METODE DE REPARTIZARE A CONSUMULUI DE COMBUSTIBIL ÎNTRE CELE DOUÃ FORME DE ENERGIE PRODUSE

Μέγεθος: px

Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "METODE DE REPARTIZARE A CONSUMULUI DE COMBUSTIBIL ÎNTRE CELE DOUÃ FORME DE ENERGIE PRODUSE"

Ζαχαρίας Μαρκόπουλος
6 χρόνια πριν
Προβολές:

1) und: COG, - aniăţil d nrgi lriă produs în rgim d ognrar, rspiv în ondnsaţi, [kw h/an]; COG, - onsumuril spifi d omusiil orspunzăoar produrii nrgii lri în rgim d ognrar sau în ondnsaţi, [kg.

1 MOD D RPARIZAR A CONSUMULUI D COMUSIIL ÎNR CL DOUÃ FORM D NRGI PRODUS 5.1. Gnraliăţi În azul l mai gnral al uni nral d ognrar hipaă u grupuri u ondnsaţi şi priză rglailă, onsumul d omusiil poa fi sris su forma: og COG COG + + l = [kg./an] (5.1) und: COG, - aniăţil d nrgi lriă produs în rgim d ognrar, rspiv în ondnsaţi, [kw h/an]; COG, - onsumuril spifi d omusiil orspunzăoar produrii nrgii lri în rgim d ognrar sau în ondnsaţi, [kg./an]; l aniaa d ăldură livraă anual d nrala d ognrar, [kw h/an]; - onsumul spifi iu d omusiil pnru produra ăldurii în nrala d ognrar, [kg /kwh], drmina u una din urmăoarl rlaţii: a) daă ăldura s produsă în insalaţiil d ază şi d vârf u randamn difri, di având onsumuri spifi d omusiil difri: α a v + ( 1 αa ) v = [kg./kwh] (5.2) ) daă înraga ania d ăldură s produsă numai d ăr azanl nrgi arariza prinr-un onsum spifi d omusiil: = [kg./kwh] (5.3) und: v onsumul spifi d omusiil pnru produra ăldurii în insalaţiil d ază, [kg./kwh]; v - onsumul spifi d omusiil pnru produra ăldurii în insalaţiil d vârf, [kg./kwh]. Pnru o drminar â mai xaă a prţului d os al nrgii lri şi rmi s nsară o rpariţi advaă a onsumului d omusiil al nrali d ognrar înr l două form d nrgi: og + = [kg./an] (5.4) und: - onsumul d omusiil al nrali d ognrar pnru produra nrgii lri, [kg./an]; - onsumul d omusiil al nrali d ognrar pnru produra ăldurii, [kg./an]. Prinipall mod d dfalar a onsumului d omusiil al nrali d ognrar în l două omponn, p form d nrgi, sun: - moda ifinirii ăldurii; - moda ifinirii nrgii lri; 1

2 - moda fiziă; - moda hivalnţi d produţi; - moda RNL; - moda oiiv rală d rparizar a onsumului d omusiil înr l două form d nrgi; - moda aliaivă Moda ifinirii ăldurii Aasă modă d alul prsupun ariuira unui onsum d omusiil mai mi dâ l ral pnru produra ăldurii, a impliă hluili mai mii şi, implii, un prţ mai mi al produsului. Ar la ază uaţiil d alul al onsumului d omusiil pnru produra nrgii lri (rlaţia 5.5) şi rspiv, onsumul d omusiil pnru produra nrgii rmi (rlaţia 5.6): = C [kg./an] (5.5) og = [kg./an] (5.6) und: nrgia lriă oală produsă d nrala d ognrar, [kwh/an]; C onsumul spifi d omusiil pnru produra nrgii lri în ondnsaţi, în ondiţiil impus d SN 1, [kg/kwh] Moda ifinirii nrgii lri s o modă rapidă d alul ar onsidră ă pnru produra ăldurii s onsumă aniaa d omusiil daă prin rlaţia 5.7, iar pnru produra nrgii lri, aniaa d omusiil daă d rlaţia 5.8: = [kg./an] (5.7) l C og = [kg./an] (5.8) Înlouind în rlaţia 5.8 xprsiil lui og (rlaţia 5.4) şi C (rlaţia 5.7) rzulă: [ COG ( C ) ( C ) + l ( C )] = [kg./an] (5.9) = [kg./an] (5.10) C Δ Ca şi în azul modi anrioar, aasă modă s inoră, ariuind înraga onomi d omusiil uni singur form d nrgi, d aasă daă a lriă şi, având a f ifinira nrgii lri. 1 Sismul nrgi Naţional 2

3 5.4. Moda fiziă ROMÂNIA Aasă modă przină urmăoarl ararisii: - ariui în mod or produrii ăldurii oaa onomia d omusiiil ( ( l C ) ); - prin ariuira în xlusivia produrii nrgii lri a onomii d omusiil ( ( ) ( COG C C ) ), nu ţin on ă asa s daorază produţii omina, ruind dfalaă înr aml form. Prin aasa s avanajază produra nrgii lri, onduând la ifinira i. Consumul d omusiil pnru produra ăldurii onform asi mod s drmină u rlaţia: und: = ( l = l C l C ) (5.11) C l C Δ = (5.12) onomia d omusiil pnru produra ăldurii, Δ, s drminaă onform rlaţii: Δ C = ( ) (5.13) l C Componna onomii d omusiil daoraă onnrării produţii ăldurii în uniăţi al nrali d ognrar mai mari dâ în azul produţii spara şi a urmar randamnl asora d produr a ăldurii sun suprioar ( < ). adiă: Consumul d omusiil pnru produra nrgii lri va fi: = [ ( ) ( og = C COG C C )] (5.14) C Δ = (5.15) în ar omponna onomii d omusiil daoraă produrii omina a nrgii lri şi rmi s drminaă u rlaţia: Δ ( ) ( = COG C C ) (5.16) Supraonsumul d omusiil ( ( C C ) ) nu poa fi ariui în xlusivia nrgii lri doar ar drp auză produra ominaă a nrgii lri şi rmi în grupuri u ondnsaţi şi priză rglailă şi, în onsinţă rui rpariza p l două form d nrgi Moda hivalnţi d produţi s o modă ar prsupun o rpariţi a onsumului d omusiil C înr l două form d nrgi s fa după rlaţiil: şi: = (5.17) og = (5.18) og 3

4 und: X, X C - hil d dfalar a onsumului d omusiil pnru produra nrgii lri, rspiv a ăldurii, dfini pnru valori al nrgii lri şi ăldurii xprima în uniăţi al Sismului Inrnaţional sau apa d asa onform rlaţiilor: X = (5.19) + o X o C = (5.20) + o Nii aasă modă nu s oră doar dfinira hilor d dfalar (rpariţi) orspund onsidrării unor randamn (onsumuri spifi d omusiil) gal (hivaln) pnru produra lor două form d nrgi (d und şi numl modi), fap avanajază produra nrgii lri, onriuind la ifinira sa Moda RNL s moda ar prmi o rpariţi a onsumului d omusiil înr l două form d nrgi onformă rlaţiilor (5.21) şi (5.22), hil d dfalar fiind dfini asfl: X X und: C = 2, 2. C C 2,2 C C = = = (5.21) C + C o C 2,2 + o + o C C o o o C = = = (5.22) C + C o C 2,2 + o + o C Moda RNL przină urmăoarl ararisii: a) dfală onomia d omusiil p aml form d nrgi; ) dfalara avanajază nrgia lriă doar: - rmnul ( l C ), ar în mod ral rui să rvină doar produrii ăldurii, s rpariza şi nrgii lri; - rparizara onomii d omusiil s fa proporţional u valoril oal al nrgii lri şi ăldurii produs şi nu doar u valoril nrgii şi ăldurii produs în ognrar COG şi a COG = α l. Cum în gnral: / COG 1, 5, iar / COG = 1,1...1,25 rzulă ă şi prin aasa s avanajază nrgia lriă; - raporul C / C ia valoara 2,2 numai auni ând onsumul spifi d omusiil pnru produra ăldurii d o nrală rmiă având un randamn η C 0, 8 ia valoara C =175 [kg/gal] şi onsumul spifi d omusiil pnru produra nrgii lri în ondnsaţi C ia, din ondiţii d iu, o valoar rdusă C = 385 [kg/mwh]. În flul asa s avanajază în mod suplimnar nrgia lriă, ifinind-o. 4

5 Având în vdr rlaţia d galia 5.23 şi xprima onomia d omusiil ralizaă în ognrar faţă d produra sparaă a lor două form d nrgi, rlaţiil (5.17) şi (5.18) sris pnru hil (5.21) şi (5.22) dvin: og + (5.23) C = C + l C C = [(og + C ) Δ ] = og (5.24) C + C o C o = (og + C ) Δ = og (5.25) C + C o 5.7. Moda oiiv rală d rparizar a onsumului d omusiil înr l două form d nrgi Aasă modă d alul a rparizării onsumului d omusiili înr l două form d nrgi produs prin ognrar przină avanajul ognrării, ar onsă în onomia d omusiil ralizaă, rfla asupra amlor form d nrgi produs. Moda urmărş găsira uni modaliăţi d alul pnru onsumuril d omusiil frn lor două form d nrgi ( şi ) în funţi d aniăţil d nrgi rspiv produs şi d nivlul nrgi al ăldurii livra. Ţinând sama d produra ominaă a nrgii lri, şi rmi,, analog rlaţiilor 5.17 şi 5.18 s poa sri: Δ 2 Δ C 2 = (5.26) Δ2 = (5.27) Δ2 und: X şi X C - hil d rparizar a onomii d omusiil Δ 2, pnru nrgia lriă şi rspiv pnru ăldură la produra ominaă a lor. Înr l două hi d rparizar xisă urmăoara rlaţi mamaiă: X + XC = 1 (5.28) Cunosând ă C = C şi, rspiv C = o C, rlaţiil d alul a onsumului d omusiil pnru produra lor două form d nrgi în ognrar sun: = (5.29) C Δ2 = o C ( Δ2 + Δ1) (5.30) 5.8. Moda aliaivă s aa modă ar ar la ază prinipiul suprapunrii flor onform ăruia, nrala d ognrar hipaă u grupuri d ondnsaţi şi priză rglailă, s dsompun în ri omponn ipoi: 1. O nrală lriă u ondnsaţi pură, ar ar produ nrgia în ondiţii idni u l din sismul nrgi naţional, onsumând aniaa d omusiil C ; 5

6 Cu analiza asi nral s pornş d la fapul ă înrăuăţira onsumului spifi d omusiil pnru produra nrgii lri în ondnsaţi, înr-o urină u ondnsaţi şi priză rglailă, s daorază unor auz impus d produra ominaă a lor două form d nrgi, dinr ar aminim: lipsa supraînălzirii inriar (und s azanul); uilizara unor paramrii iniţiali ai aurului viu mai rduşi; randamn inrn mai mii al urinlor rspiv, faţă d l u ondnsaţi pură similar, daoriă purilor uniar mai rdus şi xisnţi prizi rglail. Ca urmar, rmnul ( C ), ar xprimă supraonsumul d omusiil rzula din auzl xpus mai sus, rui afa produţii omina, diminuând onomia d omusiil Δ. 2. O nrala rmiă, ar ar produ ăldura livraă d nrala d ognrar în rgim d vârf, u un onsum spifi orspunzăor CV, d und ar rzula: = (1 α) (5.31) CV l v p 3. O nrală d ognrar u onraprsiun, având onsumul d omusiil og orspunzăor produrii omina al lor două form d nrgi şi rpariza înr l două form d nrgi după hil d rpariţi 5.34 şi 5.35: Consumul d omusiil pnru produra nrgii lri (rlaţia 5.32) şi, rspiv l pnru produra ăldurii (rlaţia 5.33) s azază p hil d rpariţi a onsumurilor d omusiil înr l două form d nrgi produs în ognrar (rlaţiil 5.34 şi 5.35): p = C + og (5.32) p = (1 α) l v + og (5.33) X m,s m,i m,s 0 = (5.34) XC m,i 0 m,s 0 = (5.35) und: m,s, m,i - mprauril ii suprioar, rspiv infrioar al unui ilu idal Carno hivaln a prformanţ u ilul Rankin ral. Doar prosul d livrar a ăldurii onsumaorilor la mpraura m,i s un pros izoar, s poa sri rlaţia: i i l m,i = (5.36) Δs und: i l s nalpia rală a aurului livra d urina d ognrar, [kj/kg]; i s nalpia ondnsaului rzula la onsumaori, [kj/kg]; Δs variaţia nropii în ursul prosului d livrar a ăldurii, [kj/kg K]. 6

Σχετικά έγγραφα

Eşantionarea semnalelor

Eşantionarea semnalelor Eşantionara smnallor Eşantionara = prlvara d prob dintr-un smnal la momnt d timp dcalat intr l cu cu frcvnta d şantionar, f =/. xˆ t x k t k k = ( = δ ( Smnalul şantionat idal:. Spctrul Xˆ = X ( k k =