) VEM (fl) HEM (pg) CHEM (g/dl) Sumar de urină Densitate = 1013, ph = 6, proteine, glucoza > 1000 mg/dl, bilirubina negativă, corpi cetonici +++, hemoglobina negativă; UBG + Glicemie (mg/dl) 396 Sediment urinar Leucocite 10-15/camp, Hematii HbA1c (%) 10 ALAT (U/l) 20 ASAT (U/l) 20 Creatinina (mg/dl) serica 0.7 7, /camp, Celule epiteliale plate rare, Flora prezentă, levuri absente, mucus prezent Cerințe: 1. Ce tulburare a metabolismului glucidic considerați că are pacientul de mai sus? Argumentati răspunsul prin susținerea diagnosticului pozitiv. Care este principalul diagnostic diferențial care se impune? Ce alte investigații suplimentare sunt necesare? 2. Urmăriți cu atenție examenul obiectiv și paraclinic și notați ce complicații ale diabetului zaharat prezintă pacientul de mai sus? Argumentati fiecare răspuns și menționați ce alte investigații suplimentare sunt necesare. 3. Ce tip de anemie prezentă la acest pacient? Ce investigații suplimentare sunt necesare? 4. Care credeți ca este explicația modificărilor prezente pe ECG? 5. Care sunt țintele terapeutice ale pacientului de mai sus? 8
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραDiabetul zaharat. Conf. Dr. Iulian Velea, Şef Lucr. Dr. Corina Paul. (Timişoara)
Diabetul zaharat Conf. Dr. Iulian Velea, Şef Lucr. Dr. Corina Paul (Timişoara) DEFINIŢIE Diabetul zaharat (DZ) cuprinde un grup de boli endocrinometabolice caracterizate prin hiperglicemie cronică ce apare
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραUNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE CRAIOVA ŞCOALA DOCTORALĂ TEZĂ DE DOCTORAT
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE CRAIOVA ŞCOALA DOCTORALĂ TEZĂ DE DOCTORAT Importanţa glicemiei la o oră în cadrul testului de toleranţă la glucoză orală în evaluarea insulinosecreţiei şi a insulinorezistenţei
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραData actualizării: VALORI BIOLOGICE DE REFERINŢĂ HEMOGRAMA 5 DIFF - SISTEM SYSMEX XE GRUPA DE VÂRSTĂ ADULŢI
Pagina: 1 din 13 VALORI BIOLOGICE DE REFERINŢĂ HEMOGRAMA 5 DIFF - SISTEM SYSMEX XE 2100 - GRUPA DE VÂRSTĂ ADULŢI Unitate Referinţe HEMOLEUCOGRAMA LEUCOCITE (WBC) 18-20 ani 4.5-11.5 x10^9/l 1 > 20 ani 4.0-10.0
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραDCI: EPOETINUM ÎN ANEMIA ONCOLOGICĂ
DCI: EPOETINUM ÎN ANEMIA ONCOLOGICĂ I. Indicația terapeutică 1. Tratamentul anemiei şi simptomelor asociate la pacienţii adulţi cu cancer (tumori solide, limfoame maligne, mielom multiplu), la care se
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότερα5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραCURSUL 14 FIZIOPATOLOGIA METABOLISMULUI GLUCIDIC
CURSUL 14 FIZIOPATOLOGIA METABOLISMULUI GLUCIDIC Capitole: I. Noţiuni generale: insulina, hormonii antagonisti (de contrareglare), faza anabolică şi catabolică a metabolismelor substratelor energetice
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραCursul 6. Tabele de incidenţă Sensibilitate, specificitate Riscul relativ Odds Ratio Testul CHI PĂTRAT
Cursul 6 Tabele de incidenţă Sensibilitate, specificitate Riscul relativ Odds Ratio Testul CHI PĂTRAT Tabele de incidenţă - exemplu O modalitate de a aprecia legătura dintre doi factori (tendinţa de interdependenţă,
Διαβάστε περισσότεραREACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραBIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U
PROPRIETĂŢI ELECTRICE ALE MEMBRANEI CELULARE BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A UNOR MACROIONI
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραNOTIUNI DE BAZA IN STATISTICA
NOTIUNI DE BAZA IN STATISTICA INTRODUCERE SI DEFINITII A. PARAMETRI SI STATISTICI Parametru valoare sau caracteristica asociata unei populatii constante fixe notatie - litere grecesti: media populatiei
Διαβάστε περισσότεραI. Explorarea pancreasului endocrin.
EXPLORAREA SISTEMULUI ENDOCRIN Sistemul nervos (SN) şi sistemul endocrin (SE) formează cele două sisteme majore care asigura controlul, reglarea si adaptarea functiilor organismului, la conditiile variabile
Διαβάστε περισσότεραMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA MEDICINĂ ŞI FARMACIE ONACA ADRIANA GABRIELA
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA MEDICINĂ ŞI FARMACIE ONACA ADRIANA GABRIELA TEZĂ DE DOCTORAT STRESUL OXIDATIV ŞI COMPLICAŢIILE MICROVASCULARE
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραVIII FIZIOPATOLOGIA METABOLISMELOR
VIII FIZIOPATOLOGIA METABOLISMELOR 1. METABOLISMUL GLUCIDELOR 1.1. Fiziologia glucidelor Glucidele reprezintă principalul substrat energetic al neuronilor dar şi al celorlalte celule din organism, mai
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραANEXA I REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
ANEXA I REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1 Acest medicament face obiectul unei monitorizări suplimentare. Acest lucru va permite identificarea rapidă de noi informaţii referitoare la siguranţă. Profesioniştii
Διαβάστε περισσότεραa. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.
1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care
Διαβάστε περισσότεραANEXA I REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
ANEXA I REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Tandemact 30 mg/2 mg comprimate Tandemact 30 mg/4 mg comprimate Tandemact 45 mg/4 mg comprimate 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραBARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραcontinuare prescriere medic familie COD PROTOCOL DENUMIRE sublista/cod boala/cod P A020E
LISTA PROTOCOALELOR TERAPEUTICE ACTUALIZATE PRIN ORDINUL MS/CNAS NR 89/300/2018 DE MODIFICARE SI COMPLETARE A ANEXEI NR 1 LA ORDINUL MS/CNAS NR 1301/500/2008 CU MODIFICARILE SI COMPLETARILE ULTERIOARE
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραREZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 1495/2009/01 Anexa 1' 1496/2009/01 1497/2009/01 1498/2009/01 Rezumatul Caracteristicilor Produsului REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραANEXA I REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
ANEXA I REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Forxiga 5 mg comprimate filmate Forxiga 10 mg comprimate filmate 2. COMPOZIȚIA CALITATIVĂ ȘI CANTITATIVĂ Forxiga
Διαβάστε περισσότεραANEXA I REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
ANEXA I REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Bydureon 2 mg pulbere și solvent pentru suspensie injectabilă cu eliberare prelungită. 2. COMPOZIȚIA CALITATIVĂ
Διαβάστε περισσότεραANEXA I REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
ANEXA I REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1 Acest medicament face obiectul unei monitorizări suplimentare. Acest lucru va permite identificarea rapidă de noi informaţii referitoare la siguranţă. Profesioniştii
Διαβάστε περισσότεραScoruri standard Curba normală (Gauss) M. Popa
Scoruri standard Curba normală (Gauss) M. Popa Scoruri standard cunoaştere evaluare, măsurare evaluare comparare (Gh. Zapan) comparare raportare la un sistem de referință Povestea Scufiței Roşii... 70
Διαβάστε περισσότεραEMITENT: PUBLICAT ÎN:
GHID MEDICAL din 2 septembrie 2009 pentru îngrijirea pacienţilor cu diabet zaharat - Anexa nr. 12*) EMITENT: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 608 bis din 3 septembrie 2009 *) Aprobat
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότεραPOPULAŢIE NDIVID DATE ORDINALE EŞANTION DATE NOMINALE
DATE NUMERICE POPULAŢIE DATE ALFANUMERICE NDIVID DATE ORDINALE EŞANTION DATE NOMINALE Cursul I Indicatori statistici Minim, maxim Media Deviaţia standard Mediana Cuartile Centile, decile Tabel de date
Διαβάστε περισσότεραTEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
Διαβάστε περισσότεραManagementul tulburarilor electrolitice la copilul critic
Managementul tulburarilor electrolitice la copilul critic Rodica Badeti 319 Copilul critic prezinta disfunctii/insuficiente de organ care se insotesc de tulburari electrolitice ce afecteaza functia celulara
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότεραAnexa III Amendamente privind punctele relevante ale rezumatului caracteristicilor produsului şi prospectului
Anexa III Amendamente privind punctele relevante ale rezumatului caracteristicilor produsului şi prospectului 34/42 A. Rezumatul Caracteristicilor Produsului 4.1 Indicaţii terapeutice [indicaţiile aprobate
Διαβάστε περισσότεραMăsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor
4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda
Διαβάστε περισσότεραRecapitulare - Tipuri de date
Recapitulare - Tipuri de date Date numerice vârsta, greutatea, talia, hemoglobina, tensiunea arterială, calcemia, glicemia, colesterolul, transaminazele etc. valori continue sau discrete numere întregi
Διαβάστε περισσότεραANEXA I REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
ANEXA I REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Januvia 100 mg comprimate filmate 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ Fiecare comprimat conţine fosfat de sitagliptin
Διαβάστε περισσότεραSIOFOR 1000 Comprimate filmate, 1000 mg
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 5739/2005/01-02-03 Anexa 1 Prospect SIOFOR 1000 Comprimate filmate, 1000 mg COMPOZIŢIE Un comprimat filmat conţine clorhidrat de metformină 1000 mg şi excipienţi: nucleu
Διαβάστε περισσότεραTransformata Laplace
Tranformata Laplace Tranformata Laplace generalizează ideea tranformatei Fourier in tot planul complex Pt un emnal x(t) pectrul au tranformata Fourier ete t ( ω) X = xte dt Pt acelaşi emnal x(t) e poate
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite
Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval
Διαβάστε περισσότεραII. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.
II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric
Διαβάστε περισσότεραToleranta la anemie si triggerii de transfuzie
Toleranta la anemie si triggerii de transfuzie Serban M. Marinescu 217 Concentratia de Hb adecvata intr-o anumita situatie clinica, depinde de existenta unei cantitati suficiente de oxigen transportat
Διαβάστε περισσότεραProbele de efort 71. Dr. Dobreanu Dan
Probele de efort 71 PROBELE DE EFORT Dr. Dobreanu Dan Efortul fizic reprezintă o suprasolicitare funcţională care produce o modificare a homeostaziei organismului, în scopul acoperirii necesităţilor metabolice
Διαβάστε περισσότερα2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Διαβάστε περισσότεραEcuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότερα* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραProfesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Διαβάστε περισσότεραConducator stiintific
UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE CAROL DAVILA BUCURESTI FACULTATEA DE MEDICINA TEZA DE DOCTORAT STUDII COMPARATIVE PRIVIND INFLUENŢA TERAPIEI DE SUBSTITUŢIE HORMONALĂ (HRT) ASUPRA METABOLISMULUI GLUCIDIC
Διαβάστε περισσότερα[ C] [%] INT-CO2 [ C]
. Tabel. Min Min Min Min Min Min 5s Ti [ C] phi i [%] INT-CO [ppb] Te [ C] deltat[ C] phi e [%] EXT-CO [ppb] MIN. 7. -5..3. 37. -. MAX.9....5 75.. MED.9.7 9. 5.3 5.9 5.5 3.7 Mediana.3 9. 3... 59...9.9.
Διαβάστε περισσότερα