UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE CRAIOVA ŞCOALA DOCTORALĂ TEZĂ DE DOCTORAT
|
|
- Αμάραντος Μήτζου
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE CRAIOVA ŞCOALA DOCTORALĂ TEZĂ DE DOCTORAT Importanţa glicemiei la o oră în cadrul testului de toleranţă la glucoză orală în evaluarea insulinosecreţiei şi a insulinorezistenţei CONDUCĂTOR DE DOCTORAT PROF. UNIV. DR. MARIA MOŢA STUDENT- DOCTORAND DIUGAN FLAVIA CRISTINA CRAIOVA
2 CUPRINS Lista de abrevieri...5 Introducere...7 Partea I Stadiul cunoaşterii Diagnosticarea diabetului zaharat Criterii de diagnostic ale DZ tip Rolul TTGO în diagnostic Rolul glicemiei la 1 oră în cadrul TTGO în aprecierea riscului cardio-metabolic Insulinorezistenţa Definiţie, mecanisme de acţiune, evaluare şi markeri surogat de insulinorezistenţă Indicatori de insulinorezistenţă Indicatori clinici de insulinorezistenţă Indicatori paraclinici de insulinorezistenţă Importanţa intervenţiei precoce în prevenirea sau întârzierea apariţiei DZ...40 Partea a II-a Contribuţia personală Importanţa temei Obiectivele studiului Obiective principale Obiective secundare Ipotezele de lucru Material şi metode de lucru Designul studiului Colectarea datelor Folosirea datelor obţinute pentru calcularea unor indicatori de insulinorezistenţă şi insulinosecreţie, a riscului cardiovascular şi evaluarea prevalenţei sindromului metabolic la loturile studiate Analiza statistică Rezultate Caracteristicile loturilor Indicatori clinici de insulinorezistenţă Indicatori paraclinici de insulinorezistenţă Evaluarea insulinosecreţiei Evaluarea riscului cardiovascular Evaluarea prevalenţei sindromului metabolic Discuţii Concluzii Bibliografie CUVINTE CHEIE: TTGO, glicemia la 1 oră, insulinorezistenţă, insulinosecreţie, risc cardiovascular 2
3 INTRODUCERE Diabetul zaharat (DZ) reprezintă actual o problemă importantă de sănătate publică, afirmaţie susţinută de creşterea rapidă a numărului pacienţilor cu DZ în ultimele decenii, putându-se vorbi de o pandemie a DZ la nivel global. Un motiv suplimentar de îngrijorare îl reprezintă şi faptul că DZ este în continuare subdiagnosticat, numărul pacienţilor diagnosticaţi cu DZ fiind în realitate aproape dublat de cel al pacienţilor cu DZ sau prediabet nediagnosticaţi. PARTEA I STADIUL CUNOAŞTERII 1. DIAGNOSTICAREA DZ Criterii de diagnostic ale DZ tip 2: glicemia a jeun 126 mg/dl (7 mmoli/l) în 2 testări diferite sau Hemoglobina glicată (HbA1c) 6,5% printr-o metodă certificată sau Glicemia la 2 ore în cadrul testului de toleranţă la glucoza orală (TTGO) 200mg/dl (11,1 mmoli/l) sau Glicemie venoasă detectată întâmplător 200mg/dl (11,1mmoli/l) la un pacient cu simptomatologie clasică de hiperglicemie Rolul TTGO în diagnostic Există în continuare controverse în ceea ce priveşte rolul TTGO versus glicemia a jeun in practică. TTGO prezintă inconvenienţele unui cost mai mare, a unei reproductibilităţi mai reduse şi a unui oarecare discomfort pentru pacient. Avantajele, comparativ cu diagnosticarea DZ numai prin intermediul glicemiei a jeun, sunt însă multiple. Este necesară depistarea activă a pacienţilor cu DZ şi cu prediabet (alterarea glicemiei a jeun: IFG, toleranţa alterată la glucoză: IGT), având în vedere faptul că intervenţia precoce este de importanţă vitală pentru această categorie de pacienţi. Rolul glicemiei la 1 oră în aprecierea riscului cardiometabolic În ultimii ani s-a conturat tot mai mult ideea unui exces de risc cardio- metabolic în cazul pacienţilor consideraţi actual normotoleranţi la glucoză dar care prezintă o valoare crescută a glicemiei la 1 oră în cadrul TTGO. S-a emis ipoteza că persoanele cu toleranţă normală la glucoză și glicemie la 1 oră după încărcarea cu glucoză la fel de mare ca cea a subiecților cu IGT pot prezenta 3
4 un fenotip intermediar al metabolismului glucozei ce prezintă alterarea sensibilităţii la insulină şi afectarea sensibilităţii la glucoză a celulelor β, cu risc crescut de a dezvolta DZ. 2. INSULINOREZISTENŢA Insulinorezistenţa este definită ca reducerea responsivităţii la nivelurile circulante normale de insulină. Insulinorezistenţa este demonstrată a fi atributul comun al obezităţii, DZ, dislipidemiei (DLP), bolii cardiovasculare şi a altor componente ale sindromului metabolic (SM), fiind o verigă importantă în fiziopatologia acestor afecţiuni. Indicatori de insulinorezistenţă Indicatori clinici de insulinorezistenţă Obezitatea. Indicele de masă corporală (IMC) IMC= greutatea (kg)/ înăltime² (m²) Obezitatea abdominală obiectivată prin: Circumferinţa abdominală (CA), Circumferinţa şoldurilor (CŞ), Raportul circumferinţa abdominală circumferinţa şoldurilor (CA/CŞ). Parametru Risc crescut de complicaţii Risc foarte crescut de metabolice complicaţii metabolice CA (cm) Femei CA (cm) Bărbaţi CA/CŞ Femei - 0,85 CA/CŞ Bărbati - 0,90 Raportul circumferinţă abdominală-înălţime (CA / H)(normal < 0.5) Indicatori biologici de insulinorezisteţă Homeostatic Model Assessment (HOMA) HOMA 1- IR= (I G) / 22,5; unde I = insulinemia bazală (mu/l), G= glicemia bazală (mmol/l) The quantitative insulin sensitivity check index (QUICKI) QUICKI = 1 / [log(i) + log(g)]; unde I = insulinemia bazală (microunităţi/ ml), G = glicemia bazală (mg/ dl) Insulinemia a jeun. Raportul glicemie-insulinemie a jeun Valori ale raportului de 4,5 au o sensibilitate de 95% şi o specificitate de 84% pentru diagnosticarea insulinorezistenţei Adiponectina 4
5 Adiponectina este o proteină multifuncţională cu efecte pleiotrope insulinosensibilizatoare. Din acest motiv este considerată una din moleculele cheie implicate în patogeneza SM Indicele Reaven (Raportul TG HDL COL) Raportul TG-HDL col 3,5 s-a corelat cel mai bine cu insulinorezistenţa şi cu fenotipul intens aterogen de particule de LDL-col mici şi dense, identificând astfel cu precizie subiecţii dislipidemici, insulinorezistenţi, cu risc înalt de evenimente cardiovasculare. 3. IMPORTANŢA INTERVENŢIEI PRECOCE ÎN PREVENIREA SAU ÎNTÂRZIEREA APARIŢIEI DIABETULUI ZAHARAT Studiile au arătat că intervenţia precoce, încă din stadiul de IGT şi IFG, poate reduce progresia spre DZ tip 2, precum și riscul cardiovascular asociat. PARTEA A II-A CONTRIBUŢIA PERSONALĂ 1. IMPORTANŢA TEMEI Tema aduce în prim plan o categorie de pacienţi cu profil metabolic special, cărora nu li se aplică standardele actuale de îngrijire şi prevenţie. 2. OBIECTIVELE STUDIULUI 2.1. Obiective principale: Evidenţierea unei noi categorii de alterare a metabolismului glucidic, reprezentată de glicemia crescută la o oră în cadrul TTGO. Evaluarea gradului de insulinorezistenţă şi insulinosecreţie la această categorie de subiecţi comparativ cu subiecţi cu normotoleranţă la glucoză şi subiecţi cu IGT 2.2 Obiective secundare: Evaluarea riscului cardiovascular la subiecţii cu glicemie crescută la o oră şi compararea acestuia cu riscul cardiovascular al subiecţilor cu normotoleranţă la glucoză şi al subiecţilor cu IGT Identificarea şi stabilirea prevalenţei SM la subiecţii cu glicemie crescută la o oră comparativ cu subiecţii cu normotoleranţă la glucoză şi cu IGT 5
6 3. MATERIAL ŞI METODE DE LUCRU Studiul s-a desfasurat în perioada ianuarie- august Populaţia ţintă a fost reprezentată de subiecţi nediagnosticaţi anterior cu DZ sau IFG, care s-au prezentat în vederea evaluării statusului metabolic. Subiecţii au fost evaluaţi complet anamnestic, clinic şi paraclinic la includerea în studiu. După aplicarea criteriilor de includere şi excludere şi semnartea consimţământului informat, subiecţilot li s-a efectuat TTGO cu 75 g glucoză şi au fost eşantionaţi în 3 loturi: LOT 1A 1B 2 Glicemie a jeun < 110 mg/dl <110 mg/dl <110 mg/dl Glicemie 1 oră < 155 mg/dl 155 mg/dl indiferent Glicemie 2 ore < 140 mg/dl < 140 mg/dl mg/dl Au fost studiaţi 75 de subiecţi în total, superpozabili ca sex şi ca vârstă, câte 25 subiecţi (13 bărbaţi şi 12 femei) pentru fiecare din cele 3 loturi. Conform datelor din literatură, am stabilit valoarea de cutoff a glicemiei la 1 oră la 155mg/dl. Riscul cardiovascular a fost calculat conform diagramelor SCORE aplicabile ţărilor europene cu risc crescut iar prezenţa sindromulului metabolic a fost obiectivată folosind criteriile NCEP ATP III. 4. ANALIZA STATISTICĂ Pentru prelucrarea datelor s-a folosit programul Microsoft Excel (Microsoft Corp., Redmond, WA, USA), împreună cu suita XLSTAT pentru MS Excel (Addinsoft SARL, Paris, Franţa). Interpretarea statistică a fost completată folosind programul IBM SPSS Statistics 20.0 (IBM Corporation, Armonk, NY, USA). 5. REZULTATE Caracteristicile loturilor: Nu au existat diferenţe semnificative statistic între subiecţii celor 3 loturi din punct de vedere al: repartiţiei pe sex, vârstă, antecedente personale de DLP. În ceea ce priveşte statusul de fumător au existat diferenţe senificative statistic între loturile 1A şi 1B (p Fisher exact = 0,044) precum şi între loturile 1B şi 2 (p Fisher exact = 0,044). Deasemenea, au existat diferenţe semnificative în ceea ce priveşte antecedentele personale de hipertensiune arterială (HTA), între loturile 1A şi 1B nu au existat diferenţe semnificative statistic (p Fisher exact = 0,587), în timp ce între lotul 1B şi 2 diferenţa a fost semnificativă statistic (p Fisher exact = 0,587). 6
7 Controlul glicemic Evaluând controlul glicemic prin prisma HbA1c, folosind testul ANOVA, am obţinut o valoare înalt semnificativă statistic, p= 7,26 x 10-8, apropiata de 0, deci mult mai mica decat pragul de 0,001. Continuând analiza prin testul post-hoc Fisher LSD, am constatat că valoarea medie pentru pacienţii din lotul 1A este în mod semnificativ mai mică faţă de cea a pacienţilor din lotul 1B care, la rândul ei, este semnificativ mai mică faţă de cea a pacienţilor din lotul 2. Indicatori clinici de insulinorezistenţă Pentru toţi parametrii calitativi analizaţi, am folosit testul Chi pătrat pentru a compara distribuţiile tuturor celor trei loturi şi testul exact al lui Fisher pentru a compara doar distribuţia lotului 1B cu lotul 2. În ceea ce priveşte valoarea IMC, am constatat că nu există diferenţe semnificative între cele trei loturi (p Chi patrat = 0,361 > 0.05) şi nici între lotul 1B şi lotul 2 (p Fisher exact = 0,778 > 0.05) Nici parametrii care au evaluat insulinorezistenţa prin prisma obezităţii abdominale nu au prezentat diferenţe semnificative statistic: în cazul CA, p Chi pătrat a fost şi p Fisher exact= iar în cazul CA/CŞ: p Chi pătrat=0.319 şi p Fisher exact= În ceea ce priveşte CA/H, nu au existat diferenţe semnificative statistic: p Chi pătrat=0.376 şi p Fisher exact= Indicatori paraclinici de insulinorezistenţă Trigliceridele plasmatice (TG) ( 150 mg/dl semnificativ pentru insulinorezistenţă) Deşi diferenţa numerică între lotul 1A si celelate două loturi a fost foarte mare, ea nu a prezentat semnificaţie statistic, probabil datorită numărului mic de pacienţi din loturile de studiu, rezultatul testului Chi pătrat fiind p = 0,110. Între loturile 1B si 2 repartiţiile au fost identice, deci nu putem pune in discuţie decelarea unei diferenţe semnificative statistic. HDL- colesterolul plasmatic Nu s-au decelat diferenţe semnificative statistic (p Chi pătrat=0.804, pfisher exact= 0.776). Scorul Reaven (TG/HDL-col) ( 3 semnificativ pentru insulinorezistenţă) 7
8 În acest caz, testul Chi pătrat a generat valoarea p= 0,074, foarte apropiată de pragul maxim admis pentru semnificatie statistică, p= 0,05. Comparând loturile 1B si 2, prin testul Fisher exact, am obţinut o valoare fără semnificatie statistică, p= 0,396. Insulinemia a jeun ( 16.3 uu/ml, valoare oferită de laborator) În acest caz au existat diferenţe înalt semnificative statistic între cele 3 loturi (p Chi patrat = 0, < 0,001), iar loturile 1B si 2 nu au prezintat diferenţe semnificative (p Fisher exact = 0,780). Raportul glicemie-insulinemie a jeun (<4 indicator de insulinorezistenţă) Am obiectivat existenţa unei diferenţe semnificative la compararea lotului martor cu celelalte două loturi (p Chi patrat = 0,04), în timp ce loturile 1B si 2 nu au prezentat diferenţe semnificative statistic (p Fisher exact = 0,725). Indicele HOMA-IR ( 2,5 indicator de insulinorezistenţă) Am decelat o diferenţă înalt semnificativă statistic (p Chi pătrat = 0, ) între cele 3 loturi, în timp ce între lotul 1B si lotul 2 nu există o diferenţă semnificativă (p Fisher exact=0,742). Indicele QUICKI (<0.357 indicator de insulinorezistenţă) Am obţinut o diferenţă semnificativă statistic între lotul martor şi celelalte două loturi (p Chi pătrat= 0,014), în timp ce între lotul 1B şi lotul 2 nu a existat o diferenţă semnificativă (p Fisher exact=0,349) Adiponectina (<7mg/dl indicator de insulinorezistenţă) Nu au existat diferenţe semnificative între cele 3 loturi (p Chi patrat = 0,790) şi nici între lotul 1B şi lotul 2 (p Fisher exact = 0,769). Evaluarea insulinosecreţiei (indicele HOMA % B) În ceea ce priveste valorile medii ale HOMA %B, testul ANOVA a returnat valoarea p=0,143 > 0,05, care indică o diferenţă nesemnificativă între cele trei loturi. Deşi, aparent, diferenţele numerice între cele trei medii obtinuţe sunt mari, rezultatul nesemnificativ statistic poate fi explicat din cauza variabilităţii foarte mari din cadrul fiecăruia dintre cele trei loturi (deviaţia standard este aproape cât media). Evaluarea riscului cardiovascular Comparând valoarea medie a riscului cardiovascular între cele trei loturi am identificat existenţa unei diferenţe globale semnificative, rezultatul testului ANOVA fiind p = 0,034. Continuând analiza prin testul post-hoc Fisher LSD, pentru a identifica perechile între care se manifestă diferenţe, am constatat că valoarea 8
9 medie pentru pacienţii din lotul 1A diferă semnificativ atât faţă de cea a pacienţilor din lotul 1B, cât şi faţă de cea a pacienţilor din lotul 2. Surprinzător, am constatat că pentru pacienţii din lotul 1B riscul cardiovascular este mai crescut decât pentru pacientii din lotul 2. Evaluarea prevalenţei sindromului metabolic Comparând loturile prin prisma asocierii SM nu am identificat diferenţe semnificative statistic, la compararea globală a celor trei loturi obţinând valoarea p Chi pătrat = 0,320, iar la compararea lotului 1B cu lotul 2 obţinând p Fisher exact = 0, DISCUŢII În ceea ce priveşte markerii clinici de insulinorezistenţă identificaţi de literatura de specialitate, deşi există studii care au analizat şi au comunicat asocieri semnificative statistic între parametrii ce descriu obezitatea şi în special obezitatea abdominală şi insulinorezistenţa asociată subiectilor cu glicemie crescută la 1 oră, în studiul nostru nu s-a evidenţiat această situaţie. În ceea ce priveşte indicatorii biologici de insulinorezistenţă, rezultatele studiului nostru au confirmat datele publicate de studii efectuate pe număr mare de pacienţi care au investigat corelaţia dintre insulinorezistenţa obiectivată prin markeri biologici (insulinemia a jeun, raportul glicemie-insulinemie, HOMA IR, QUICKI) şi glicemia crescută la 1 oră. În ceea ce priveşte HbA1c, în studiul nostru rezultatele au demonstrat o diferenţă semnificativă statistic între lotul de pacienţi cu glicemie la 1 oră peste 155 mg/ dl şi lotul cu IGT, comparativ cu cel cu glicemie la o oră < 155 mg/ dl. În ceea ce priveşte evaluarea insulinosecreţiei prin indicele HOMA% B, rezultatele obţinute nu au evidentiat o diferenţă semnificativă statistic între cele 3 loturi. Acest aspect poate fi explicat prin variabilitatea foarte mare a datelor obţinute în cadrul fiecărui lot. În ceea ce priveşte riscul cardiovascular evaluat conform diagramelor SCORE, aplicabile ţărilor europene cu risc crescut din care face parte şi România, am observat o diferenţă semnificativă statistic, în sensul unui risc crescut la subiecţii din loturile cu glicemii crescute la 1 oră şi la 2 ore comparativ cu pacienţii din lotul de control (p = 0,048). Mai mult chiar, riscul cardiovascular al pacienţilor cu glicemie crescută la 1 oră, consideraţi conform standardelor actuale a fi normotoleranţi la glucoza, îl depaşeşte pe cel al subiecţilor cu IGT. 9
10 Datele noastre nu au identificat o diferenţă semnificativă statistic a prevalenţei SM la subiecţii cu glicemie crescută la 1 oră comparativ cu subiecţii celorlalte 2 loturi. Elementele de noutate aduse de acest studiu sunt reprezentate de: Este singurul studiu publicat la nivel naţional care a investigat acest parametru: glicemia la 1 oră în cadrul TTGO şi a identificat o noua categorie de alterare a metabolismului glucidic, cu trăsături metabolice distincte (insulinorezistenţă, risc cardiovascular crescut). Aceasta categorie nu este în prezent recunoscută şi nu beneficiază de măsuri de profilaxie. Studiul nostru a identificat un risc cardiovascular mai mare la lotul de pacienţi cu glicemie crescută la 1 oră decât la lotul de subiecţi cu IGT, acest exces de risc nefiind corelat cu o prevalenţă mai mare a sindromului metabolic la această categorie de subiecţi Asocierea înalt semnificativă statistic între glicemia crescută la 1 oră şi HbA1, corelaţie care nu a mai fost comunicată în literatura de specialitate. 7. CONCLUZII Glicemia crescută la 1 oră peste pragul de 155 mg/ dl s-a asociat cu parametri de insulinorezistenţă: insulinemia a jeun, raportul glicemieinsulinemie, indicele HOMA IR, indicele QUICKI în aceeaşi măsură în care aceştia s-au asociat glicemiei crescute la 2 ore (pacienţi cu IGT). Această asociere nu a fost observată în cazul pacienţilor normotoleranti la glucoză şi cu glicemie la o oră < 155mg/dl Glicemia crescută la o oră s-a dovedit a se asocia cu o valoare medie mai mare a HbA1c Glicemia crescută la o oră s-a corelat cu un risc cardiovascular crescut, mai mare chiar decât cel asociat pacienţilor cu IGT Riscul cardiovascular crescut al pacienţilor cu glicemie la o oră 155mg/dl nu a putut fi pus pe seama unei prevalenţe mai crescute a sindromului metabolic Subiecţii cu glicemie la o oră crescută ar putea beneficia de intervenţii de optimizare a stilului de viaţă asemănătoare celor aplicate pacienţilor cu IGT sau IFG în vederea reducerii riscului de progresie spre DZ şi a reducerii riscului cardiovascular TTGO la 1 oră este mai usor de efectuat şi şi-ar putea găsi locul în studii epidemiologice şi chiar în screeningul şi diagnosticul DZ. 10
11 11
12 12
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραCursul 6. Tabele de incidenţă Sensibilitate, specificitate Riscul relativ Odds Ratio Testul CHI PĂTRAT
Cursul 6 Tabele de incidenţă Sensibilitate, specificitate Riscul relativ Odds Ratio Testul CHI PĂTRAT Tabele de incidenţă - exemplu O modalitate de a aprecia legătura dintre doi factori (tendinţa de interdependenţă,
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραRecapitulare - Tipuri de date
Recapitulare - Tipuri de date Date numerice vârsta, greutatea, talia, hemoglobina, tensiunea arterială, calcemia, glicemia, colesterolul, transaminazele etc. valori continue sau discrete numere întregi
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραΕμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία
- Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραCriptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραΑκαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος
- Επίδειξη Συμφωνίας În linii mari sunt de acord cu...deoarece... Επίδειξη γενικής συμφωνίας με άποψη άλλου Cineva este de acord cu...deoarece... Επίδειξη γενικής συμφωνίας με άποψη άλλου D'une façon générale,
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA MEDICINĂ ŞI FARMACIE ONACA ADRIANA GABRIELA
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA MEDICINĂ ŞI FARMACIE ONACA ADRIANA GABRIELA TEZĂ DE DOCTORAT STRESUL OXIDATIV ŞI COMPLICAŢIILE MICROVASCULARE
Διαβάστε περισσότεραBARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότερα5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραDistribuţia multinomială Testul chi-pătrat. M. Popa
Distribuţia multinomială Testul chi-pătrat M. Popa Evenimente probabilistice binomiale valori dihotomice (P, Q): (masculin/feminin, absent/prezent, adevărat/fals, etc.) multinomiale mai mult de două valori
Διαβάστε περισσότεραPOPULAŢIE NDIVID DATE ORDINALE EŞANTION DATE NOMINALE
DATE NUMERICE POPULAŢIE DATE ALFANUMERICE NDIVID DATE ORDINALE EŞANTION DATE NOMINALE Cursul I Indicatori statistici Minim, maxim Media Deviaţia standard Mediana Cuartile Centile, decile Tabel de date
Διαβάστε περισσότερα2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Διαβάστε περισσότεραScoruri standard Curba normală (Gauss) M. Popa
Scoruri standard Curba normală (Gauss) M. Popa Scoruri standard cunoaştere evaluare, măsurare evaluare comparare (Gh. Zapan) comparare raportare la un sistem de referință Povestea Scufiței Roşii... 70
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
Διαβάστε περισσότεραConducator stiintific
UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE CAROL DAVILA BUCURESTI FACULTATEA DE MEDICINA TEZA DE DOCTORAT STUDII COMPARATIVE PRIVIND INFLUENŢA TERAPIEI DE SUBSTITUŢIE HORMONALĂ (HRT) ASUPRA METABOLISMULUI GLUCIDIC
Διαβάστε περισσότεραprin egalizarea histogramei
Lucrarea 4 Îmbunătăţirea imaginilor prin egalizarea histogramei BREVIAR TEORETIC Tehnicile de îmbunătăţire a imaginilor bazate pe calculul histogramei modifică histograma astfel încât aceasta să aibă o
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραIII. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul
Metode Numerice Curs 3 III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul III.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi III. 1.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi fără semn (pozitive) Reprezentarea
Διαβάστε περισσότεραa. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.
1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραUNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE DIN CRAIOVA ȘCOALA DOCTORALĂ TEZĂ DE DOCTORAT. ROLUL POLIMORFISMULUI UNOR GENE microarn
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE DIN CRAIOVA ȘCOALA DOCTORALĂ TEZĂ DE DOCTORAT ROLUL POLIMORFISMULUI UNOR GENE microarn ÎN PATOGENEZA CANCERULUI GASTRIC REZUMAT CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC: PROF. UNIV.
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Διαβάστε περισσότεραExamen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016
16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite
Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval
Διαβάστε περισσότερα* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότεραStudiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
Διαβάστε περισσότεραStatisticǎ - curs 3. 1 Seria de distribuţie a statisticilor de eşantioane 2. 2 Teorema limitǎ centralǎ 5. 3 O aplicaţie a teoremei limitǎ centralǎ 7
Statisticǎ - curs 3 Cuprins 1 Seria de distribuţie a statisticilor de eşantioane 2 2 Teorema limitǎ centralǎ 5 3 O aplicaţie a teoremei limitǎ centralǎ 7 4 Estimarea punctualǎ a unui parametru; intervalul
Διαβάστε περισσότερα9 Testarea ipotezelor statistice
9 Testarea ipotezelor statistice Un test statistic constă în obţinerea unei deducţii bazată pe o selecţie din populaţie prin testarea unei anumite ipoteze (rezultată din experienţa anterioară, din observaţii,
Διαβάστε περισσότερα8 Intervale de încredere
8 Intervale de încredere În cursul anterior am determinat diverse estimări ˆ ale parametrului necunoscut al densităţii unei populaţii, folosind o selecţie 1 a acestei populaţii. În practică, valoarea calculată
Διαβάστε περισσότεραESTIMAREA PARAMETRILOR STATISTICI. Călinici Tudor
ESTIMAREA PARAMETRILOR STATISTICI Călinici Tudor 1 Obiective educaţionale Înţelegerea procesului de estimare Însuşirea limbajului specific pentru inferenţa statistică Enumerarea estimatorilor fără bias
Διαβάστε περισσότεραDCI: EPOETINUM ÎN ANEMIA ONCOLOGICĂ
DCI: EPOETINUM ÎN ANEMIA ONCOLOGICĂ I. Indicația terapeutică 1. Tratamentul anemiei şi simptomelor asociate la pacienţii adulţi cu cancer (tumori solide, limfoame maligne, mielom multiplu), la care se
Διαβάστε περισσότερα[ C] [%] INT-CO2 [ C]
. Tabel. Min Min Min Min Min Min 5s Ti [ C] phi i [%] INT-CO [ppb] Te [ C] deltat[ C] phi e [%] EXT-CO [ppb] MIN. 7. -5..3. 37. -. MAX.9....5 75.. MED.9.7 9. 5.3 5.9 5.5 3.7 Mediana.3 9. 3... 59...9.9.
Διαβάστε περισσότεραEDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă
Coordonatori DANA HEUBERGER NICOLAE MUŞUROIA Nicolae Muşuroia Gheorghe Boroica Vasile Pop Dana Heuberger Florin Bojor MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă Clasa a
Διαβάστε περισσότεραPrincipiul Inductiei Matematice.
Principiul Inductiei Matematice. Principiul inductiei matematice constituie un mijloc important de demonstratie in matematica a propozitiilor (afirmatiilor) ce depind de argument natural. Metoda inductiei
Διαβάστε περισσότερα1. [ C] [%] INT-CO2 [ C]
. Tabel. Min Min Min Min Min Min Ti [ C] phi i [%] INT-CO [ppm] Te [ C] deltat[ C] phi e [%] MIN. 8..... MAX.. 6. 8. 9.8 77. MED.8 9. 6.8.8.6 6.9 Mediana. 9. 6..9...98.. 7. 8. 9. 77. STDEV..7 9.... Min
Διαβάστε περισσότεραTEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
Διαβάστε περισσότεραAnaliza bivariata a datelor
Aaliza bivariata a datelor Aaliza bivariata a datelor! Presupue masurarea gradului de asoiere a doua variabile sub aspetul: Diretiei (aturii) Itesitatii Semifiatiei statistie Variabilele omiale Tabele
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραRezistenţa la insulină în sindromul ovarelor polichistice
UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU FACULTATEA DE MEDICINĂ VICTOR PAPILIAN Rezistenţa la insulină în sindromul ovarelor polichistice REZUMAT TEZĂ DOCTORAT Conducător științific: Prof. Univ. Dr. Ion Gh. Totoian
Διαβάστε περισσότεραCURSUL AL VI-LEA. Frecvenţa (numărul de % 2 I % 3 IIA % 4 IIB % 5 IIIA % 6 IIIB % 7 IV
1. Introducere CURSUL AL VI-LEA S-a văzut că atunci când avem coloane cu date numerice, este foarte util să se calculeze indicatori statistici care să ne ofere o imagine sintetică a valorilor care se află
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραFoarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui
- Introducere Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui Αγαπητέ κύριε, Αγαπητέ κύριε, Formal, destinatar de sex
Διαβάστε περισσότεραSEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a
Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii
Διαβάστε περισσότεραCONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii
Clasa a IX-a 1 x 1 a) Demonstrați inegalitatea 1, x (0, 1) x x b) Demonstrați că, dacă a 1, a,, a n (0, 1) astfel încât a 1 +a + +a n = 1, atunci: a +a 3 + +a n a1 +a 3 + +a n a1 +a + +a n 1 + + + < 1
Διαβάστε περισσότεραMasurarea variabilitatii Indicatorii variaţiei(împrăştierii) lectia 5 16 martie 2 011
1.0.011 STATISTICA Masurarea variabilitatii Indicatorii variaţiei(împrăştierii) lectia 16 martie 011 al.isaic-maniu www.amaniu.ase.ro http://www.ase.ro/ase/studenti/inde.asp?itemfisiere&id Observati doua
Διαβάστε περισσότεραExamen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011
Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραRealizat de: Ing. mast. Pintilie Lucian Nicolae Pentru disciplina: Sisteme de calcul în timp real Adresă de
Teorema lui Nyquist Shannon - Demonstrație Evidențierea conceptului de timp de eșantionare sau frecvență de eșantionare (eng. sample time or sample frequency) IPOTEZĂ: DE CE TIMPUL DE EȘANTIONARE (SAU
Διαβάστε περισσότεραCoeficientul de corelaţie Pearson(r) M. Popa
Coeficientul de corelaţie Pearson(r) M. Popa Asocierea valorilor perechi re studiu 30 25 20 15 10 5 0 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Nota la examen Conceptul de corelaţie (Galton şi Pearson) cauzalitatea este
Διαβάστε περισσότεραCURS: METODE EXPERIMENTALE ÎN FCS
Cunoaşterea în fizică se bazează pe experimente şi măsurători. Pentru verificarea oricărei teorii => experiment => măsurători. Toate măsurătorile sunt afectate de erori. Nu putem măsura ă ceva cu exactitate
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
Διαβάστε περισσότεραConice - Câteva proprietǎţi elementare
Conice - Câteva proprietǎţi elementare lect.dr. Mihai Chiş Facultatea de Matematicǎ şi Informaticǎ Universitatea de Vest din Timişoara Viitori Olimpici ediţia a 5-a, etapa I, clasa a XII-a 1 Definiţii
Διαβάστε περισσότερα