Mediul joacă un rol elementar în bunăstarea psihică, mintală şi socială a

Transcript

1 CAPITOLUL 8. MEDIUL, SĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIEŢII 8.1. Poluarea aerului şi sănătatea Mediul joacă un rol elementar în bunăstarea psihică, mintală şi socială a oamenilor. De mulţi ani, poluarea aerului reprezintă o problemă pentru ţările industrializate, devenind una dintre ameninţările cele mai periculoase pentru sănătate. Anual, miliarde de tone de praf se ridică în atmosferă. Curenţii de aer care circulă în jurul planetei poartă râurile de praf şi le împrăştie pe tot globul. Ceea ce trebuie subliniat în această problemă este faptul că aproximativ 20% din poluarea aerului este consecinţa activităţii omului, cele mai mari surse de poluare produse de om fiind centralele de termoficare, uzinele electrice, minele, fabricile, mijloacele de transport, etc.. De peste 20 de ani, Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Programul Naţiunilor Unite pentru Protecţia Mediului luptă împotriva poluării aerului. Cu toate acestea, multe persoane nu conştientizeză faptul că poluarea există atât în interiorul clădirilor, cât şi în exterior. În realitate, gradul de poluare a aerului de interior (concentraţia poluanţilor în aerul de interior) poate fi, de multe ori, mai ridicat decât cel din exterior şi poate provoca crize de astm, infecţii la nivelul căilor respiratorii superioare. Poluarea aerului se poate defini prin prezenţa în aerul atmosferic a unei substanţe străine de compoziţia sa normală sau variaţia importantă a proporţiilor componenţilor săi, care pot avea efecte nocive şi/sau pot induce direct sau indirect modificări asupra sănătăţii populaţiei. Influenţa negativă a poluării aerului asupra organismului uman nu poate fi pusă cu uşurinţă în evidenţă, deoarece ea se realizează foarte lent, şi dă naştere mai rar la îmbolnăviri specifice, de tipul celor apărute în urma expunerii la noxe de tip profesional. În schimb, poluarea atmosferică influenţează morbiditatea prin boli acute ale aparatului respirator şi mai ales cronice, agravând evoluţia acestora. Bolile influenţate de poluarea aerului şi care au fost urmărite începând cu anul 1995, au fost: laringita şi traheita acută, faringita şi amigdalita acută, bronşita şi bronşiolita acută, rinofaringita şi faringita acută, emfizem; alte boli pulmonare obstructive cronice, astmul, bronşiectazia, alte boli pulmonare determinate de agenţi externi. Influenţa directă a poluării aerului asupra sănătăţii populaţiei constă în modificările ce apar în organismul persoanelor expuse, ca urmare a contactului lor cu diferiţi poluanţi atmosferici. De cele mai multe ori, acţiunea directă a poluării aerului este rezultanta interacţiunii mai multor poluanţi prezenţi concomitent în atmosferă şi numai arareori acţiunea unui singur poluant. Chiar dacă sursele de poluare a aerului pot fi atât naturale cât şi artificiale, asupra celor artificiale se poate interveni mai uşor, prin identificarea lor, monitorizarea şi luarea unor măsuri legislative, administrative şi sociale astfel încât să putem diminua impactul negativ asupra sănătăţii populaţiei. În funcţie de acţiunea lor asupra organismului poluanţii atmosferici pot fi clasificaţi în: Poluanţi iritanţi realizează efecte iritante asupra mucoasei oculare şi asupra aparatului respirator. Cei mai răspândiţi poluanţi din această categorie sunt: pulberile, bioxidul de sulf şi azotul, clorul, amoniacul, etc.. Poluarea iritantă este cea mai răspândită din toate tipurile de poluare şi are drept sursă principală procesele de ardere a combustibilului. 161

2 Poluanţii fibrozanţi cei mai răspândiţi fiind dioxidul de siliciu, azbestul şi oxizii de fier. Aceşti poluanţi sunt mult mai agresivi în mediu industrial unde determină îmbolnăviri specifice. Poluanţi alergenici este cazul poluanţilor naturali (polen, fungi, insecte) şi a prafului de casă. Aceşti alergeni provoacă un număr mare de alergii respiratorii şi cutanate. Poluanţii cancerigeni deşi e dificil de apreciat rolul poluanţilor ca factori care determină apariţia cancerului, se constată o creştere a frecvenţei cancerului îndeosebi în mediul urban. Dintre poluanţii cancerigeni mai răspândiţi în atmosferă amintim: hidrocarburile policiclice aromatice, insecticide organoclorurate, azbestul, etc.. În cazul poluanţilor atmosferici primul afectat este sistemul respirator, iar populaţia cea mai vulnerabilă face parte din categoria populaţiei infantile şi apoi a grupei de vârstă mai mare de 65 de ani Efectele apei poluate asupra stării de sănătate Apa potabilă Ca şi aerul, apa este un factor indispensabil vieţii. În organisme ea îndeplineşte multiple funcţii, de la dizolvarea şi absorbţia elementelor nutritive, la transportul şi eliminarea produşilor nocivi şi rezultaţi din metabolism. În condiţiile poluării mediului, calitatea apei folosită de populaţie poate constitui un important factor de îmbolnăvire. Calitatea apei s-a îmbunătăţit considerabil în Europa în ultimii 20 de ani, dar e nevoie de eforturi continue pentru a îmbunătăţi calitatea surselor de apă. Sănătatea populaţiei poate fi afectată de lipsa accesului la apă potabilă, salubritate inadecvată, consumul de apă potabilă contaminată, consumul de fructe de mare contaminate, chiar şi expunere la apă de baie contaminată. De exemplu, acumularea de mercur şi alţi poluanţi organici pot atinge concentraţii semnificative astfel încât să afecteze diferite grupuri de populaţie, cum ar fi femeile însărcinate. Pe teritoriul judeţului Sălaj, sistemele de alimentare centralizate cu apă potabilă, controlată din punct de vedere sanitar, deservesc populaţia din cele 4 localităţi urbane şi 48 de localităţi din zonele rurale. La nivel judeţean, în anul 2013, reţelele de apă potabilă existente au deservit un număr de mii locuitori din mediile urban şi rural. Acestea se întind pe o lungime de 505 km faţă de 470 km în anul anterior şi sunt amplasate în 52 localităţi din judeţ. Judeţ Lungime (km) Volum distribuit (mii mc) Reţele apă potabilă Număr localităţi Populaţie racordată (mii locuitori) Sălaj Tab Populaţia din judeţ care beneficiază de apă potabilă distribuită în sistem centralizat reprezintă 48,92% din totalul populaţiei judeţului. În mediul urban situaţia se prezintă mai bine, astfel procentul populaţiei care beneficiază de apă potabilă în sistem centralizat este de 77,44%. 162

3 Apa influențează sănătatea populaţiei în mod direct prin calităţile sale biologice, fizice şi chimice, sau indirect. Astfel, cantitatea insuficientă de apă duce la menţinerea unei stări insalubre, a deficienţelor de igienă corporală, a locuinţei şi a localităţilor, ceea ce duce la răspândirea unor afecţiuni digestive (dezinteria şi hepatita endemică) a unor boli de piele, etc.. Bolile umane produse ca urmare directă a calităţii apei, pot fi clasificate în: boli cauzate de infecţii răspândite prin consum de apă infectată (hepatita A, diareea, febra tifoidă etc.); boli cauzate de infecţii transmise prin animale acvatice, precum bilharioza; boli cauzate de infecţii răspândite prin insecte cu stagii acvatice (ex. malarie); boli cauzate de infecţii transmise prin animale acvatice nevertebrate. O altă influenţă directă a apei asupra sănătăţii populaţiei se produce prin calităţile sale, respectiv prin compoziţia sa. O serie întreagă de boli netransmisibile sunt considerate astăzi ca fiind determinate sau favorizate de compoziţia chimică a apei, citând în acest sens: guşa endemică, caria dentară, sifluoroza endemică, afecţiunile cardiovasculare, methemoglobinemia, intoxicaţiile cu plumb, intoxicaţiile cu cadmiu. Alte intoxicaţii mai frecvent întâlnite ca produse prin apă sunt: intoxicaţia cu crom, cianuri, etc. Cea mai mare parte a bolilor care afectează populaţia se datorează calităţii deficitare a apei. Monitorizarea calităţii apei potabile, inspecţia şi autorizarea sanitară a sistemelor publice de aprovizionare cu apă şi a fântânilor publice, se face de către Direcţia de Sănătate Publică Sălaj. Calitatea apei distribuite prin sistem public este controlată de laboratoarele DSP Sălaj. În judeţul Sălaj, în anul 2013, supravegherea sanitară a calităţii apei potabile distribuite populaţiei în sistem centralizat s-a realizat prin monitorizarea de control şi de audit a calităţii apei. Monitorizarea de control este realizată de către distribuitorul de apă Compania de Apă Someş SA, conform unui program care cuprinde controlul eficienţei staţiei de tratare, îndeosebi a dezinfecţiei şi a calităţii apei potabile produse şi distribuite populaţiei. Monitorizarea de audit este realizată de către DSP Sălaj, prin aceasta urmărindu-se dacă apa potabilă corespunde cerinţelor de calitate pentru parametrii prevăzuţi în Legea nr.458/2002 cu modificările şi completările ulterioare. Pentru realizarea monitorizării de control şi de audit au fost recoltate şi analizate probe pe zone de aprovizionare, prezentate în tabelul de mai jos, în comun de către DSP Sălaj şi SC Compania de Apă Someş SA. Nr. crt. Punctul de recoltare Nr. probe /an Nr analize chimice corespunzătoare Nr analize bacteriologice corespunzătoare 1 Staţie Vârşolţ ZAP Dumbrava ZAP Brădet ZAP Ortelec ZAP Şimleu Silvaniei ZAP Cehu Silvaniei ZAP Jibou Tab

4 Conform datelor furnizate de către Direcţia de Sănătate Publică Sălaj, în anul 2013, în judeţ nu s-au înregistrat cazuri de methemoglobinemie acută infantilă generate de consumul de apă de fântână şi nici cazuri de epidemii hidrice generate de consumul de apă potabilă din sistemul centralizat de alimentare cu apă Apa de îmbăiere În judeţul Sălaj nu au fost inventariate zone naturale de îmbăiere Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate a populaţiei Fiecare cetăţean din România produce zilnic în jur de 1 kilogram de deşeuri. Deşeurile sunt formate din resturi de la prepararea hranei, recipiente de plastic, ambalaje, ziare, materiale textile, deşeuri de grădină, componente metalice, vopsele, ambalaje cu urme de substanţe chimice, aparatură electrocasnică scoasă din uz, autoturisme casate şi, nu în ultimul rând, deşeuri periculoase medicale. Aceste resturi trebuie colectate, transportate, depozitate, neutralizate de maniera în care să perturbe cât mai puţin mediul înconjurător, pentru generaţia noastră şi pentru cele viitoare. Această întreagă activitate poartă numele de management al deşeurilor periculoase şi nepericuloase. Politica de gestionare a fluxurilor de deşeuri devine, din ce în ce mai acut, o preocupare a cetăţenilor şi a autorităţilor locale din toate zonele ţării, cu cât aruncarea la întamplare a deşeurilor în spaţii neamenajate special, pe parcursul mai multor ani, a condus la un impact periculos asupra mediului înconjurator şi a sănătăţii populaţiei. Ramurile cele mai mari producătoare de deşeuri sunt: agricultura, construcţiile, mineritul şi aglomerările urbane. Cantităţile cele mai mari de deşeuri provin din agricultură, în timp ce deşeurile cu cel mai negativ impact asupra mediului sunt cele provenite din industrie şi îngrijiri medicale. Activitatea de management a deşeurilor periculoase şi nepericuloase reprezintă o succesiune de acţiuni de colectare, transportare, procesare, reciclare şi distrugere a deşeurilor. Un bun sistem de management a fluxurilor de deşeuri, fie periculoase sau nepericuloase, începe cu prevenirea creşterii cantităţii de deşeuri şi separarea pe categorii la momentul producerii. Reciclarea completă sau parţială conduce la diminuarea cantităţii de deşeuri care se depozitează, precum şi la micşorarea cantităţii de materie primă intrată în fabricaţie. Obiectivele prioritare ale gestionării deşeurilor sunt: prevenirea sau reducerea producerii de deşeuri şi a gradului de periculozitate al acestora şi reutilizarea şi valorificarea deşeurilor prin reciclare ori recuperare sau orice alt proces prin care se obţin materii prime secundare, ori utilizarea deşeurilor ca sursă de energie. Procesele şi metodele folosite pentru valorificarea sau eliminarea deşeurilor trebuie să nu pună în pericol sănătatea populaţiei şi a mediului, respectând următoarele principii: să nu prezinte riscuri pentru apă, aer, sol, faună sau vegetaţie; să nu producă poluare fonică sau miros neplăcut; să nu afecteze peisajele sau zonele protejate, fiind interzisă abandonarea, aruncarea sau eliminarea necontrolată a deşeurilor. Alături de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, autoritatea competentă de decizie şi control în domeniul gestionării deşeurilor, Ministerul Sănătăţii, are o serie de atribuţii în acest domeniu: evaluează impactul produs de deşeuri asupra sănătăţii populaţiei, elaborează strategia şi programul de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale, elaborează reglementări specifice pentru 164

5 gestionarea deşeurilor medicale, controlează activităţile de gestionare a deşeurilor medicale, gestionează baza de date a deşeurilor rezultate din activitatea medicală. Ordinul ministrului sănătăţii nr.119 din 4 februarie 2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, la Capitolul V, reglementeză din punct de vedere al protecţiei sănătăţii condiţiile în care se realizează colectarea deşeurilor municipale, precum şi frecvenţa necesară colectării. Problema deşeurilor menajere, este datorată în special conţinutului de deşeuri biodegradabile, constituind adevărate focare de infecţie, prin acumularea de germeni patogeni, insecte, rozătoare, produse de degradare naturală, care ajung în aer, apă, sol. În judeţul Sălaj numărul de îmbolnăviri asociate gestionării necorespunzătoare a deşeurilor este monitorizat de Direcţia de Sănătate Publică Sălaj şi se prezintă astfel: Nr. Crt. Afecţiunea Nr. cazuri Hepatită A Dizenterie BDA Leptospiroză Trichineloză Giardioza Tab Se observă incidenţa BDA (bolii diareice acute) şi în special a Giardiozei. Giardioza (numita şi giardia) este produsă de un parazit unicelular numit Giardia lamblia, numit şi Giardia intestinalis sau Giardia duodenalis. Boala este mai frecventă în comunităţile care folosesc apa din râuri şi lacuri ca sursa de apa potabilă şi nu folosesc ultrafiltrarea apei în procesul de purificare. Tratarea cu clor a apei potabile nu este o metoda sigură de distrugere a parazitului sub formă de chist Deşeuri rezultate din activitatea medicală Deşeurile generate de activităţi medicale sunt cele tăietoare-înţepătoare, infecţioase şi provenite din medicamente şi preparate devenite deşeuri. Datorită faptului că acestea sunt deşeuri periculoase, prin fluxuri speciale instituite prin Ordinul Ministrului Sănatăţii nr. 219 / 2002 cu modificările ulterioare, ele sunt dirijate spre incinerare. Instalaţiile de incinerare din judeţul Sălaj constau în crematorii, aceste fiind închise, astfel deşeurile medicale sunt duse la incineratoare specializate, cum este cel din judetul Cluj deţinut de către firma SC IF Tehnologii SRL. În prezent majoritatea unităţilor medicale mici încredinţează deşeurile medicale societăţii Bio Pak Baia Mare. Spitalul Orăşenesc Şimleu Silvaniei şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău au încheiat contracte cu SC If Tehnologii SRL, unde sunt duse şi incinerate deşeurile. Nr. crt. 1 Denumirea societăţii Spitalul Orăşenesc Şimleu Silvaniei Cantitatea colectată în anul 2012 (tone ) Cantitatea eliminată în anul 2012 ( tone ) Cantitatea colectată în anul 2013 (tone ) Cantitatea eliminată în anul 2013 ( tone ) 7,301 7,301 7,927 7,

6 2 SC Bio Pak SRL 3,125 3,125 1,511 1,511 3 Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău 57,383 57,383 64,106 64,106 4 Centrul de transfuzie sanguină 0,917 0,917 1,267 1,267 5 AK SD România SRL 2,46 2,46 1,705 1,705 6 Nefromed SJ SRL 18,208 18,208 11,11 11,11 Tab Cantităţile de deşeuri medicale colectate la nivelul judeţului Sălaj 8.4. Pesticidele şi efectul substanţelor chimice în mediu Pesticidele sunt substanţe sau amestecuri de substanţe care se folosesc pentru prevenirea, combaterea şi controlul oricăror boli, inclusiv al vectorilor afecţiunilor umane şi animale, al speciilor de plante sau animale nedorite care provoacă pagube în timpul producţiei, procesării, depozitării, transportului ori comercializării alimentelor, produselor agricole, lemnului şi produselor din lemn, sau aditivi pentru hrana animalelor ori substanţe care pot fi administrate animalelor pentru controlul insectelor, păianjenilor sau altor boli în ori pe corpul acestora. Termenul include substanţele folosite ca regulatori pentru creşterea şi fructificarea plantelor, defolianţi, desicanţi sau agenţi pentru subţierea fructelor ori prevenirea coacerii premature sau substanţe folosite pentru tratarea culturilor fie înainte, fie după recoltat, pentru a proteja produsele împotriva deteriorării în timpul depozitării sau al transportului acestora, adjuvanţi la utilizarea pesticidelor, produsele cu efect atractant (capcane feromonale, fago şi chromoatractive) şi repelent. În categoria pesticidelor intră următoarele două subcategorii: - produse de uz fitosanitar - pesticide utilizate ca produse pentru protecţia plantelor respectiv orice substanţă chimică sau combinaţie de substanţe chimice cunoscute sub denumirile generice de bactericide, fungicide, insecticide, acaricide, nematocide, raticide, erbicide şi altele asemenea, care se utilizează în agricultură şi în silvicultură pentru tratamente fitosanitare ce vizează prevenirea şi combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în culturile agricole, în plantaţiile pomicole şi viticole, în păduri, păşuni şi fâneţe, precum şi pentru tratarea materialului semincer, pentru dezinfecţia, dezinsecţia şi deratizarea spaţiilor de depozitare a produselor agricole; - alte pesticide non-agricole regăsite în categoria produsele biocide-grupa principală 3 (rodenticide, avicide, moluscocide, piscicide, insecticide, acaricide şi produse pentru combaterea altor artropode, repelanţi şi atractanţi). Situaţia consumului de produse de protecţia plantelor utilizate în sectorul agricol, la nivelul anului 2013, întocmită de Unitatea Fitosanitară Sălaj este prezentată mai jos: Cantitatea tone s.a. Cultura Insecticide Fungicide Erbicide Grâu 0,060 0,106 1,214 Orz - 0,002 0,120 Porumb - - 9,950 Floarea - - 1,140 soarelui Alte culturi 0,350 10,100 0,1 Cartofi de t-nă 0,360 2,860 2,

7 Legume 3,236 6,130 2,600 Pomicultura 0,330 1,380 1,690 Viţa de vie - - 0,324 Total 4,336 20,578 19,468 Tab Grupa de Cantitatea tone s.a. pericol Insecticide Fungicide Erbicide Nocive 3,236 3,908 3,2 Iritante 1,1 16,670 16,268 Total 4,336 20,578 19,468 Tab Potrivit informaţiilor furnizate de către Unitatea Fitosanitară Sălaj pe raza judeţului, produsele de uz fitosanitar din categoriile X n (nocive) și X i (iritante) au fost gestionate de un număr de 58 agenți economici (persoane fizice, asociații familiale și operatori economici) care deţin certificate de înregistrare pentru comercializarea produselor de protecţia plantelor eliberate de această instituție. Din grupele de periculozitate foarte toxice (T+) şi toxice (T) nu a fost utilizat nici un preparat, nefiind acordată nici o autorizaţie de utilizare pentru produse de protecţia plantelor din aceste categorii de pericol. Produsele pentru protecţia plantelor se utilizează în tratamentele pe care le folosesc fermierii pentru a proteja culturile şi a le menţine sănătoase în faţa numeroaselor atacuri şi presiuni de mediu cu care se confruntă în timpul ciclului agricol. Natura acestor atacuri se modifică în mod constant şi singura cale de a le face faţă în mod eficient este prin cercetare şi prin dezvoltarea şi aplicarea unor soluţii tot mai performante de protecţie. Scopul final al acestor produse este obţinerea de culturi de calitate sigure şi la preţuri rezonabile printr-o utilizare eficientă a pământului pentru o populaţie în continuă creştere. Având în vedere, importanţa utilizării cât şi caracterul de a acţiona agresiv şi selectiv în acelaşi timp al acestui gen de substanţe, pentru asigurarea unor standarde înalte de sănătate publică şi de siguranţă a mediului înconjurător, este necesar a fi subliniată aici importanţa deosebită a evaluării riscului asupra mediului reprezentat de produsele biocide şi de cele pentru protecţia plantelor, produse ce fac parte din categoria mare a pesticidelor. Obiectivul principal al evaluării riscurilor chimicalelor este furnizarea unei baze de date credibile pentru a putea decide măsurile de siguranţă/securitate adecvate (managementul riscului) în funcţie de utilizările specifice. Evaluarea riscului asigură o estimare a situaţiei, în care se află dacă o substanţă utilizată în modul definit printrun scenariu de expunere ar putea cauza efecte adverse. Aceasta cuprinde o descriere a naturii efectelor şi un calcul al probabilităţii ca acestea să se întâmple, precum şi o apreciere privind extinderea sau amploarea lor. Orice evaluare a riscului chimicalelor are două componente distincte: - o evaluare a proprietăţilor intrinseci denumită evaluarea periculozităţii şi - o estimare a expunerii care depinde de modul de utilizare. Evaluarea periculozităţii identifică proprietăţile care prezintă pericol (spre ex. sensibilizant, carcinogenic, toxic pentru mediul acvatic) şi determină potenţa substanţei în funcţie de aceste proprietăţi periculoase. Evaluarea expunerii identifică situaţiile care conduc la expunere şi calculează doza absorbită de un organism expus sau estimează emisia într-un compartiment particular al mediului. 167

8 Cunoştinţele precise despre proprietăţile intrinseci precum şi despre expunerea apărută ca rezultat al utilizării specifice şi al distrugerii sunt o condiţie esenţială indispensabilă pentru procesul de luare a deciziei privind managementul siguranţei/securităţii substanţei. De asemenea, cunoştinţele reale privind proprietăţile intrinseci sunt importante, deoarece acestea constituie baza pentru clasificarea chimicalelor. Potrivit Regulamentului 1907/ privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH) capitolul 2, art.15, substanţele active şi aditivii produşi sau importaţi în scopul utilizării exclusiv în produsele fitosanitare şi produsele biocide se consideră ca fiind înregistrate şi înregistrarea se consideră ca fiind îndeplinită pentru producţia sau importul doar în scopul utilizării ca produse fitosanitare şi biocide. Prezentul Regulament ar trebui să asigure un nivel ridicat de protecţie a sănătăţii umane şi a mediului, precum şi libera circulaţie a substanţelor, ca atare, în preparate sau în articole, îmbunătăţind totodată competitivitatea şi inovaţia. Ar trebui, de asemenea, să promoveze dezvoltarea unor metode alternative de evaluare a pericolelor pe care le prezintă substanţele. Uniunea Europeană urmăreşte ca, până în 2020, produsele chimice să fie produse şi utilizate astfel încât să fie reduse la minim efectele adverse grave asupra sănătăţii umane şi a mediului. Regulamentul stabileşte sarcinile şi obligaţiile care revin producătorilor, importatorilor şi utilizatorilor din aval de substanţe ca atare, în preparate sau în articole. Se fundamentează pe principiul că sectorul industrial trebuie să producă, să importe sau să utilizeze substanţe sau să le introducă pe piaţă în mod responsabil şi cu prudenţă, astfel încât să se evite, în condiţii previzibile în mod rezonabil, efectele adverse asupra sănătăţii umane şi a mediului. Se doreşte colectarea tuturor informaţiilor disponibile şi relevante privind substanţele ca atare, în preparate sau în articole pentru a contribui la identificarea proprietăţilor periculoase ale acestora şi ar trebui comunicate sistematic recomandări privind măsurile de administrare a riscurilor prin intermediul lanţurilor de aprovizionare. Răspunderea pentru administrarea riscurilor prezentate de substanţe revine persoanelor fizice sau juridice care produc, importă, introduc pe piaţă sau utilizează substanţele respective Mediul şi sănătatea - perspective Interacţiunile dintre mediu şi sănătatea umană sunt extrem de complexe şi dificil de evaluat. De aceea, utilizarea principiului precauţiei este extrem de utilă. Cele mai cunoscute impacturi asupra sănătăţii se referă la poluarea aerului înconjurător, la calitatea slabă a apei. Zgomotul reprezintă o problemă emergentă de sănătate şi de mediu. Cartea verde a Uniunii Europene privind expunerea la zgomot menţionează că aproape 20% din populaţia Uniunii Europene suferă de pe urma nivelurilor de zgomot pe care experţii în sănătate le consideră a fi inacceptabile, adică dintre cele care pot duce la enervare, perturbarea somnului şi efecte adverse asupra sănătăţii. Se cunosc mult mai puţine despre impacturile substanţelor chimice periculoase asupra sănătăţii. Schimbările climatice, diminuarea stratului de ozon, pierderea biodiversităţii şi degradarea solului pot afecta, de asemenea, sănătatea umană. În ţările industrializate, factorii de mediu se află la originea unui număr important de afecţiuni. Anumiţi factori de mediu, cum ar fi expunerea la substanţe poluante prezente în apă, alimente sau atmosferă, sunt factori determinanţi pentru sănătatea oamenilor. Bolile respiratorii şi diversele tipuri de cancer provoacă îngrijorări majore, mai ales în condiţiile în care copiii sunt expuşi riscului mai mult 168

9 decât adulţii. Se estimează, de exemplu, că aproape 16% din bolile şi decesele înregistrate în rândul copiilor ar putea fi cauzate de factorii de mediu. Transportul, în special în zonele urbane, este unul dintre factorii cheie care contribuie la expunerea umană la poluarea aerului şi la zgomot. În acest sens, la nivelul judeţului Sălaj au fost întreprinse o serie de acţiuni în vederea diminuării impactului negativ generat de traficul rutier şi anume: Dezvoltarea unor programe de modernizare şi reparare a reţelei stradale; Derularea unor proiecte de izolaţie fonică şi termică a blocurilor de locuinţe din municipiul Zalău; Promovarea în continuare, atât la nivel naţinal, cât şi judeţean, a unei politici de reînnoire a parcului auto în vederea diminuării noxelor datorate traficului rutier; Realizarea unei piste de biciclete în municipiul Zalău; Realizarea unei instalaţii de producere a energiei electrice din surse regenerabile şi reducerea emisiilor de dioxid de carbon. În vederea îmbunătăţirii stării de calitate a apelor din judeţ (vezi cap.3 Apa) au fost promovate o serie de investiţii atât în mediu urban, cât şi în mediul rural. Astfel, SC Compania de Apă Someş SA Cluj - Sucursala Zalău a derulat investiţii pentru reabilitarea şi extinderea sistemelor de canalizare în toate oraşele, echiparea liniei a II-a la Staţia de epurare Zalău şi realizarea de staţii de epurare noi în oraşele: Şimleu Silvaniei, Jibou şi Cehu Silvaniei. În mediul rural, gradul de deservire al populaţiei cu serviciu de canalizare în sistem centralizat este în creştere. În continuare sunt în execuţie sisteme de canalizare în aglomerări umane, iar unele localităţi din mediul rural din judeţ au în promovare aceste lucrări Radioactivitatea mediului Radioactivitatea este procesul de emisie spontană de particule şi/sau radiaţie electromegnetică de către nucleele nestabile. Fig Semnul consacrat Fig Simbol suplimentar, anunţat de AIEA în 2007 Tipuri de radiaţie ionizantă: - Alfa(α) o particulă încărcată pozitiv (nucleul atomului de heliu). Proprietăţi: putere de ionizare mare putere de penetrare mică 169

10 Principalul efect asupra sănătăţii-apare când radionuclizii alfa emiţători sunt ingeraţi sau inhalaţi. Afectează ţesuturile interne moi (ex. plămânii) - Beta (β) -particulă încărcată negativ (electronul) - particulă încărcată pozitiv (pozitronul) A A Z X Z 1 Y e e Se deplasează pe o distanţă puţin mai mare în aer (max. 20 cm). Pot trece prin hârtie, dar nu pot penetra prin piele în organismul uman. Principalul efect asupra sănătăţii se manifestă când radionulizii beta emiţători sunt ingeraţi sau inhalaţi. -Gama (γ) unde electromagnetice sau fotoni emişi din nucleul unui atom. Poate traversa complet corpul uman. Poate fi oprită de un perete de beton, o placă de plumb groasă, apa (volum mare). Principalul efect asupra sănătăţii se manifestă când radionuclizii gama emiţători sunt în afara corpului uman. -Razele(X) radiaţii gama cu energie scăzută. Utilizate în medicină (radiografii). Pot penetra ţesuturile musculare, dar nu pot penetra oasele. În timpul dezintegrării radioactive un radionuclid nu emite toate tipurile de radiaţii în acelaşi timp. 170

11 Hârtie Plastic/Lemn Plumb/Beton alfa beta gamma Fig Puterea de penetrare a radiaţiilor Radioactivitatea naturală este determinată de substanţele radioactive de origine terestră (precum U-238, U-235, Th-232, Ac-228 etc.), la care se adaugă substanţele radioactive de origine cosmogenă (H-3, Be-7, C-14 etc.) şi radiaţia cosmică. Substanţele radioactive de origine terestră există în natură din cele mai vechi timpuri, iar abundenţa lor este dependentă de conformaţia geologică a diferitelor zone, variind de la un loc la altul. Componenta extraterestră a radioactivităţii naturale este constituită din radiaţiile de origine cosmică provenite din spaţiul cosmic şi de la Soare. Substanţele radioactive de origine cosmogenă se formează în straturile înalte ale atmosferei, prin interacţia radiaţiei cosmice cu elemente stabile. Rezultă astfel că toate organismele vii sunt expuse la radiaţiile ionizante de origine naturală, care toate la un loc formează fondul natural de radiaţii. Toate radiaţiile ionizante, de origine terestră sau cosmică, constituie fondul natural de radiaţii care acţionează asupra organismelor vii. Alături de radionuclizii naturali se găsesc radionuclizii artificiali care au pătruns în mediu pe diferite căi: intenţionat, în urma testelor nucleare şi prin deversări de la diverse instalaţii nucleare; accidental, în urma unor defecţiuni la instalaţiile nucleare (exemplu: accidentul nuclear de la Cernobîl) Programul naţional standard de monitorizare a radioactivităţii factorilor de mediu Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) face parte din Sistemul Integrat de Supraveghere a Poluării Mediului pe teritoriul României, din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice (M.M.S.C.). Coordonarea ştiinţifică, tehnică şi metodologică a RNSRM este asigurată de Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Radioactivitate (LR) din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (A.N.P.M.). 171

12 Baza naţională de date de radioactivitate a mediului este conectată la sistemul informaţional al Uniunii Europene, realizându-se un transfer bidirecţional de date între România şi reţelele de supraveghere din U.E, pe platforma EURDEP (European Data Exchange Platform). În situaţii de rutină frecvenţa raportărilor este zilnică, iar în situaţii de urgenţă schimbul de date se realizează orar. Agenţia pentru Protecţia Mediului Sălaj a fost dotată în cursul anului 2007, prin intermediul proiectului Phare RO 2003/ /Lot1, cu o staţie automată de monitorizare a radioactivităţii aerului. Staţia măsoară şi transmite în timp real debitul dozei gamma în aer, dar şi parametri meteorologici, cum ar fi temperatura şi umiditatea aerului, viteza şi direcţia vântului şi cantitatea de precipitaţii. Datele obţinute sunt mediate şi transmise la un interval de 1 oră (începănd din ) la serverul din interiorul APM Sălaj, iar mai departe sunt preluate de pe o reţea securizată RDS, de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi sunt transmise Agenţiei Europene de Mediu. Staţia automată de monitorizare a radioactivităţii mediului face parte din Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului, care cuprinde: 39 staţii automate de monitorizare a dozei gamma din aer, 5 staţii de monitorizare a radioactivităţii apei şi 1 centru naţional de coordonare a reţelei. Obiectivele monitorizării radioactivităţii mediului sunt: detectarea rapidă a oricăror creşteri cu semnificaţie radiologică a nivelurilor de radioactivitate a mediului pe teritoriul naţional; notificarea rapidă a factorilor de decizie în situaţie de urgenţă radiologică şi susţinerea, cu date din teren, a deciziilor de implementare a măsurilor de protecţie în timp real; controlul funcţionării surselor de poluare radioactivă cu impact asupra mediului, în acord cu cerinţele legale şi limitele autorizate la nivel naţional; evaluarea dozelor încasate de populaţie ca urmare a expunerii suplimentare la radiaţii, datorate practicilor sau accidentelor radiologice; urmărirea continuă a nivelurilor de radioactivitate naturală, importante în evaluarea consecinţelor unei situaţii de urgenţă radiologică; furnizarea de informaţii către public. Agenţiile teritoriale de mediu au rolul de a asigura transmisia datelor înregistrate de staţie prin verificarea permanentă a funcţionării echipamentelor de înregistrare şi transmitere, fără a valida aceste tipuri de date Programele de monitorizare a zonelor cu fondul natural modificat antropic Agenţia pentru Protecţia Mediului Sălaj nu este inclusă în derularea Programului de monitorizare a zonelor cu fond natural modificat antropic Monitorizarea radioactivităţii apei potabile Agenţia pentru Protecţia Mediului Sălaj nu efectuează determinări privind radioactivitatea apei potabile Poluarea fonică şi sănătatea Poluarea fonică sau sonoră constă în sunete produse de activitatea umană sau utilaje, maşini care afectează sau dezechilibrează activitatea omului sau animalelor. Există în jurul nostru multe sunete neplăcute sau nedorite, denumite în mod obişnuit zgomot. Alături de alţi poluanţi, zgomotul în anumite situaţii devine factor de 172

13 disconfort mergând până la a reprezenta un potenţial pericol pentru starea de sănătate a persoanelor expuse. Zgomotul este o suprapunere dezordonată a mai multor sunete. Pentru om, nivelul de db este fondul sonic normal. Limita medie de suportabilitate a sunetului este de 65 db, iar intensitatea maxim tolerabilă este în jur de db, dar ea variază şi în funcţie de frecvenţă. Sunetul de 130 db provoacă senzaţia de durere, iar de 150 db este insuportabil. În oraşe, cauza principală a poluării fonice o constituie traficul rutier. O maşină (Dacia 1300) produce un zgomot de 72 db în regim, iar la frânare şi demarare rapidă db, un autocamion 90 db, o motocicletă în demaraj db. Motoarele Diesel sunt mai poluante fonic decât cele cu piston. Este unanim recunoscut că zgomotele au efecte negative asupra sănătăţii oamenilor pentru că: provoacă o oboseală auditivă, auz deficitar care poate fi acompaniat de tinnitus (zgomot în urechi) sau un deficit auditiv ireversibil, care poate ajunge până la surditate; agravează situaţiile de stres şi implicit agravează afecţiunile cardiovasculare (creşterea ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale) şi cele digestive; măresc oboseala generală şi îndeosebi oboseala nervoasă, afectând performanţele cognitive: cititul, atenţia, rezolvarea problemelor, memorarea, performanţele intelectuale; generează insomnii; accentuează deficienţele de comportament ca de exemplu nervozitatea, agresivitatea şi anxietatea. Unele din efectele descrise apar chiar de la un nivel al intensităţii acustice relativ reduse, de db, dacă expunerea are loc timp foarte îndelungat, de ordinul anilor, zilnic. Agenţia pentru Protecţia Mediului Sălaj realizează măsurători pentru determinarea nivelului de zgomot, urmărindu-se traficul rutier ca sursă de zgomot în cele patru localităţi urbane ale judeţului. Nivelele maxime de zgomot se datorează în special traficului greu, stării tehnice a autovehiculelor şi calităţii covorului asfaltic. Conform prevederilor legislaţiei în domeniul zgomotului, APM Sălaj efectuează şi determinări ale nivelului de zgomot în pieţe, parcuri, parcări şi în apropierea şcolilor. Pe parcursul anului 2013 au fost efectuate un număr de 1704 determinări ale nivelului de zgomot. Nr. măsurători Maxima măsurată(db) Depăşiri (%) Indicator utilizat(db(a)) Determinări în urma sesizărilor ,80 29,19 L eq GNM CJ 1 solicitarea Sălaj Tab Din determinările efectuate reies următoarele: Măsurătorile efectuate în zonele cu trafic rutier intens au evidenţiat depăşiri pentru 81,67% din totalul determinărilor; Măsurătorile efectuate în parcuri, au evidenţiat depăşiri de 2,08% din totalul determinărilor. Menţionăm că măsurătorile au fost efectuate în parcuri de joacă pentru copii, Parcul Municipal Central fiind în renovare; 173

14 Măsurătorile privind determinarea nivelului de zgomot au fost efectuate în conformitate cu prevederile STAS şi STAS şi sunt prezentate în detaliu în tabelul de mai jos. Tip locaţie pentru determinare zgomot Pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber Parcuri, zone de Număr măsurători Maxima măsurată db(a) Depăşiri ale nivelului de zgomot admis (%) ,1 0, ,3 2,08 recreere şi odihnă Trafic ,8 81,67 Şcoli ,4 2,57 Tab Tendinţe La nivel european, preocupările majore privind mediul şi sănătatea sunt legate de poluarea aerului în interior şi în exterior, calitatea inferioară a apei, igiena precară şi produsele chimice periculoase. Impacturile exercitate asupra sănătăţii pot genera diverse afecţiuni respiratorii şi cardiovasculare, cancer, astm, alergii, tulburări de dezvoltare neurologică ş.a. O proporţie semnificativă a populaţiei urbane din Europa locuieşte încă în oraşe unde se depăşesc anumite limite europene ale calităţii aerului (stabilite pentru protecţia sănătăţii omului). Uniunea Europeană urmăreşte ca, până în 2020, produsele chimice să fie produse şi utilizate astfel încât să fie reduse la minim efectele adverse grave asupra sănătăţii umane şi a mediului. Comisia Uniunii Europene a adoptat o abordare integrată, implicând toate părţile interesate. Această abordare include următoarele: strategia europeană privind mediul şi sănătatea, cu accent deosebit pe situaţia copiilor; planul de acţiune privind mediul şi sănătatea, cu scopul de a implementa strategia Uniunii Europene; grupul consultativ pe probleme de mediu şi sănătate, pentru a implica cei mai importanţi factori interesaţi. 174