VI Subiectul 1. Rigle buclucaşe (20 puncte)
|
|
- ŌΓώγ Πυλαρινός
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Conursul de fiziă şi himie Etapa judeţeană 07 VI Subietul. Rigle buluaşe (0 punte) Pagina din Gabriela şi Ştefan au a temă în laboratorul de fiziă Măsurarea lungimilor. Ei foloses fieare rigla lui, ea a Gabrielei fiind etalonată oret, în timp e rigla lui Ştefan fiind greşit etalonată măsoară m în lo de, m, aşa um poţi observa în desenul alăturat. a. Ce valoare măsoară Ştefan, daă Gabriela a măsurat lungimea de m, ei doi măsurând lungimea aeluiaşi orp? b. Ce valoare măsoară Gabriela, daă Ştefan a măsurat lungimea de 5 m, ei doi măsurând lungimea aeluiaşi orp?. Ce valoare este u 5 mai mare deât ealaltă, şi ine a măsurat-o? Subietul. Apa şi smântâna (0 punte) Gabriela şi Ştefan au la dispoziţie trei borane identie fieare u apaitatea de ate 800 de mililitri kg şi masa de 0 de grame. Gabriela umple omplet un boran u apă, densitatea apei fiind a 000 şi m kg Ştefan umple omplet un boran u smântână, densitatea aesteia fiind s 05. m a. Cât ântăreşte boranul Gabrielei? b. Cât va ântări al treilea boran, daă în aesta Gabriela toarnă un sfert din masa de apă din boranul ei şi Ştefan toarnă un sfert din volumul de smântână din boranul lui? a s. Care este ondiţia a densitatea amesteului să fie media aritmetiă a densitătilor ameste? Subietul. Cursa de biilete (0 punte) Gabriela şi Ştefan sunt mari amatori de plimbări u biiletele. Ei pornes în aelaşi moment unul spre elălalt, Ştefan din Galaţi, Gabriela din Brăila. Pedalând u o viteză onstantă v 4 km Gabriela ajunge în Galaţi u h,5 h mai târziu deât ajunge Ştefan în Brăila. Considerând distanţa dintre Brăila şi Galaţi D = 0km aşa um observi din desen,află: a. În ât timp ajunge Gabriela în Galaţi? b. Cu e viteză onstantă a pedalat Ştefan?. După ât timp se vor afla la distanţa de d 5km unul faţă de elălalt? Subietul 4. Resortul elasti (0 punte) Gabriela şi Ştefan suspendă pe rând, de un resort elasti realizat dintr-o sârmâ foarte subţire, orpuri de mase diferite. Măsurând de fieare dată lungimea aestuia, ei doi trasează grafiul din figura alăturată. a. Ce lungime l 0 are resortul nedeformat? b. Ce valoare are onstanta de elastiitate a resortului onsiderând g 0 N? kg. Trasează grafiul lungimii l f ( m) în funţie de aeleaşi mase, are de aeastă dată vor fi aşezate pe rând pe resortul elasti plasat vertial pe o suprafaţă orizontală.. Durata probei este de ore din momentul în are s-a terminat distribuirea subietelor ătre elevi.. Elevii au dreptul să utilizeze alulatoare de buzunar, dar neprogramabile.
2 Conursul de fiziă şi himie Etapa judeţeană 07 VI Pagina din Subietul 5.Termometrele (0 punte) Termometrul Gabrielei măsoară t 0C ând termometrul lui Ştefan măsoară t 0Cşi temperatura t 5 C ând termometrul lui Ştefan măsoară tv 00 C. Se măsoară de fieare dată temperaturile aeluiaşi orp în aelaşi moment. a. Ce valoare a temperaturii măsoară Gabriela ând termometrul lui Ştefan măsoară t 0 C? b. Ce valoare a temperaturii măsoară Ştefan ând termometrul Gabrielei măsoară tb 80 C?. Pentru e temperatură ambele termometre indiă simultan aeeaşi valoare? a g Subiete propuse de: prof. Florin MORARU, Colegiul Naţional Niolae Bălesu Brăila prof. Ştefan MATEI, Colegiul Naţional Militar Dimitrie Cantemir Breaza. Durata probei este de ore din momentul în are s-a terminat distribuirea subietelor ătre elevi.. Elevii au dreptul să utilizeze alulatoare de buzunar, dar neprogramabile.
3 Conursul de fiziă şi himie Etapa judeţeană 07 VI Nr. item Barem Pagina din 4 Subietul.Rigle buluaşe Puntaj Parţial Total entimetrul măsurat de Ştefan este,m pe rigla Gabrielei a. x Raportul dintre valorile măsurate este, unde x este valoarea măsurată de y Gabriela şi y valoarea măsurată de Ştefan. m( G), y m( Ş) 0 m( Ş) y, Alt raţionament m ( G )...0 mm m( Ş)... mm m( Ş)...mm y...0mm rezultă y 0m 7 p b. x Raportul dintre valorile măsurate este, y x, x 5 ( ) 6 m ( G m Ş ) 7 p x y5, y y 5,00 6 p. 50 y m( Ş) 5 m( Ş) x 0 m( G) TOTAL Subietul I,00 0p Nr. item a. Puntaj Subietul. Apa şi smântâna Parţial Total m m m,00 G G 0 a m m V,00 0 a 0 7 p b. g mg 0g 800m 80g,00 m ma 800 g 00 g 4,00 ms 800,05 g 05 g 4,00 m 0g 00g 05g 45g,00 7 p Str. General Berthelot nr. 8-0, Setor, 0068, Buuresti Tel: +40 (0)
4 Conursul de fiziă şi himie Etapa judeţeană 07 VI ameste m m V V V V V V a s a a s s a s a s Barem Pagina din 4,00. Pentru a densitatea amesteului să fie media aritmetiă trebuie amesteate volume egale de apă şi smântână,00 6 p V ma ms a Va s Vs a Va s Va a s V V V V V V V a s ameste a s a s a a TOTAL Subietul 0p Nr. item a. b.. Puntaj Subietul. Cursa de biilete Parţial Total D t,00 v 0km km 6 p t 7,5 km 4 h,00 h D v,00 t 6 p 0km km v 6 5h h,00 D d0 t,00 v v 5km t,5h km 0 h D d0 t v v 5km t,5h km 0 h TOTAL Subietul,00,00,00 0p 8 p Str. General Berthelot nr. 8-0, Setor, 0068, Buuresti Tel: +40 (0)
5 Conursul de fiziă şi himie Etapa judeţeană 07 VI Barem Pagina din 4 Nr. item Subietul 4. Resortul elasti Din grafi se observă ă l 0 m Puntaj Parţial Total a. 6 p b.. G m g,00 Fe k l,00 m g G Fe m g k l k l,00 50 kg 0 N kg N k,5,00 0 m m Pentru mase mai mari de 5g orpurile se lipes de suprafaţa orizontală pe are este fixat resortul. lungimea resortului în aeste azuri va fi aproximativ nulă, resortul fiind foarte subţire 8 p TOTAL Subietul 4 0p Nr. item a. Subietul 5. Termometrele 00 div...5 div 05 x x 00 Puntaj Parţial Total 4,00 6 p b. Pleăm de la -0, dei temperatura măsurată de Ştefan t 5 C,00 00 div...5 div 4,00 y Rezultă: y 7 tg 7 C,00 5 S 6 p Str. General Berthelot nr. 8-0, Setor, 0068, Buuresti Tel: +40 (0)
6 Conursul de fiziă şi himie Etapa judeţeană 07 VI Barem Pagina4 din 4 00 div...5 div z... z0 4,00. 00( z0) 5z, z 40 5,00 t t 40 C TOTAL Subietul 5 S G 0p 7 p Notă:. Orie rezolvare oretă e ajunge la rezultatul oret va primi puntajul maxim pe itemul respetiv.. Orie rezolvare oretă, dar are nu ajunge la rezultatul final, va fi puntată orespunzător, proporţional u onţinutul de idei prezent în partea uprinsă în lurare din totalul elor e ar fi trebuit apliate pentru a ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de elev. Barem propus de: prof. Florin MORARU,Colegiul Naţional Niolae Bălesu Brăila prof. Ştefan MATEI, Colegiul Naţional Militar Dimitrie Cantemir Breaza Str. General Berthelot nr. 8-0, Setor, 0068, Buuresti Tel: +40 (0)
7 Conursul de fiziă şi himie Etapa judeţeană 07 VII Subietul. Fiziă Imagini (0 punte) O lumânare se aşează în faţa unei lentile onvergente la distanţa p p 5m de lentilă. obţine pe un eran plasat la distanţa a. Determină distanţa foală a lentilei; b. Trasează shema razelor de lumină pentru formarea imaginii lumânării; Se aprinde lumânarea are arde u viteză onstantă v. Se măsoară timpul 50m de aeasta. Imaginea lumânării se t după are arde jumătate din lumânare. Se înlouieşte lumânarea u una identiă. Se măsoară lungimea imaginii. Se aprinde lumânarea. Se măsoară timpul t după are lungimea imaginii lumânării sade la jumătate. t. Calulează raportul, justifiă răspunsul; t v d. Calulează raportul v unde v este viteza medie u are se mişorează imaginea. Subietul. Fizia Șoriei flămânzi...(0 punte) În figură este reprezentată shema unui dispozitiv are delanşează o alarmă daă este sos din poziţia de ehilibru. Dispozitivul este ompus dintr-o sândură asamblată din două părţi de lungimi egale L e se poate roti în jurul puntului de sprijin O. Porţiunea AO are masă neglijabilă, iar porţiunea OB are masa M. În poziţia de ehilibru, sândura fiind orizontală, resortul K este netensionat. Resortul atinge sândura în puntul B în are este legat firul de sândură. Firul este inextensibil şi este treut peste un sripete fix şi unul mobil. Comprimarea sau alungirea resortului determină delanşarea alarmei. De sripetele mobil este agăţată o buată de aşaval. Se unos: M masa porţiunii OB a sândurii, lungimea aesteia L, şi ă ambii sripeţi au aeeaşi rază R. g 0m/ s a. Reprezintă forțele are aționează în sistem și determină în funţie de datele unosute, are trebuie să fie masa m0 a buăţii de aşaval pentru a resortul să rămână netensionat - tija orizontală. b. Doi şoriei flămânzi se deid a fără a să delanşeze alarma să rupă o buată din aşavalul legat de sripetele mobil. Pentru aeasta, amândoi se ură simultan pe sândură în puntul de sprijin O. Cunosând ă ei doi şoriei au aeeaşi masă ms expliă în e fel trebuie să se deplaseze fieare dintre ei doi şoriei astfel înât unul din ei să poată ajunge exat sub buata de aşaval fără a să se delanşeze alarma (resortul să rămână în permanenţă nedeformat).. Şorielul are a ajuns sub buata de aşaval, muşă din aeasta o buată u masa m.la e distanţă de puntul de sprijin O trebuie să ajungă el de-al doilea şoriel pentru a resortul să nu mai fie deformat. d. Care este antitatea maximă din buata de aşaval are poate fi muşată de primul şoriel pentru a al doilea şoriel să poată restabili ehilibrul sândurii şi, astfel să opreasă alarma. Problema Despre energie Un ăruior, având masa de m kg, oboară din vârful unui plan înlinat, de la înălțimea de h m. Viteza m inițială a ăruiorului este v0, g 0m/ s. s a. Calulează viteza u are ăruiorul ajunge la baza planului înlinat. b. De la baza planului înlinat ăruiorul își ontinuă mișarea, fără freare, pe un plan orizontal timp t min. Calulează distanța d parursă în aest timp.. După parurgerea porțiunii orizontale, ăruiorul înepe să ure din nou pe un plan înlinat, mișându-se u freare. Știind ă înălțimea la are se oprește ăruiorul este de două ori mai miă deât înălțimea de la are a pleat de pe primul plan înlinat, alulează ât la sută din energia inetiă inițială se pierde prin freare. d. Calulează viteza u are orpul ar ajunge înapoi la baza planului înlinat. Justifiă rezultatul alulat numeri obținut. Propunător: Prof. Mihaela Stăniă Lieul George Țărnea, Băbeni, Vâlea
8 Conursul de fiziă şi himie Etapa judeţeană 07 VII Subietul 4 CHIMIE 5 de punte Despre substanţele notate u literele a, b, d, e, f, i, j, B, D, R și E se unos următoarele informaţii: Substanţa simplă a este un gaz diatomi utilizat drept ombustibil al viitorului; Substanţa b este un gaz galben-verzui utilizat pentru sterilizarea apei din pisine; Substanţa ompusă binară d este lihidă și indispensabilă vieţii; Substanţa simplă e are moleule diatomie și întreţine arderea; Substanţa f este un metal utilizat pentru obţinerea oţelurilor; Substanţa i este o sare utilizată în alimentaţie; Substanța B este o bază utilizată în industria îngrăşămintelor; Substanţa j este un hidroxid de uloare roșiatiă, iar metalul din hidroxid este f; Substanța D este o sare numită țipirig; Substanța R este austiă și se utilizează la obținerea săpunului; Substanţa E este un oxid metali are onţine 6,78% oxigen și are formula himiă MO. Folosind informaţiile de mai sus, se ere: a. Srie euaţiile reaţiilor din shemă și preizează tipul lor:. a + b A. A + B D. A + E G+ b + d 4. a + e d 5. f + A M+ a 6. f + b g 7. M + R h + i 8. g + R j+ i b. Completează în două tabele, după modelul de mai jos, formulele substanţelor identifiate și denumirile aestora: Litera a b d e f g h i j Formula himiă Denumirea substanţei Litera A B D E G M R Formula himiă Denumirea substanţei. Determină: -raportul de masă al elementelor în substanţa notată u litera h; Subietul 5 CHIMIE 5 punte Un laborant trebuie să prepare două soluţii: una de azotat de argint şi a doua, de azotat de sodiu. Cele două soluţii trebuie să aibă, fieare, onentraţia,5%. El ântăreşte 4 g de azotat de argint și 4 g de azotat de sodiu, apoi alulează e volum de apă trebuie să măsoare u ilindrul gradat pentru a dizolva ele două săruri. Din alule rezultă ă laborantul trebuie să măsoare 96 ml de apă. Măsoară apa u ilindrul gradat, o varsă într-un pahar Berzelius şi apoi adaugă ele două substanţe ântărite. Se ere: a. să preizezi are este eroarea pe are a făut-o laborantul; b. să alulezi volumul de apă are ar fi fost neesar pentru prepararea uneia dintre soluţii;. onentraţia proentuală a azotatului de argint în soluţia preparată greșit de laborant; d. raportul molar al elor trei substanţe aflate în soluţia preparată greșit de laborant; Numere atomie: Na-; K-9. Mase atomie: H-; N-4; O-6; Na-; Al-7; S-; Cr- 5; Mn- 55; Fe- 56; Cu- 64; Ag-08. Densitatea apei: ρ= g/ml Subiete elaborate de Daniela Bogdan, inspetor general în Ministerul Eduației Naționale
9 Subietul. (0 punte) Cerinţa Formula lentilelor p p f Conursul de fiziă şi himie Etapa judeţeană 07 VII Puntaj a) p p f p p 50,0m 5,0m 750,0 f m,5m 50, 0m 5, 0m 65, 0 5p b) F 5p F ) Din onsiderente geometrie Dei t t y y p p unde y este mărimea imaginii şi y mărimea obietului 5p d) Viteza de ardere a lumânării: y v t ardere Viteza medie u are se mişorează imaginea: y v t ardere v y p v y p v 50,0m, v 5, 0m Total 0 p 5p
10 Conursul de fiziă şi himie Etapa judeţeană 07 VII Subietul. (0 punte) Cerinţa Puntaj Reprezentarea forțelor. a 4p G m g 0 0 T m g ondiția de ehilibru a sripetelui mobil L 0 G m g L L ml g T L ondiția de ehilibru a sândurii L m0 g ml g L m m 0 L b Pentru ă șorieii au aeeași masă, ei trebuie să se deplaseze astfel înât în fieare moment distanțele de la fieare dintre ei la puntul O să fie egale tot timpul. 4p Greutatea buății de așaval mușate G g m m 0 0 Greutatea șorielului are a mușat așavalul G g m m S S Condiția de ehilibru: L m m g m g m m g d L m g d 0 L S S L m m m m m d L m d 0 0 S S 6p
11 d Cerinţa m m d m L m d m m L d d ms ms S S Din figură se observă ă d L R m m L d L R ms ms m L d L R R m S Conursul de fiziă şi himie Etapa judeţeană 07 VII Condiția de maxim este a șorielul din stânga să fie plasat în puntul A, adiă d L d L R S S m max Total m m L m m R ms L R Puntaj 6p 0 p Subietul. (0 punte) a Cerinţa Legea onservării energiei meanie E Ep onst. m v 0 0 m v 0 f m g h m vf v0 g h 7 s Puntaj 4p b Distanța parursă pe planul orizontal d v t 40 m f m vf h m g Q m vf h Q m g m vf h h m g m g Q p m v m v m v f f f 4p 6p
12 gh p 59% v f Conursul de fiziă şi himie Etapa judeţeană 07 VII Pentru ă forța de freare este aeeași și aționează pe aeeași distanță, rezultă ă pierderea de energie va fi Q Energia inetiă la planului înlinat va fi m v m v m v m g h m v m vf m g h v g h v f f f Înlouind numeri se obține v 9 Conluzia: orpul se oprește pe planul înlinat (obs. : la aeastă onluzie se poate ajunge diret observând ă la urare se pierde mai mult de jumătate din energia inițială Total 0 punte Propunător : Prof. Mihaela Stăniă Lieul George Țărnea, Băbeni, Vâlea 6p Notă:. Orie rezolvare oretă e ajunge la rezultatul oret va primi puntajul maxim pe itemul respetiv.. Orie rezolvare oretă, dar are nu ajunge la rezultatul final, va fi puntată orespunzător, proporţional u onţinutul de idei prezent în partea uprinsă în lurare din totalul elor e ar fi trebuit apliate pentru a ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de elev.
13 Conursul de fiziă şi himie Etapa judeţeană 07 VII Subietul 4 C 5 de punte a. srierea euaţiilor reaţiilor himie...8 x p = 8 punte Preizarea tipurilor euaţiilor reaţiilor himie...8 x 0,5 p = 4 punte b.srierea formulelor himie...6 x 0,5 p = 8 punte Srierea denumirilor orespunzătoare formulelor himie...6 x 0,5 p = 4 punte. Raportul de masă Fe: O: H = 8:6:... punt Litera a b d e f g h i j Formula H Cl H O O Fe FeCl Fe(OH) NaCl Fe(OH) himiă Denumirea substanţei lorură de sodiu hidrogen lor apă oxigen fier lorură de fier (III) hidroxid de fier (II) hidroxid de fier (III) Litera A B D E G M R Formula HCl NH NH 4 Cl MnO MnCl FeCl NaOH himiă Denumirea substanţei aid lorhidri amonia lorură de amoniu dioxid de mangan lorură de mangan lorură de fier(ii) hidroxid de sodiu Subietul 5 C 5 punte a. Preizarea erorii... punt b. m s = 97,4 g... punte m apă = 97,4 g... punte V apă = 97,4 ml... punt. %=,9%... punte d. raportul molar AgNO : NaNO : H O = : : punte Barem elaborat de Daniela Bogdan, inspetor general în Ministerul Eduației Naționale
14 Conursul de fiziă şi himie Etapa judeţeană 07 VIII Subiet FIZICĂ - Coliniaritate arhimediă Trei orpuri din aluminiu ( Al 700kg / m ) - două de forma unor onuri irulare drepte identie, având înălţimea de patru ori mai mare deât raza bazei, iar al treile-a de formă sferiă - sunt suspendate în aer u ajutorul sistemului ideal de fire şi sripeţi, deasupra unui vas u apă, a în figura alăturată ( 000kg / m ). apă La momentul iniţial sistemul este în ehilibru, puntele de suspendare A, B şi C sunt în aelaşi plan orizontal, iar părţile inferioare ale ele două onuri ating suprafaţa apei din vas, fără a fi sufundate. Cunosând volumul sferei din aluminiu, V s 900m, şi valoarea aeleraţiei gravitaţionale g 0m/ s să se determine: a) masele elor trei orpuri şi tensiunile din fire în puntele A, B şi C la momentul iniţial; b) înălţimea h la are se găseşte partea inferioară a sferei faţă de suprafaţa apei din vas la momentul iniţial; ) se ridiă foarte înet vasul u apă, orpurile înepând treptat şi foarte lent să se sufunde în apă. Vasul este ridiat până în momentul t în are sfera este omplet sufundată în apă (puntul B se găseşte pe suprafaţa apei). Demonstrează ă la momentul t toate orpurile sunt sufundate omplet în apă, puntele A, B şi C fiind oliniare în planul suprafeţei apei. d) Calulează în aest az tensiunile din fire în puntele A, B şi C. 4Rsfera R baza.h on S-ar putea să ai nevoie de următoarele formule de geometrie: Vsfera Von, V R.h ilindru baza ilindru Subiet FIZICĂ - Deshis înhis Ciruitul eletri având shema prezentată în figura alăturată onţine o baterie şi trei rezistoare având rezistenţele eletrie R 0, R 40 şi R 60. Ştiind ă tensiunea eletromotoare a bateriei este E 60V şi ă intensitatea urentului prin sursă este I A, atuni ând întrerupătorul K este înhis, determinaţi: a) rezistenţele eletrie ehivalente ale iruitului exterior pentru ele două poziţii ale întrerupătorului K ; b) intensitatea urentului de surtiruit a generatorului; ) valorile diferenţelor de potenţial eletri dintre puntele A şi B orespunzătoare elor două stări ale întrerupătorului d) puterile eletrie disipate în rezistorul u rezistenţa R în ele două azuri. ehilibru Subiet FIZICĂ - Cald şi ree la aeeaşi temperatură Într-un alorimetru de apaitate aloriă neglijabilă se află iniţial o masă de apă m u temperatura de 0 0 o C temperaturile t. În alorimetru sunt adăugate, suesiv, două antităţi de apă, aflate în stare lihidă, având o o 0 C şi, respetiv, t 00 C. După adăugarea masei m 00 g de apă ree, temperatura de ehilibru sade u 5 o C, iar după introduerea apei fierbinţi temperatura de ehilibru se restabileşte la valoarea iniţială. Să se determine: a) masa iniţială m a apei din alorimetru; b) masa m a apei fierbinţi introduse în alorimetru; ) temperaturile de ehilibru ale apei din alorimetru daă s-ar introdue: mai întâi masa m de apă fierbinte, iar apoi masa m de apă ree.
15 Subietul 4 Chimie. Conursul de fiziă şi himie Etapa judeţeană 07 VIII 0 de punte O soluție de Ba(OH) şi KOH u masa de 400 g, în are ele două baze se găses în raport molar de :5, se neutralizează omplet u 90 g de soluţie de H SO 4 de onentraţie 49%. Se ere: a) srierea euaţiilor reaţiilor are au lo; b) onentraţia proentuală masiă a soluției inițiale; ) onentraţia proentuală masiă a soluţiei rezultate; d) numărul de moleule de apă din soluția finală. Subietul 5 Chimie. Se onsideră shema de reaţii:. a b +. b + d. b e + 4. f + g a + + h 5. h + g i + j 6. i j + d 7. f + k l + 8. m + n o 9. p o + CO + h 0. o + l r 0 de punte Ştiind ă: reaţiile 5 şi 6 stau la baza dezinfetării apei din pisine; reaţia 9 se utilizează în patiserie; substanţele ternare a, b, e sunt săruri de sodiu ale unor oxiaizi ai lorului (NaClO x ) şi au onţinutul în lor de 47,65% pentru substanţa a,,% pentru substanţa b şi, respetiv 8,98% pentru substanţa e; este sarea de buătărie; g este un gaz toxi galben-verzui; h este un lihid indispensabil vieții; n este ombustibilul viitorului; m este gazul el mai răspândit în atmosferă; f este o substanţă austiă utilizată la obţinerea săpunului; l este un hidroxid de uloare albastru-verzui; în substanţa r, raportul atomi al elementelor este: Cu : N : H : O = : 4 : 4 :. a) identifiă substanţele himie notate u literele a-r din shemă şi denumeşte-le; b) srie euaţiile reaţiilor himie; ) preizează tipul reaţiilor himie,,, 6, 7, 8, 9, 0. Mase atomie: H-; N-4; O-6; Na-; S-; Cl-5,5; K-9; Cu-64; Zn-65; Ag-08; Ba-7. Numărul lui Avogadro: N 6,0 0 mol A Subiete elaborate de Daniela Bogdan Inspetor general în Ministerul Eduației Naționale Pagina din
16 Pagina din4 Barem de evaluare FIZICA Conursul de fiziă şi himie Etapa judeţeană VIII Problema FIZICĂ - Coliniaritate arhimediă Cerinţa Masa sferei de aluminiu este: ms AlVs ; m s, 4 kg. Masa orpurilor de formă oniă rezultă din apliarea ondiţiei de ehilibru la translaţie pentru starea iniţială a sistemului. ms AlVs Se obţine: m ; m a), 5kg. Tensiunile din fire sunt egale u greutăţile orpurilor atârnate la apete. Se obţine: T m g, 5N pentru firul de are sunt atârnate orpurile de formă oniă şi Ts ms g 4, N pentru firul de are este atârnat orpul de formă sferiă. Din ondiţia de ehilibru, apliată la starea iniţială a sistemului şi din faptul ă ele trei orpuri sunt realizate din aelaşi material (aluminiu), rezultă ă masa şi volumul onurilor sunt egale u jumătate din masa şi volumul sferei: m m s şi V Vs 450 m 4Rs Din formula pentru volumul sferei: Vs rezultă: b) ) V s Rs 5,989m 6m 4 Din formula pentru volumul onului: 4R V R h ( h 4R, potrivit enunţului), rezultă: V R, 77m iar h 4R 5, 09m 4 Înălţimea h la are se găseşte partea inferioară a sferei faţă de suprafaţa apei din vas la momentul iniţial este egală u diferenţa dintre înălţimea onurilor ( h ) şi diametrul sferei ( ds Rsferă ): h h Rs 5m m m Corpurile sunt alătuite din aelaşi material. Pe tot parursul ridiării vasului, ând sfera este parţial sufundată în apă, ehilibrul sistemului presupune (f. legii lui Arhimede) a volumul sferei sufundat în apă să fie egal în permanenţă u suma volumelor porţiunilor din orpurile A şi B aflate în apă. Din auza formei orpurilor, până la sufundarea ompletă a bilei, segmentul AC nu va fi paralel u suprafaţa apei. Când puntul B atinge suprafaţa apei, onform ondiţiei de mai sus, orpurile A şi C vor fi sufundate omplet în apă şi puntele A,B,C vor fi oliniare în planul suprafeţei apei. p,0 p,0 p p p p p p p p p d) Condiţiile de ehilibru: G T F T V g - pentru sferă T s G T s s As V g Al a s ; T s 5, N s a s T F T V g - onurile sufundate Total A V g ; T 7, 65 N Al a a p p p p 0 p
17 Pagina din4 a) b) ) d) Problema FIZICĂ - Deshis înhis Cerinţa K deshis: R d R R 60 ; R d RR K înhis: Rî RABî R ; R ABî 5 R î R R Rezistenţa internă a bateriei se poate determina din legea lui Ohm pentru întreg iruitul srisă pentru azul în are întrerupătorul K este înhis: E I Rî r E 60V r R I î ; r 55 5 A Intensitatea urentului de surtiruit este: E 60V I SC ; I SC A r 5 K deshis: U K înhis: U K deshis: K înhis: Total ABî ABd E 60V R ; U ABd 0 8, 5 V ; R r 65 d R I ; U ABî 5 A 5V ABî E 60V P R 40 Rd r 65 P î R I ; P î 40 A 40W ; d ; P d 4, 08W ;,5 p,5 p 4 p p p p,5 p,5 p 0 p a) b) ) Problema FIZICĂ - Cald şi ree la aeeaşi temperatură Cerinţa Euaţia alorimetriă pentru primul ameste este: m m. apă apă 0 t Rezultă: 0 t 0 C m m ; m 00g 600g. 0 5 C 0 Observaţia ă masa iniţială a apei din alorimetru înainte de adăugarea apei fierbinţi este: m m m ; m 00g 600g 700g Euaţia alorimetriă pentru al doilea ameste este: m m apă mapă t 0. 0 m m 700g 5 C Rezultă: m ; m 50g. t C Daă notăm u temperatura de ehilibru e se stabileşte după amestearea masei m de apă fierbinte ( o t 00 C ) u masa iniţială m ( 0 0 o C ) a apei din alorimetru, euaţia alorimetriă este: m m t apă 0 apă. o o m 0 mt 600g 0 C 50g 00 C o Rezultă: ; 5,4 C. m m 50g 600g Daă notăm u temperatura finală de ehilibru e se stabileşte după amestearea masei m m m a apei din alorimetru, ajunsă după prima operaţiune de amesteare la temperatura intermediară, u masa m de apă ree ( t o 0 C ), euaţia alorimetriă poate fi srisă astfel: m. m m apă apă t,0 p,0 p,0 p,0 p,0 p,0 p,0 p,0 p,0 p
18 Pagina din4 Cerinţa m m mt m Rezultă: 0 mt mt ( sau ) m m m m m m o o 600g 0 C 50g 00 C o 0,67 C 600g 50g 00g Total 0 p Notă:. Orie rezolvare oretă e ajunge la rezultatul oret va primi puntajul maxim pe itemul respetiv.. Orie rezolvare oretă, dar are nu ajunge la rezultatul final, va fi puntată orespunzător, proporţional u onţinutul de idei prezent în partea uprinsă în lurare din totalul elor e ar fi trebuit apliate pentru a ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de elev. Barem elaborat de : Leonas DUMITRAȘCU - Lieul Ștefan Proopiu Vaslui Irina DUMITRASCU - Colegiul Eonomi Anghel Rugină Vaslui
19 Pagina 4 din4 Barem de evaluare Chimie Subietul 4 C. 0 de punte a) euații punt... punte b) m = 44, g... punt HSO4 m Ba(OH) = 4, g... punte m KOH = 8 g... punte % Ba(OH) = 8,55% ; % KOH = 7%... punte ) m soluţie finală = 44,4 g... 4 punte m = 4,5 g... punt KSO4 % K SO 4 = 9,8%... punt d) m apă finală = 99,9 g... punte ν apă totală =,6 moli... punt nr. moleule apă =, punt (Orie variantă oretă de rezolvare va fi puntată) Subietul 5 C. 0 de punte a) Identifiarea și denumirea substanțelor a-r(pentru fieare formulă 0,4 p, pentru fieare denumire 0, p): a NaClO (hipolorit de sodiu) b NaClO (lorat de sodiu) NaCl (lorura de sodiu) d O (oxigen) e NaClO 4 (perlorat de sodiu) f NaOH (hidroxid de sodiu) g Cl (lor) h H O (apă) i HClO (aid hipoloros) j HCl (aid lorhidri) k CuCl (lorură de upru (II)) l Cu(OH) (hidroxid de upru(ii)) m N (azot) n H (hidrogen) o NH (amonia) p (NH 4 ) CO (arbonat de amoniu) sau NH 4 HCO (hidrogenoarbonat de amoniu) r [Cu(NH ) 4 ](OH) (hidroxid de tetraaminoupru(ii)).. 7x0,5p=8,5 punte b) 0 euaţii himie x 0,75 p... 7,5 punte ) Notarea tipului reaţiilor 8 x 0,5 p... 4 punte Barem elaborat de Daniela Bogdan Inspetor general în Ministerul Eduației Naționale
Olimpiada de Fizică Etapa naţională- ARAD 2011 TEORIE Barem. Subiect Parţial Punctaj 1. Barem subiect 1 10 A. Condiţiile de echilibru pentru pârghii:
Olipiaa e Fiziă Etapa naţională- ARAD Pagina in 6 Subiet Parţial Puntaj. subiet A. Coniţiile e ehilibru pentru pârghii: =( + 4), 4e=f, O ( + + 4)a=b a b e f + 4 = f 4= e 4,5 4 4 4 =, =8g f + e =4g a =
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότερα2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραII. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.
II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότερα2. Probleme rezolvate Principiile termodinamicii şi ecuaţii de stare
76. robleme rezolvate În ontinuare vom analiza problemele de bază propuse pentru rezolvare în timpul leţiilor pratie [3]... rinipiile termodinamiii şi euaţii de stare roblema. Folosind prima lege a termodinamiii,
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότερα5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Exerciţii şi probleme E.P.2.4. 1. Scrie formulele de structură ale următoarele hidrocarburi şi precizează care dintre ele sunt izomeri: Rezolvare: a) 1,2-butadiena;
Διαβάστε περισσότεραEcuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Διαβάστε περισσότερα2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Διαβάστε περισσότεραPentru itemii 1 5 scrieți pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului considerat corect.
A. MECANICĂ Se consideră accelerația gravitațională g = 10 m/s 2. SUBIECTUL I Pentru itemii 1 5 scrieți pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului considerat corect. 1. Trenul unui metrou dezvoltă
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013
ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 8. Un conductor de cupru ( ρ =,7 Ω m) are lungimea de m şi aria secţiunii transversale de mm. Rezistenţa conductorului este: a), Ω; b), Ω; c), 5Ω; d) 5, Ω; e) 7, 5 Ω; f) 4, 7 Ω. l
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότερα145. Sã se afle acceleraţiile celor trei corpuri din figurã. Ramurile firului care susţin scripetele mobil sunt verticale.
Tipuri de forţe 127. Un corp cu masa m = 5 kg se află pe o suprafaţã orizontalã pe care se poate deplasa cu frecare (μ= 0,02). Cu ce forţã orizontalã F trebuie împins corpul astfel încât sã capete o acceleraţie
Διαβάστε περισσότεραReflexia şi refracţia luminii.
Reflexia şi refracţia luminii. 1. Cu cat se deplaseaza o raza care cade sub unghiul i =30 pe o placa plan-paralela de grosime e = 8,0 mm si indicele de refractie n = 1,50, pe care o traverseaza? Caz particular
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
Διαβάστε περισσότερα2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραClasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia
1. LUCRUL MECANIC 1.1. Un resort având constanta elastică k = 50Nm -1 este întins cu x = 0,1m de o forță exterioară. Ce lucru mecanic produce forța pentru deformarea resortului? 1.2. De un resort având
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραGEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii
GEOMETRIE PLNĂ TEOREME IMPORTNTE suma unghiurilor unui triunghi este 8º suma unghiurilor unui patrulater este 6º unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente într-un triunghi isoscel liniile
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραProfesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Διαβάστε περισσότεραBARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραI. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.
Capitolul 3 COMPUŞI ORGANICI MONOFUNCŢIONALI 3.2.ACIZI CARBOXILICI TEST 3.2.3. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Reacţia dintre
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραContinue. Answer: a. 0,25 b. 0,15 c. 0,1 d. 0,2 e. 0,3. Answer: a. 0,1 b. 0,25 c. 0,17 d. 0,02 e. 0,3
Concurs Phi: Setul 1 - Clasa a VII-a Logout e-desc» Concurs Phi» Quizzes» Setul 1 - Clasa a VII-a» Attempt 1 1 Pentru a deplasa uniform pe orizontala un corp de masa m = 18 kg se actioneaza asupra lui
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραa. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.
1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care
Διαβάστε περισσότερα3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4
SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei
Διαβάστε περισσότεραSeria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg
Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg Obiectivele lucrarii analiza spectrului in vizibil emis de atomii de hidrogen si determinarea lungimii de unda a liniilor serie Balmer; determinarea constantei
Διαβάστε περισσότεραAnaliza bivariata a datelor
Aaliza bivariata a datelor Aaliza bivariata a datelor! Presupue masurarea gradului de asoiere a doua variabile sub aspetul: Diretiei (aturii) Itesitatii Semifiatiei statistie Variabilele omiale Tabele
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραPROBLEME DE ELECTRICITATE
PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile
Διαβάστε περισσότεραCriptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραAlgebra si Geometrie Seminar 9
Algebra si Geometrie Seminar 9 Decembrie 017 ii Equations are just the boring part of mathematics. I attempt to see things in terms of geometry. Stephen Hawking 9 Dreapta si planul in spatiu 1 Notiuni
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότεραCircuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Διαβάστε περισσότεραUnitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon
ursul.3. Mării şi unităţi de ăsură Unitatea atoică de asă (u.a..) = a -a parte din asa izotopului de carbon u. a.., 0 7 kg Masa atoică () = o ărie adiensională (un nuăr) care ne arată de câte ori este
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραBeton de egalizare. Beton de egalizare. a) b) <1/3
II.6.. Fundaţii ti taă de eton armat Fundaţiie ti taă de eton armat entru stâi şi ereţi de eton armat ot fi de formă rismatiă (Fig. II.4-a) sau formă de oeis (Fig. II.4-).
Διαβάστε περισσότερα3. REPREZENTAREA PLANULUI
3.1. GENERALITĂŢI 3. REPREZENTAREA PLANULUI Un plan este definit, în general, prin trei puncte necoliniare sau prin o dreaptă şi un punct exterior, două drepte concurente sau două drepte paralele (fig.3.1).
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραOlimpiada Internaţională de Matematică "B. O. Zhautykov" Ediţia I, Alma-Ata, 2005
Olimpiada Internaţională de Matematiă "B. O. Zhautykov" Ediţia I, Alma-Ata, 2005 Enunţuri şi Soluţii juniori Prima zi 1 ianuarie 2005 1. Pe o tablă 9 9 sunt marate 40 elule. O linie orizontală sau vertială
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
(40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul numarului intrebarii
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραSă se arate că n este număr par. Dan Nedeianu
Primul test de selecție pentru juniori I. Să se determine numerele prime p, q, r cu proprietatea că 1 p + 1 q + 1 r 1. Fie ABCD un patrulater convex cu m( BCD) = 10, m( CBA) = 45, m( CBD) = 15 și m( CAB)
Διαβάστε περισσότεραElectronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Διαβάστε περισσότεραALGEBRĂ ŞI ELEMENTE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ FIZICĂ
Sesiunea august 07 A ln x. Fie funcţia f : 0, R, f ( x). Aria suprafeţei plane delimitate de graficul funcţiei, x x axa Ox şi dreptele de ecuaţie x e şi x e este egală cu: a) e e b) e e c) d) e e e 5 e.
Διαβάστε περισσότεραOLIMPIADA NAłIONALĂ DE FIZICĂ Râmnicu Vâlcea, 1-6 februarie Pagina 1 din 5 Subiect 1 ParŃial Punctaj Total subiect 10 a) S 2.
Rânicu Vâlcea, -6 febuaie 9 Pagina din 5 Subiect PaŃial Punctaj Total subiect a T T S S G G,75 G + S S T ( G+ S S T (,75 T T 5,5 S S G G G + S S T (,75 G + S S T (4,75 Cobinând cele atu elații ezultă:
Διαβάστε περισσότεραStudiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραMinisterul Educaţiei, Cercetării şi Inovării Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
A. SUBIECTUL III Varianta 001 (15 puncte) O locomotivă cu puterea P = 480 kw tractează pe o cale ferată orizontală o garnitură de vagoane. Masa totală a trenului este m = 400 t. Forţa de rezistenţă întâmpinată
Διαβάστε περισσότερα5. Un camion a frânat pe o distanţă d= 75 m într-un timp t = 10 s. Care a fost viteza camionului înainte de frânare?
1. Un mobil, mişcându-se cu acceleraţia a = 2,0 m/s 2, a parcurs distanţa d = 100 m în timpul t = 5,0 s. Care a fost viteza iniţială? 2. Ce distanţă a parcurs un automobil în timp ce viteza sa a crescut
Διαβάστε περισσότεραBARDAJE - Panouri sandwich
Panourile sunt montate vertical: De jos în sus, îmbinarea este de tip nut-feder. Sensul de montaj al panourilor trebuie să fie contrar sensului dominant al vântului. Montaj panouri GAMA ALLIANCE Montaj
Διαβάστε περισσότεραL3. Măsurarea rezistenţelor prin metode indirecte şi directe
L3. Măsurarea rezistenţelor prin etode indirete şi direte. Obietul lurării În pria parte a lurării se studiază o etodă indiretă de ăsurare a rezistenţelor şi, anue, etoda aperetrului şi voltetrului. În
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Sulfonarea benzenului este o reacţie ireversibilă.
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Διαβάστε περισσότερα1. Completati caseta, astfel incat propozitia obtinuta sa fie adevarata lg 4 =.
Copyright c ONG TCV Scoala Virtuala a Tanarului Matematician Ministerul Educatiei al Republicii Moldova Agentia de Evaluare si Examinare Examenul de bacalaureat la matematica, 4 iunie Profilul real Timp
Διαβάστε περισσότεραGEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =
GEOMETRIE PLNĂ TEOREME IMPORTNTE suma unghiurilor unui triunghi este 8º suma unghiurilor unui patrulater este 6º unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente într-un triunghi isoscel liniile
Διαβάστε περισσότεραEcuatii trigonometrice
Ecuatii trigonometrice Ecuatiile ce contin necunoscute sub semnul functiilor trigonometrice se numesc ecuatii trigonometrice. Cele mai simple ecuatii trigonometrice sunt ecuatiile de tipul sin x = a, cos
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
Διαβάστε περισσότερα