Modelarea deciziei financiare şi monetare

Transcript

1 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE FINANȚE, ASIGURĂRI, BĂNCI ŞI BURSE DE VALORI Modelarea deciziei financiare şi monetare Modele macroeconomice pe termen scurt Alexandru Leonte Departamentul de Monedă şi Bănci

2 Structura capitolului 1. Produsul intern brut - noţiuni introductive 2. Modelul IS-LM 3. Modelul Mundell-Fleming

3 1. Produsul intern brut noţiuni introductive Există foarte multe variabile ce caracterizează o economie, atât în ansamblul ei cât şi asociate fiecărui sector Exemple: produsul intern brut, consumul privat, balanţa comercială, rata inflaţiei, rata şomajului, valoarea adăugată brută din industrie (agricultură, comerţ), producţia industrială, numărul de comenzi noi în industria prelucrătoare etc. etc. etc. etc. În cele ce urmează, vom discuta câte ceva despre produsul intern brut De citit: Mankiw, cap. 23

4 Definiţie şi mod de calcul Produsul intern brut PIB (Gross Domestic Product GDP): totalitatea valorii bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară (sau într-o regiune) într-o perioadă de timp (trimestru, semestru, an) Exemplu: PIB-ul României în anul 2014 (în preţurile anului 2014): ,2 milioane lei În termeni reali, acesta a crescut cu 2,9% faţă de anul anterior. (comunicat apărut pe 6 martie 2015) În legătură cu PIB, institutele de statistică publică estimări-semnal, valori provizorii, valori semidefinitive şi valori definitive. În acest moment (30 martie 2015) există date definitive pentru PIB-ul din anul Raportul dintre valoarea PIB şi populaţie (PIB pe cap de locuitor) este una dintre cele mai utilizate măsuri ale bunăstării pentru o ţară

5 3000 mld. eur. Statele membre ale UE* eur PIB (2014) PIB per capita (2014), axa din dr DE UK FR IT ES NE SE PL BE OS DK FI IE GR PT CZ RO HU SK HR BG SI LT LV EE CY MT *) Luxemburg nu are date disponibile pentru Sursa: Eurostat 0

6 Observaţie: De obicei, comparaţiile între state care au monede diferite se realizează utilizându-se un curs de schimb calculat în funcţie de preţurile coşurilor de consum din cele două ţări (cursul la paritatea puterii de cumpărare). Un motiv este că fluctuaţiile cursului pieţei poate introduce distorsiuni în comparaţie. De exemplu, să presupunem că un investitor străin este atras de randamentele ridicate din România şi investeşte pe termen scurt aici. El vinde EUR şi cumpără RON, astfel, RON se va aprecia în raport cu EUR, ceea ce va determina o majorare a PIB-ului românesc exprimat în EUR, fără ca acest lucru să însemne o creştere a bunăstării din România relativ la cea din zona euro. Veţi afla mai multe despre teoria parităţii puterii de cumpărare în anul 3, la disciplina Relaţii monetare financiare internaţionale.

7 Metode de fundamentare a PIB Metoda de producţie (după resurse) PIB VAB INP valoare adăugată brută Impozite nete pe produs Metoda cheltuielilor (după utilizări) PIB CF FBC EN consum final efectiv formare brută de capital export net În acelaşi timp, PIB reprezintă venitul economiei la nivel agregat

8 Componente PIB românesc (resurse): ponderi şi contribuţii la creştere Sursa: INSSE

9 Componente PIB românesc (utilizări): ponderi şi contribuţii la creştere Sursa: INSSE

10 Noţiuni de echilibru macroeconomic Vom scrie formarea PIB prin metoda cheltuielilor într-o formă uşor modificată Y Y _ AD C I G EX IM PIB consum privat investiţii consum guvernamental NX cerere agregată export net (balanţă comercială) Suntem interesaţi de ceea ce se întâmplă cu bunurile şi serviciile produse la nivel macroeconomic. Ele sunt rezultatul procesului de producţie din firme, instituţii publice etc., şi depind de cantitatea de factori de producţie utilizată (L,K) şi de nivelul tehnologic (A). Totuşi, pe termen scurt, vom avea în vedere doar destinaţia acestor bunuri şi servicii, prin urmare, avem o abordare din perspectiva cererii agregate. Vom nota absorbţia internă A C I G

11 Definim soldul contului curent ca fiind diferenţa dintre venituri şi absorbţie CA Y Atunci A CA NX EX IM În realitate, contul curent diferă de exportul net pentru că se iau în considerare şi alte categorii de venituri (venituri externe nete şi transferuri externe nete), totuşi vom presupune în continuare că PIB-ul este singura categorie de venit Definim economisirea agregată ca fiind diferenţa dintre venit şi ce se consumă S Y C G Adunând şi scăzând în membrul drept pe T care este valoarea taxelor şi impozitelor colectate de autoritatea fiscală (Guvern), putem realiza distincţia între economisirea privată şi cea publică S Y C T T G S _ prv S _ pub

12 Economisirea publică mai poartă denumirea de balanţă bugetară. Variabila opusă este deficitul bugetar D G T Astfel, Y C G I NX Y C T I T G S _ prv S _ pub Relaţia ne arată legătura dintre economisire, investiţii şi echilibrul extern la nivel agregat NX

13 3. Modelul Mundell-Fleming Exemplu: O ţară este caracterizată de următoarele valori are agregatelor macro (exprimate în miliarde de euro): Y 100 C 70 G 15 I EX IM Dacă ne uităm la producţie vs. absorbţie internă: în această ţară se produce în valoare de 100 şi se absoarbe intern în valoare de =110. Care va fi sursa fondurilor pentru diferenţa de 10? sau Dacă ne uităm la economisire vs. investiţii: în această ţară se economiseşte în valoare de =15 şi se investeşte în valoare de 25. Care va fi sursa fondurilor pentru diferenţa de 10?

14 Răspuns: exteriorul (persoane fizice şi juridice nerezidente) Prin ce mecanism finanţează exteriorul economia autohtonă? Răspuns: interacţiunile exteriorului cu economia autohtonă sunt foarte diverse Vom introduce noţiuni noi cum ar fi: balanţa de plăţi, contul financiar şi de capital, cursul de schimb (nominal şi real), regimul cursului de schimb, regimul contului de capital etc.

15 Componentele modelului Mundell-Fleming Model pe termen scurt pentru o economie mică deschisă Relaţia cu mediul extern este modelată explicit (spre deosebire de ISLM, unde exporturile şi importurile aveau preponderent caracter exogen) Prin urmare, modelul Mundell-Fleming (MF) ia în considerare 3 relaţii: Echilibrul pe piaţa bunurilor şi serviciilor (IS) Echilibrul pe piaţa cererii şi ofertei de monedă (LM) Echilibrul extern (BP) Cele mai importante variabile din model vor fi, ca şi până acum, PIB (Y), rata dobânzii (r), însă apare una în plus, respectiv cursul de schimb. În cele ce urmează, vom avea câte o scurtă discuţie referitoare la regimul cursului de schimb şi respectiv la noţiunea de echilibru extern

16 Cursul de schimb Cursul de schimb nominal: reprezintă preţul unei monede exprimat în altă monedă Exemplu: 4,4125 RON / 1 EUR, sau echivalent 1 EUR = 4,4125 RON EUR: monedă de bază (base currency) RON: monedă cotantă (quote currency) O economie poate opta pentru un regim de curs de schimb fix sau un regim flotant (în realitate, există numeroase variante, veţi discuta mai multe la cursul de Relaţii Monetare Financiare Internaţionale) Exemplu: în Bulgaria, cursul oficial de schimb este 1,95 BGN / 1 EUR În România se practică un regim de flotare controlată a cursului de schimb.

17 Curs de schimb real: reprezintă o măsură a competitivităţii prin preţ/cost Pe baza acestuia se compară preţul produselor exprimate în monede diferite, sau, la nivel agregat, nivelurile preţurilor din două economii cu monede diferite Q S cursul real P f P cursul nominal nivelurile preţurilor din economia străină / locală În practică: La nivel agregat, pentru calcului cursului real se pot utiliza IPC, IPPI, deflatorul PIB, deflatorul exporturilor, ULC Unit Labor Cost (Costul unitar cu forţa de muncă) Se poate calcula un curs real de schimb efectiv (REER Real Effective Exchange Rate), pe baza căruia economia locală este comparată cu partenerii străini

18 Cursul de schimb real reprezintă un raport şi nu are unitate de măsură O creştere a cursului de schimb real (o apreciere reală) semnalează faptul că bunurile din economia locală devin mai scumpe în raport cu cele din economia străină (sau este mai scump să fie produse dacă se foloseşte ULC) Elasticitatea / senzitivitatea exporturilor faţă de cursul real de schimb ar trebui să fie pozitivă Elasticitatea / senzitivitatea importurilor faţă de cursul real de schimb ar trebui să fie negativă Exemplu: În modelul Mundell-Fleming putem să avem următoarele relaţii: EX IM EX IM 0 0 a q EX my 0 a s bq, b 0 P f P, a 0

19 Echilibrul extern Balanţa de plăţi (BP) reprezintă instrumentul care sintetizează toate tranzacţiile economiei autohtone cu exteriorul O astfel de tranzacţie aduce modificări pe partea de credit şi/sau debit a balanţei, astfel încât, mereu, soldul creditor să fie egal cu soldul debitor Contul curent este una dintre componentele balanţei de plăţi, alături de contul de capital şi de contul financiar Tranzacţiile care se referă la bunuri, servicii, venituri sau transferuri sunt contabilizate cu ajutorul contului curent Tranzacţiile care se referă la active financiare se contabilizează cu ajutorul contului financiar şi de capital (noi le luăm împreună, pentru simplificare)

20 Orice tranzacţie cu exteriorul modifică contul curent şi/sau contul financiar şi de capital, astfel încât relaţia de echilibru extern să fie mereu valabilă: CACF 0 soldul contului curent soldul contului financiar şi de capital În practică, relaţia se menţine valabilă cu ajutorul unui cont de erori şi omisiuni Principalele componente ale contului curent sunt balanţa comercială, veniturile nete şi transferurile nete. În cadrul modelului ISLM, pentru simplificare, am discutat doar despre balanţa comercială (exportul net) Cele mai importante componente ale contului de capital şi financiar sunt activele de rezervă (modificarea lor) şi investiţiile străine (directe, de portofoliu precum şi cele de la categoria alte investiţii)

21 Având în vedere că investiţiile străine depind randamentele oferite de economia locală vs. exterior, vom modela contul de capital şi financiar astfel: CF CF 0 r r f componentă autonomă diferenţialul de dobândă între economia locală şi exterior δ : senzitivitatea contului de capital şi financiar în raport cu diferenţialul de rată a dobânzii În practică, investitorii sunt atenţi la multe alte lucruri, cum ar fi de exemplu la prima de risc Dimensiunea contului de capital şi financiar este influenţată de uşurinţa cu care nerezidenţii pot veni cu capitaluri în economia locală. Ne vom referi la acest aspect cu ajutorul noţiunii de grad de liberalizare a contului de capital

22 În economiile emergente, fluxurile de capital străin, cu precădere cele direcţionate către investiţii de portofoliu, au potenţial destabilizator (aprecierea monedei locale tradusă în pierderi de competitivitate, bule speculative pe piaţa de capital sau cea imobiliară etc.), mai ales dacă banca centrală nu dispune de o rezervă valutară suficient de mare Prin urmare, uneori se pot impune restricţii asupra fluxurilor de capital În absenţa (totală) a unor astfel de restricţii, vom spune că în economia respectivă contul financiar şi de capital este (complet) liberalizat Cu cât gradul de liberalizare este mai mare, cu atât diferenţialul de rată a dobânzii va fi mai important în decizia de alocare a investiţiilor (δ va creşte) Dacăliberalizarea este completă, în virtutea unui raţionament de absenţă a oportunităţilor spaţiale de arbitraj, rata dobânzii din economia locală va ajunge la nivelul celei de pe pieţele internaţionale r r f r r f CF 0 0

23 Implicaţiile regimului contului de capital şi respectiv de curs asupra specificaţiei Mundell-Fleming În discuţia anterioară, am văzut că putem întâlni 2 situaţii de regim de curs de schimb şi respectiv 2 situaţii de regim al contului de capital. Prin urmare, atunci când rezolvăm o aplicaţie Mundell-Fleming, ne putem situa într-una din următoarele 4 situaţii (care este specificată în enunţ): Situaţia 1: Regim de curs flexibil, cont de capital restricţionat Variabile endogene: PIB, rata dobânzii, cursul de schimb Ecuaţiile modelului: IS, LM, BP (CA + CF = 0) Situaţia 2: Regim de curs flexibil, cont de capital perfect liberalizat Variabile endogene: PIB, cursul de schimb Rata dobânzii: variabilă exogenă (r=rf) Ecuaţiile modelului: IS, LM

24 Situaţia 3: Regim de curs fix, cont de capital restricţionat Variabile endogene: PIB, rata dobânzii Ecuaţiile modelului: IS, LM, BP Situaţia 4: Regim de curs fix, cont de capital perfect liberalizat Variabile endogene: PIB, oferta reală de monedă Rata dobânzii, cursul de schimb: variabile exogene Ecuaţiile modelului: IS, LM În ultima situaţie observăm că oferta reală de monedă a devenit variabilă endogenă. Astfel, acest instrument nu mai poate fi utilizat de către autoritatea monetară pentru realizarea obiectivelor macroeconomice (creşterea PIB, creşterea consumului intern, scăderea ratei dobânzii etc.)

25 Ultimul caz descris anterior este cunoscut sub numele de trinitatea imposibilă Mai precis, fiind date următoarele 3 atribute Cont de capital liberalizat Curs de schimb fix Politică monetară independentă...o economie nu le poate deţine simultan pe toate 3, fiind nevoită să aleagă 2 dintre ele România are la ora actuală pe primul şi pe al treilea, în timp ce regimul de curs este flotare controlată. Odată cu adoptarea euro (probabil în anul 2019), România va avea un curs fix, însă îşi va pierde independenţa politicii monetare