ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE. INGINERIE FINANCIARĂ - sinteză -

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE. INGINERIE FINANCIARĂ - sinteză -"

Transcript

1 ACADEMIA DE UDII ECOOMICE IGIERIE FIACIARĂ - sinză - Prof. univ. r. Moisă Alăr by Moisă Alar. All righs rsrv. hor scions of x, no xcing wo paragraphs may b quo wihou prmission provi ha full cri, incluing h noic, is givn o h sourc. Copyrigh, Moisă Alar. oa rpuril asupra acsi lucrări aparţin auorului. cur fragmn x, car nu păşsc ouă paragraf po fi cia fără prmisiuna auorului ar cu mnţionara sursi. Bucurşi, ianuari

2 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - Capiolul. Inroucr. ismul financiar joacă un rol funamnal în funcţionara conomii morn. Crcări rcn au vinţia rolul major c rvin sismului financiar în procsul crşrii conomic. P lângă facorii raiţionali, rspciv invsiţiil în capialul fizic şi în capialul uman, sismul financiar joacă un rol imporan în procsul crşrii conomic. În arhicura sismului financiar, piaţa capial joacă un rol cnral, a rprznân un avăra caalizaor pnru înraga acivia conomică. În uliml cnii piaţa capial s-a zvola coninuu prin apariţia noi prous financiar, noi mcanism şi noi sgmn. Acs procs coninuă şi în przn, l amplificânu-s oaă cu aâncira globalizării şi monializării piţlor capial. Un sgmn foar alr şi car s zvolă coninuu în carul piţi capial s cl al prouslor riva. Dşi rlaiv ânăr, volumul zilnic al ranzacţiilor p piaţa rivaiv însumază mul zci miliar UD. Un prous financiar riva (rivaiv s un insrumn financiar al cări valoar pin valoara alor aciv sau prous financiar, numi aciv supor. Principall prous riva uiliza în przn p piaţa financiară sun: conracl forwar conracl fuurs swap-uri opţiunil În ca c privş opţiunil, rbui mnţiona că în przn s uilizază o varia xrm mar asfl insrumn riva, mul inr l inrân în aşa numia cagori a opţiunilor xoic. Înrucâ un volum xrm mar opţiuni şi al rivaiv s ngociază p aşa numia piaţă OC (ovr h counr irc înr ivrs insiuţii financiar, bănci, fonuri muual sau companii, prin inroucra noi clauz în conracl opţiuni s obţin în prmannţă noi ipuri opţiuni xoic, car acă au rzula favorabil sun aopa luma financiară. Prima piaţă organizaă p car să s ngociz conrac opţiuni sanariza a apăru în anul 973 la Chicago, CBOE (Chicago Boar Opions /87

3 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - Exchang. Ulrior opţiunil au fos ngocia şi la Amrican ock Exchang, la Pacific ock Exchang, Philalphia Exchang, YE, Lonra, Paris, Amsram, c. În ca c privş acivul supor al unui prous financiar riva, acsa poa fi: acţiuni obligaţiuni inici bursiri cursul schimb bunuri ivrs ipuri: prol, cral, aur sau al mal prţioas, c. Prousl riva sun uiliza în ri scopuri principal, şi anum: pnru opraţii acoprir împoriva ivrslor cagorii risc hging pnru spculaţii p piaţa financiară pnru opraţii arbiraj D aici rzulă şi cl ri cagorii mari opraori (rars p piaţa rivaiv: hgrs, spculaors, arbiragurs. Apariţia rivaivlor a moifica funamnal srucura aciviăţilor financiar, în spcial în ţăril zvola. În primul rân, prousl riva prmi o mai bună projar împoriva riscului a invsiorilor şi a alor cagorii oamni afacri. În al oila rân, prousl riva prmi ralizara unor opraţii lvir xrm ficin. Acsa au conus la amplificara aciviăţilor invsiţii, avân purnic implicaţii aâ asupra insiuţiilor financiar, câ şi al insiuţiilor nfinanciar. ooaă prţuril prouslor financiar riva car rflcă anicipăril agnţilor conomici privin voluţiil c vor ava loc în conomi prmi o mai bună prognoză macroconomică, o mai bună funamnar a ciziilor poliică monară p car l aopă băncil cnral ş.a. În sfârşi, ar nu şi în ulimul rân, apariţia rivaivlor a conus la un avân xraorinar al şiinţi financiar. Apariţia în anul 973 a clbrului mol Black- Mron-chols valuar a opţiunilor a schis pracic o nouă ră în omniul şiinţi finanţlor. 3/87

4 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - Capiolul. oţiuni funamnal În acs paragraf vor fi inrous priml noţiuni funamnal privin prousl financiar riva, prcum şi unl mcanism car guvrnază piaţa capial. a. Arbiraj financiar Prin arbiraj financiar vom înţlg posibiliaa ralizării uni ranzacţii prin car s poa obţin un câşig fără ca opraorul să-şi asum un risc sau să invsască capial. Înrucâ p piaţa capial s rribui numai capialul şi riscul asuma, arbirajul financiar rprzină o sar anormală a piţi, rspciv o sar nonchilibru. Înrucâ asfl sări po xisa numai p prioa foar scur imp, l sun, în gnral, ignora oria financiară mornă. În foar mul raţionamn şi calcul lga valuara prousl financiar, inclusiv a rivaivlor, prsupun că piaţa nu prmi opraţii arbiraj financiar. Vom spun că fcuăm un raţionamn arbiraj financiar acă în carul raţionamnului liminăm posibiliaa ralizării opraţii arbiraj. Conform raţionamnului arbiraj financiar ouă insrumn financiar car prouc aclaşi fc rbui să aibă aclaşi prţ. Opraţiil arbiraj financiar nu rbui confuna cu opraţiil spculaiv în car opraorul îşi asumă un risc pnru car aşapă o rcompnsă. Dinr-o opraţi spculaivă opraorul poa ava fi un câşig, fi o pirr. b. hor slling (shoring Es o opraţi spculaivă prin car un invsior vin un aciv p car nu îl posă, l fiin cl mai mul ori împrumua brokrul său. Invsiorul urmază să cumpr în scur imp acivul şi să-l rsiui brokrului. Opraţiil 4/87

5 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - shor slling sun rglmna prin sauul piţi. Pnru unl ipuri aciv rglmnăril nu prmi opraţii shor slling. În gnral, spculaorii fcuază opraţii shor slling cân anicipază o scăr a prţului acivului, orin să vână mai scump pnru ca ulrior să cumpr mai ifin pnru a sing împrumuul. Evin că acă anicipara nu a fos corcă invsiorul poa pir inr-o opraţi shor slling. c. Raa obânzii coninu Dacă s noază cu R raa obânzii car s rfră la un an, pnru fracţiuni an s folossc în mo obişnui ouă ipuri ra al obânzii: raa comrcială: n R ; r raa corcă: n, un cu r n s-a noa raa convrsi, soluţi a cuaţii: n n rn + n + R (. rspciv: r [( + R ] n n n (. -a prsupus că obâna s compusă iar cu n s-a noa numărul inrval în car a fos împărţi anul. Înr cl ouă ra al obânzii po xisa ifrnţ smnifiaciv car s amplifică oaă cu crşra lui n. D xmplu, acă R 5%, raa obânzii comrcială pnru un smsru s 7,5 %, iar pnru o lună a s,5%. În ralia, o raă a obânzii 7,5% p smsru corspun la o raă a obânzii 5,56% p an (,75,556 anuală 6,75% p an (.5 +, iar o raă a obânzii,5% p lună corspun la o raă ( Pnru cazul consira, raa corcă pnru un smsru s 7,38%, iar pnru o lună a s,7%. Pnru [ ] n, raa convrsi n ( + R n n r 4,476%, iar pnru n a s gală cu r 4,58%. r s gală cu 5/87

6 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - Cu câ n s mai mar, cu aâ raa convrsi s mai corcă. Acasa a conus la uilizara rai insanan, rspciv la raa obânzii coninu: r lim r n n lim n ( + R n n ln ( + R (.3 Aşaar, înr raa obânzii obişnui R şi raa obânzii coninu r, avm rlaţia: ( r ln + R (.4 În cazul xmplului als, raa obânzii R 5%, corspun uni ra a obânzii coninu 3,976%. Facorul frucificar vin: r + R (.5 iar facorul acualizar vin: r + R (.6 Pnru xmplificar, arăăm că formula car ă prţul uni obligaţiuni, în cazul în car s folosş raa obânzii coninu vin: Cu P C r + F r (.7 C s-a noa valoara cuponului in anul, cu F s-a noa valoara nominală, iar cu s-a noa scanţa (mauriaa obligaţiunii. Pnru o obligaţiun zro-cupon avân mauriaa, valoara nominală F şi prţul la momnul gal cu B (,, rnabiliaa la scanţă (yilul la mauria s aă formula: (, ln B (.8 y car s soluţia cuaţii: B y( (, (.9 D xmplu, acă, iar o obligaţiun zro-cupon avân mauriaa ps 3 ani ( 3 ar prţul B (,3, 8 y ln(,8 3 7,44%., aunci rnabiliaa la scanţă va fi: 6/87

7 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză -. Conrac forwar Cl mai simplu rivaiv s conracul forwar. Un conrac forwar s o înţlgr înr ouă părţi a vin, rspciv a cumpăra un anum aciv financiar sau un bun la o scanţă şi un prţ sabili prin conrac. Conracl forwar s ranzacţionază p piţl OC ( ovr-h-counr şi l s închi, în mo obişnui, înr ouă insiuţii financiar sau înr o insiuţi financiară şi o insiuţi non-financiară ( xmplu o compani. spun că para car s angajază să cumpr acivul sau bunul rspciv ar o poziţi long, iar ca car s angajază să vână ar o poziţi shor. La mir valoara (prima unui conrac forwar s zro, oarc niciuna inr părţi nu obţin prin conrac o siuaţi privilgiaă. Aşa cum s va va în coninuar, acasă siuaţi nu mai s valabilă în cazul opţiunilor, un opraorul car ar poziţia long ar rpul, ar nu şi obligaţia a cumpăra acivul, rspciv bunul car fac obicul conracului. Dinr-un raţionamn arbiraj rzulă că pnru un aciv car nu gnrază vni p prioaa la car s rfră conracul, prţul forwar (prţul livrar s: r F(, (. Cu s-a noa prţul spo al acivului sau bunului, cu s-a noa scanţa, iar cu F (, s-a noa prţul forwar. Pnru un aciv car p prioaa xisnţă a conracului gnrază un vni avân valoara acualizaă V, prţul forwar va fi: ( V r F(, (. D xmplu, acă conracul forwar s rfră la o acţiun car ă ivin, raa insanan a ivinului fiin q %, prţul forwar va fi: ( rq F(, (. Pnru a monsra formula (., vom obsrva că vniul gnra prin ivin în prioaa [, ] s: V (.3 q Valoara acuală s: V q q V (.4 7/87

8 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - Înlocuin p V în formula (. s obţin formula (.. Exmplu. Consirăm un conrac forwar pnru o acţiun al cări prţ spo s 8 u.m., avân scanţa ps 6 luni (,5. În cazul în car acţiuna s xivin iar raa obânzii s r %, prţul forwar va fi:,,5 F ( ;,5 8 84, u.m. În cazul în car acţiuna ă ivin, raa insanan a ivinului fiin q %, prţul forwar va fi: (,-,,5 F ( ;,5 8 83,6 u.m. rbui mnţiona că valoara (prima unui conrac forwar s zro numai în momnul iniţial: f (.5 P prioaa viaţă a conracului, prima conracului poa fi ifriă zro. Înravăr, prţul forwar în momnul va fi: F (, iar prima conrac va fi: f Din (.7 rzulă: un: f f r( (.6 r( [ F(, F(, ] (.7 r r( r( ( r (.8 Evin că smnul lui f poa fi poziiv sau ngaiv, upă cum r > sau < r r. Dacă, prima f s gală cu zro. Exmplu. Un conrac forwar avân scanţa ps un an ar ca supor o acţiun al cări curs spo s 85 u.m. raa obânzii s r %. Acţiuna s xivin. După 6 luni cursul spo al acţiunii s 87 u.m. în acs caz valoara conracului forwar s:,,5 f, , ,56 8/87

9 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză -. Conrac fuurs Conracl fuurs au aclaşi caracrisici ca şi conracl forwar, cu osbira că s ranzacţionază p piţ organiza şi sun sanariza. Pnru majoriaa conraclor fuurs, opraorii îşi închi poziţia înain scanţă. Închira poziţii s poa fac rlaiv simplu luân o poziţi conrară cu ca avuă (long sau shor înr-un conrac fuurs similar. Es imporan mnţiona că pnru numroas ipuri aciv sau prous, prţuril fuurs s publică zilnic prsa financiară. f. ipuri opţiuni Conracl forwar sau fuurs obligă ambl părţi conracan ca la scanţă să onorz conracul. Es vin că, în gnral, una inr părţi va fi zavanajaă. În cazul în car poziţia p un conrac fuurs va fi închisă înain scanţă, opraorul va fi obliga să ia poziţi p un al conrac fuurs sau p acivul supor. pr osbir conracl forwar sau fuurs, opţiunil obligă numai una inr părţi să onorz conracul (poziţia shor, lăsân libraa clilal părţi (poziţia long să ciă acă onorază sau nu conracul. Es vin că, pnru acs rp p car-l obţin, opraorul car ar poziţia long p un conrac opţiuni va plăi, la închira conracului, o primă opraorului car ar poziţia shor. În funcţi rpul a cumpăra sau a vin un anumi aciv, opţiunil s împar în ouă mari cagorii: Opţiuni CALL ( cumpărar Opţiuni PU ( vânzar Opţiuna CALL ă rpul a cumpăra la un rmn sabili, la un prţ sabili prin conrac (prţul xrciţiu, acivul car fac obicul conracului (acivul supor. Dacă noăm cu prţul acivului supor şi cu E prţul xrciţiu prvăzu în conrac, la scanţă valoara uni opţiuni CALL s gală cu: max( E, (.9 9/87

10 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - Es vin că acă >E, aunci possorul opţiunii va cumpăra acivul xrciânu-şi opţiuna, avân asfl un câşig bru gal cu -E. În cazul în car prţul p piaţă a acivului s mai mic câ prţul xrciţiu prvăzu în conracul opţiun (<E aunci, vin că, opraorul va cumpăra acivul irc p piaţă, iar valoara opţiunii s gală cu zro. Funcţia (.9 s numş funcţia payoff şi a ă valoara profiului bru p car-l obţin possorul opţiunii. Pnru a obţin valoara profiului n, in payoff rbui scăzuă prima plăiă opraorul car a cumpăra opţiuna (poziţia long. Opţiuna PU ă rpul a vin la un rmn sabili şi la un prţ sabili prin conrac acivul supor. În cazul opţiunilor PU, funcţia payoff s: max( E, (. Opraorul mamaic max in funcţiil payoff (.9 şi (., în fap, cuanifică opţionaliaa p car o ar poziţia long a-şi xrcia sau nu conracul. Din puncul vr al moului xrciar al opţiunilor s ising ouă mari cagorii opţiuni: Opţiunil ip uropan car po fi xrcia numai la scanţă; Opţiunil ip amrican car po fi xrcia, oric, în oric momn până la xpirara conracului. rbui mnţiona fapul că aâ în Europa, câ şi p coninnul amrican s ranzacţionază ambl ipuri opţiuni mnţiona mai sus. Aşaar, ajcivl uropan, rspciv amrican nu au nimic în comun cu locul gografic în car s ranzacţionază opţiuna. Opţiunil ip brmuan sun opţiunil c po fi xrcia în anumi momn, prvăzu în conrac. Acs ipuri opţiuni rprzină un mix înr opţiunil ip uropan şi cl ip amrican. Înr bănci sau al insiuţii financiar sau înr insiuţii financiar şi companii po fi închia şi aşa numil opţiuni ip xoic. Opţiunil ip xoic sun opţiuni nsanar car au prvăzu prin conrac o sri clauz spcific. /87

11 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - D xmplu, opţiunil ip asiaic, sun opţiuni xoic în car funcţia payoff pin prţul miu al acivului supor p o prioaă spcificaă în conrac. O ală cagori opţiuni xoic sun opţiunil ip binar sau igial pnru car funcţia payoff s o funcţi isconinuă ca funcţi prţul acivului supor. D xmplu, funcţia payoff poa lua numai valoara unu sau zro. oa cagoriil opţiuni (uropn, amrican, xoic, c sun ip CALL ( cumpărar sau ip PU ( vânzar. În funcţi voluţia prţului acivului supor, opţiunil po fi: a-h-mony, în cazul în car prţul acivului supor s gal cu prţul xrciţiu; in-h-mony, în cazul în car funcţia payoff s gală cu E, moul car s sric mai mar ca zro. O opţiun ip call s inh-mony acă funcţia payoff s E >, rspciv prţul acivului supor s mai mar câ prţul xrciţiu. O opţiun ip pu s in-h-mony acă E >, rspciv funcţia payoff s E > ; ou-h-mony, în cazul în car funcţia payoff s zro. O opţiun ip call s ou-h-mony acă < E, iar opţiuna ip pu s ou-h-mony acă > E. g. Duplicara (clonara Vom spun că un aciv sau un rivaiv a fos uplica (clona acă s-a ruşi consruira unui porofoliu car să s compor inic cu acivul sau rivaivul iniţial. D xmplu, s va va mai par că o acţiun poa fi clonaă prinr-un porofoliu forma inr-o obligaţiun (poziţi long şi un număr opţiuni (poziţi shor. /87

12 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - h. Prima (valoara uni opţiuni Valoara uni opţiuni rprzină prima plăiă la smnara conracului sau prţul la car a s ranzacţionază p piaţă la un momn ulrior mirii. La scanţă valoara uni opţiuni s gală cu funcţia payoff. Dacă s noază cu C valoara uni opţiuni call şi cu P valoara uni opţiuni pu, ambl sun funcţii urmăoarl cinci variabil: prţul acivului supor; E prţul xrciţiu; volailiaa acivului supor; r raa obânzii p piaţa monară; - prioaa până la scanţă. Cu s-a noa scanţa, iar cu momnul curn (la mira opţiunii. Uniaa măsură a prioai s anul. Rzulă că s măsoară în fracţiuni an, anul financiar avân 5 zil. Dacă s noază gnric cu D valoara unui rivaiv (call sau pu, avm: ( E,, r D D,, (. În rapor cu şi funcţia D s crscăoar. Monoonia în rapor cu şi E pin ipul opţiun, rspciv acă s ip call sau pu. rbui mnţiona, însă că funcţia D s omognă graul unu în rapor cu şi E, rspciv acă şi E crsc λ ori şi valoara rivaivului va crş λ ori. Rzulă că avm rlaţia: D ( λ, λ E,, r, λ D(, E,, r, (. Înrucâ valoara unui rivaiv pin în mo snţial voluţia prţului al acivului supor, iar acsa s o variabilă sochasică, în coninuar vor fi przna unl noţiuni lmnar calcul sochasic. /87

13 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - Capiolul 3. Elmn calcul sochasic. Lga normală. Lga log-normală Mul fnomn in naură, hnică şi conomi scriu o lg normală sau gausiană. Pnru cunoaşra uni lgi normal sun suficinţi oi paramri, rspciv mia, µ, şi varianţa. Dnsiaa rpariţi în cazul lgii normal s: ( x ( xµ f (3. π iar funcţia rpariţi s: F ( f ( x x ( xµ π x (3. Funcţia rpariţi, numiă şi probabiliaa cumulaă cuanifică probabiliaa ca variabila alaoar car scri lga normală să aibă o mărim mai mică câ, rspciv: ( Z F( P (3.3 Vom noa cu : Φ ( µ, (3.4 O variabilă alaoar car s normal isribuiă, avân mia µ şi varianţa. Disribuţia normală pnru car µ şi s numş isribuţia sanar. Pnru isribuţia normală sanar, nsiaa rpariţi s: f x ( x π (3.5 3/87

14 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - Pnru isribuţia normală sanar funcţia rpariţi va fi noaă cu în loc F. Avm: x ( x π (3.6 Din punc vr gomric, inicaorul ( măsoară aria cuprinsă înr graficul funcţii f(x (clopoul lui Gauss, axa orizonală şi rapa cuaţi x (vzi fig.. Funcţia ( ar urmăoarl propriăţi:. (. ( 3. ( ( Înrucâ primiiva funcţii (3.5 nu poa fi xprimaa prin funcţii lmnar, pnru calculul ingrali (3.6 s uilizază formul aproximar. P baza unor asfl formul aproximar sun înocmi abl car au valoril lui ( pnru ivrs valori a lui. Din asfl abl s poa va, xmplu că (,4,895. Cu al cuvin probabiliaa ca o variabilă isribuiă upă lga normală sanar (mia gală cu zro şi varianţa gală cu unu s 89,5%. Probabiliaa ca o variabilă isribuiă upă lga normală sanar să ia valori în inrvalul [ α, β ] s: 4/87

15 P P Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - ( α x β P( x β P( x α ( α x β ( β ( α, rspciv: (3.7 În cazul paricular în car α β avm: ( α x α ( α ( α ( α [ ( α ] ( α P (3.8 În formula ( x ( P în mo obişnui s ă probabiliaa cumulaă ( şi nu valoara variabili. Din abll privin probabiliaa cumulaă la isribuţia normală sanar rzulă urmăoarl valori imporan pnru paramrul, corspunzăoar probabiliăţilor gal cu 99%, 97,5%, 95% şi 9%. Probabiliaa (P Pragul ( x 99%,33 97,5%,96 95%,65 9%,9 Din ablul mai sus rzulă că cu o probabilia 99% variabila x isribuiă upă rpariţia normală sanar va ava o valoar mai mică câ,33, iar cu o probabilia 9% va ava o valoar mai mică câ,9. În cazul în car s orş valoara lui x asfl încâ să s afl cu o probabilia aă P în inrvalul [ β,β ], prin uilizara formuli (3.7 avm: P ( α x α ( α 5/87

16 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - rzulă: Probabiliaa (P Pragul α ( α x α 99%,58 97,5%,4 95%,96 9%,65 P baza ablului mai sus pum scri că: P (,96 x,96 95% în cazul în car în locul isribuţii normal sanar Φ (, consirăm o isribuţi normală Φ ( µ, aunci in formula: P ( α x α ( α făcân subsiuţia : x Z µ rzulă: ( µ α Z µ + α ( α P (3.9 Cu Z s-a noa variabila alaoar a cări lg isribuţi s Φ ( µ,. D xmplu, pnru o variabilă normal isribuiă avân mia şi abara mi păraică 3%, cu o probabilia 95% a s va afla în inrvalul:,96,3 Z +,96,3, rspciv: 99,4 Z,588 Mai sus s-a ţinu sama că pnru o probabilia 95%, α, 96. O variabilă alaoar Z poziivă ar o isribuţi log-normală acă logarimul său s normal isribui, rspciv: ( log Z Φ µ, (3. 6/87

17 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - Pnru variabil alaoar avân o isribuţi log-normală, formula (3.9 vin: P ( µ α log Z µ + α ( α rspciv: P µ α µ + α ( Z ( α (3. D xmplu, acă logz Φ(,;,3, rspciv variabila logz s normal isribuiă cu µ, şi, 3, aunci cu o probabilia 95%, variabila s va afla în inrvalul: Z,,96,3,+,96,3 rspciv:,6784 Z,99 ln. Mai sus cu log s-a noa logarimul naural, car, în mo obişnui s noază cu. Procs Winr. Procs Io Vom consira o variabilă x ( car voluază în imp înr-un mo alaoriu. O asfl variabilă va fi numiă variabilă alaoar. Dacă variabila alaoar poa lua numai anumi valori prciza, a s numş variabilă alaoar iscră. Dacă variabila alaoar poa lua oric valoar in R, a s numş coninuă. Rzulă că pnru variabill alaoar iscr avm: ( A x iar pnru variabill alaoar coninu avm: x ( R Mai sus, mulţima A s prcizaă pnru ficar momn. În cazul în car pnru ficar momn cunoaşm şi lga isribuţi a variabili vom spun că avm un procs sochasic. Procsul sochasic s numş procs iscr acă variabila mporală poa lua valori numai înr-o anumiă mulţim punc, bin prcizaă. Dacă R sau lui R +, procsul sochasic s numş procs coninuu. 7/87

18 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - Vom spun că procsul sochasic x ( s un procs Markov (ar propriaa lui Markov acă pnru a fac o pricţi privin voluţia sa viioar s suficin să cunoaşm numai sara sa acuală x ( şi nu înraga sa isori, rspciv p c raicori a ajuns sara acuală x (. Unul inr cl mai simpl ipuri procs sochasic sun procsl Winr. El poară numl mamaicianului amrican orbr Winr, unul inr ci mai clbri spcialişi în omniul orii pricţii in scolul al XX -la, fonaor al cibrnicii. Variabila x ( scri un procs Winr, acă variaţia sa x înr-un inrval mic imp s: x a + b ε (3. un: a, b consan cunoscu ε variabilă alaoar avân o isribuţi normală sanar. oân cu E opraorul mi, rzulă că: E ( ε şi E ( ε E( ε ε [ ] E( ε Mia, rspciv varianţa lui x E b ( x a E ( ε b x sun: (3.3 În cazul în car consirăm că inrvalul imp s gal cu uniaa ( an aunci avm: ( x a E x b (3.4 Din formula (3.4 rzulă cu claria smnificaţia paramrilor a şi b, şi anum: a s mia anuală a variabili x; 8/87

19 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - b s abara mi sanar (volailiaa anuală a variabili x. Folosin noaţiil consacra, formula (3. s poa scri: x µ + ε (3.5 În cazul în car avm: µ şi (3.6 iar pnru acs caz spcial vom schimba lira x cu z, avm: z ε (3.7 Pnru z avm: E ( z z (3.8 Procsul Winr paricular a formula (3.7 s numş mişcar browniană, fiin pus în vinţă în scolul al XIX-la boanisul Brown. Mişcara browniană s caracrizază prin fapul că o pariculă car scri acs procs, s mişcă la înâmplar, avân mia zro şi varianţa gală cu. Înrucâ abara mi păraică măsoară graul incriuin (volailiaa rzulă că acasa crş oaă cu impul (cu. Folosin (3.7, formula (3.5 a procsului Winr s mai poa scri: x µ + z (3.9 rbui mnţiona că unori procsul (3.7 s mai numş procs Winr funamnal, iar procsul (3.9 procs Winr gnraliza. Dacă în formula (3., coficinţii a şi b sun funcţii şi x şi nu consan, avm un procs Io. Rzulă că un procs Io s un procs sochasic scris urmăoara formulă: x a sau (, x + b(, x ε ( x + b( x z x a,, (3. 9/87

20 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - În carul cursului vor fi consira numai cazuri simpl în car funcţiil a şi b sun funcţii liniar. În cazul în car inrvalul imp s foar mic (, acsa va fi noa cu noaţia consacraă în calculul ifrnţial, rspciv cu. Rzulă că pnru cazul coninuu cuaţiil (3.9 şi (3. car scriu procsl Winr, rspciv Io, s scriu asfl: x µ + z (3. ( x + b( x z x a,, (3. Ecuaţiil (3. şi (3. sun cuaţii ifrnţial sochasic. 3. Prţul unui aciv ca procs sochasic Vom consira un aciv avân la momnul prţul (. Mărima ( poa rprzna prţul spo al uni acţiuni al unui bun fizic (aur, prol, c, cursul valuar, c. Vom consira un inrval imp, prcum şi crşra corspunzăoar a prţului ( (. Crşra rlaivă a prţului s poa scri: ( ( ( ( ( ( ( ( n L (3.3 Mai sus, inrvalul imp [,] a fos pariţiona asfl: K K n n Prin logarimar, rlaţia (3.3 vin: n i ln ln (3.4 i i /87

21 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - Consirân variabill ln i i ca fiin variabil alaoar oarcar, inpnn şi cu varianţa finiă, conform EOREMEI LIMIĂ CERALĂ, in calculul probabiliăţilor s şi că pnru n foar mar, suma acsora in la o isribuţi normală. Rzulă că ln s normal isribui, rspciv ar o isribuţi lognormală. Mai sus a fos schiţaă jusificara ipozi conform căria cursul uni acţiuni, cursul valuar şi în gnral prţul unui aciv scri o lg log-normală. Acasă ipoză s funamnală în omniul finanţlor morn. Înrucâ rnabiliaa uni acţiuni x-ivin s poa scri: R rzulă că + R (3.5 Din formula mai sus, rzulă că ln ( R R ln + (3.6 Formula (3.6 valabilă pnru cazul în car rnabiliaa R nu ar valori xagra mari, araă că rnabiliaa unui aciv s normal isribuiă, ln fiin normal isribui. În aproximara (3.6 a fos uilizaă formula cunoscuă conform căria pnru valori mici al lui x avm: ln ( + x x Înrucâ rnabiliaa ar o isribuţi normală, s valabilă rlaţia: /87

22 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - µ + z (3.7 Cu µ s-a noa rnabiliaa anuală, iar cu volailiaa anuală a prţului. Formula (3.7 s mai poa scri: µ + z (3.8 rspciv µ + z (3.9 Exmplu: Vom prsupun că s cunosc urmăoarl a: 5 ; µ 4%; 5% În acs caz formula (3.7 vin 7, +,5 ε (3.3 Am înlocui z ε. Prsupunân că 5 s cinci zil, rspciv, 98, obţinm: 5,39 +, 76ε (3.3 Formula (3.3 araă că variaţia prţului p o prioaă 5 zil ar o isribuţi normală, cu mia gală cu,39 şi abara mi sanar gală cu,76%. /87

23 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - 4. Lma lui Io Lma lui Io joacă un rol funamnal în calculul sochasic. În cl c urmază a va fi prznaă fără monsraţi, insisânu-s, în spcial, asupra moului i uilizar. Lma lui Io gnralizază rgulil rivar in analiza mamaică clasică. şi că în cazul în car avm o funcţi rivabilă forma: ( x Y F, (3.3 În car nu apar nici un lmn sochasic, ifrnţiala sa s: F F Y + x (3.33 x În cazul în car variabila x, la rânul său, pin variabila şi o ală variabilă z: (, x( z Y F, (3.34 avm: F F x F x Y + + z (3.35 x x z În cazul în car în formula (3.34 apar şi lmn sochasic, formula (3.35 nu mai s valabilă. În calculul cu prous riva apar asfl siuaţii înrucâ valoara acsora pin prţul acivului supor car, la rânul său, voluază alaoriu. Lma lui Io prmi soluţionara unor asfl siuaţii. Vom consira siuaţia în car valoara rivaivului D s aă formula ( x( D D, (3.36 s: Un ( x s un procs sochasic ip Io. Ecuaţia inamică pnru x ( 3/87

24 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - (, x + b( xz x a, (3.37 Un z s un procs Winr funamnal: z ε (3.38 Lma lui Io afirmă că: D D D + a + x D D b + b z x x (3.38 În cazul unui procs sochasic iscr: ( x + b( x z x a,, (3.39 cu z ε (3.4 Formula (3.38 vin: D D D + a + x D D b + b z x x (3.4 Formull (3.38 şi (3.4 araă fapul că acă x ( s un procs Io coninuu, rspciv iscr, aunci şi D (, x( s un procs Io acaşi naură cu x (. Ca c s moifică pnru procsul D (, x( s riful, rspciv coficinul lui (sau D car s amplifică cu. x în cazul iscr, prcum şi coficinul lui z (sau z 4/87

25 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - 5. Aplicaţii al lmi lui Io a Ecuaţia inamică a unui rivaiv ip opţiun Vom prsupun că cuaţia inamică a prţului al acivului supor s forma: µ + z (3.4 un µ s mia, iar s volailiaa anuală a prţului. Vom noa cu D (, ( valoara unui rivaiv avân ca aciv supor p (. Conform lmi lui Io, avm: D D D D D + µ + + z (3.43 iar pnru cazul iscr avm: D D D + µ + D D + z (3.44 Exmplu: Prsupunm că mia anuală a rnabiliăţii acivului supor s µ, 5, iar volailiaa s %. În acs caz, formula (3.4 inamică a acivului supor vin:,5 +, z (3.4 iar cuaţia inamică a rivaivului vin: D D D D D +,5 +,5 + z, (3.43 5/87

26 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - b Ecuaţia inamică a unui rivaiv ip conrac forwar Vom consira un conrac ip forwar avân ca aciv supor o acţiun xivin, inamica prţului acţiunii fiin aă cuaţia (3.4. prţul forwar la momnul s: F ( r (, (3.45 Cu s-a noa scanţa conracului. Pnru a pua aplica formula (3.43 vom calcula, în pralabil, rival parţial al lui F. Din formula (3.45 avm: F r r F r ( ( (3.46 F F Înlocuin formull (3.46 în (3.43 s obţin: F rspciv: r( r( r( ( r + µ + r( r( ( r + z µ z (3.47 Ţinân sama formula (3.45. formula (3.47 vin: ( r F + F z F µ (3.48 Comparân cuaţiil (3.4 şi (3.48, s obsrvă că l sun similar, cu osbira că, riful pnru prţul forwar s mai mic, rspciv s µ r. Ecuaţia (3.48 s mai poa scri: 6/87

27 sau F F Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - ( r + z µ (3.49 ( µ r + z ln F (3.5 Ecuaţia (3.5 pun în vinţă fapul că prţul forwar F scri în prioaa la la o lg log-normală, cu mia ( µ r şi volailiaa. c Evoluţia logarimului prţului acivului supor În acs xmplu vom consira că: D ln (3.5 iar s a cuaţia (3.4. Avm: D D (3.5 D Pnru acs caz, cuaţia (3.43 vin: (3.53 ( ln µ + z rspciv: ln (3.54 ( µ + z Ecuaţia (3.54 pun în vinţă fapul că ln ar o isribuţi normală. 7/87

28 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - Consirân că la momnul, prţul acivului s, va ava urmăoara isribuţi normală: ln ( ( ln ( ln ( Φ µ ; (3.55 Aplicân formula (3.9 rzulă că ( ln P µ α µ + α ( α (3.57 În coninuar vom przna moul în car rminăm, cu o probabilia sabiliă noi, inrvalul în car s va afla prţul acivului la momnul. Vom sabili pragul probabilia gal cu 99%, ci ( α. 99 (3.58 Folosin abll privin probabiliaa cumulaă la isribuţia normală, rzulă că α, 58. Vom prsupun că µ,4; 4%;, iar 3 luni, rspciv,5. Înlocuin al sabili, rzulă:,4,4,5,58,4,5 ln,4,4,5 +,58,4,5 (3.59 Efcuân calcull, rzulă:,78 -,396 ln,78 +,396, rspciv:,88 ln.3374 un: 8/87

29 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză -, Rzulă că, cu o probabilia 99% prţul acivului s va afla upă 3 luni în inrvalul, rspciv: 75,44 4,3 Raminim că în momnul iniţial prţul a fos. 9/87

30 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - Capiolul 4. Mol valuar a opţiunilor P baza lmnlor calcul sochasic przna în capiolul 3, vom rc la ucra mollor valuar a opţiunilor. Vor fi przna ouă ipuri mol valuar a opţiunilor: Molul Black chols; Molul binomial rbui mnţiona că cl ouă ipuri mol sun înrui, şi în aparnţă l pornsc la ipoz ifri. Molul Black chols a fos publica în anul 973, iar molul binomial în anul 979 căr Cox, Ross şi Rubinsin. Ambl ipuri mol s bazază p raţionamn arbiraj şi hging şi pornsc la prmisa că piaţa nu prmi opraţii arbiraj, în snsul mnţiona în capiolul. În pralabil, va fi usă cuaţia ifrnţială Black Mron chols, a cări soluţi s molul valuar Black chols. Vom prsupun că sun înplini urmăoarl ipoz privin piaţa şi opraţiunil ranzacţii: a Prţul acivului supor scri o lg log-normală, rspciv cuaţia sa inamică s: µ + z sau µ + z b Rglmnăril piţi prmi opraţiuni shor slling; c axl şi cosuril ranzacţii sun nul; P prioaa viaţă a opţiunii, acivul supor nu gnrază vni (ivin. Cu al cuvin, acă acivul supor s o acţiun, a s xmplu-ivin în prioaa consiraă; Piaţa nu prmi oporuniăţi arbiraj; f Raa obânzii şi volailiaa sun consan p prioaa consiraă rbui sublinia fapul că majoriaa ipozlor przna mai sus po fi rlaxa, obţinânu-s asfl mol valuar mul mai apropia ralia. 3/87

31 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - În carul acsui curs, vor fi rlaxa numai o par inr ipoz, xmplu ca privin fapul că acţiuna s xmplu-ivin. Rlaxara ipozi f, rspciv rcra la mol valuar în coniţiil în car raa obânzii sau/şi volailiaa sun sochasic fac obicul unor cursuri mai avansa la nivl Mc şi PhD.. Ecuaţia inamică Black Mron chols consiră un aciv al cărui prţ ar urmăoara cuaţi inamică: µ + z (4. Vom noa cu D valoara unui rivaiv avân rp aciv supor p. Vom forma porofoliul avân urmăoara srucură: unia rivaiv, poziţi long h uniăţi in acivul supor, poziţi shor Rzulă că valoara porofoliului s: Π D h (4. Mărima paramrului h va fi rminaă ulrior p baza unor raţionamn financiar. Dinamica porofoliului p inrvalul imp va fi: Π D h Uilizân cuaţia (4. şi (3.44, rzulă: D D Π + µ + D D + z h ( µ + z Efcuân grupăril s obţin: 3/87

32 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - D D Π + µ h + D D + h z (4.3 Vom alg paramrul h asfl încâ porofoliul Π să fi fără risc, rspciv mărima Π să nu fi supusă facorilor alaori. ingurul lmn sochasic în cuaţia (4.3 s variabilă alaoar avân isribuţia normală sanar. z ε, un ε s o D Aşaar vom alg p h gal cu, mărim prsupusă consană p un inrval imp mic. D h (4.4 În acasă siuaţi, cuaţia (4.3 vin: D Π + D (4.5 Înrucâ, conform ipozlor făcu, piaţa nu prmi oporuniăţi arbiraj, variaţia valorii porofoliului aă formula (4.5 va coinci cu variaţia uni sum gal pusă înr-un con bancar. Acasa oarc porofoliul: D Π D (4.6 s un porofoliu fără risc. Prsupunân că raa obânzii s r, pnru suma pusă înr-un con bancar p prioaa, avm: rspciv Π r Π (4.7 D Π r D (4.8 3/87

33 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - Din galara xprsiilor (4.5 şi (4.8 rzulă: D D D + r + r D (4.9 Ecuaţia (4.9 rprzină cuaţia Black Mron chols inamică a unui rivaiv. Ecuaţia (4.9 s o cuaţi cu riva parţial orinul oi, liniară, ip parabolic. Pnru soluţionara fcivă a cuaţii ifrnţial Black Mron chols s ncsar să cunoaşm aşa numil coniţii final şi coniţii p froniră. rbui mnţiona că cuaţia (4.9 s similară cu aşa-numia cuaţi a ifuzii suiaă fizicini.. Molul Black chols valuar a uni opţiuni În acs paragraf vom prsupun că rivaivul D s o opţiun CALL (DC sau o opţiun PU (DP, ip uropan. Pnru cazul în car DC, la cuaţia (4.9 s aaşază coniţia finală: C (, max( E, (4. Prcum şi coniţiil p froniră: limc lim C (, (, (4. Coniţiil (4. car sun avu în vr numai in consirn sric hnic, au o inrprar financiară simplă. oluţia cuaţii ifrnţial (4.9 cu coniţiil (4. şi (4. s urmăoara: 33/87

34 C Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - ( (, ( E r ( un: (4. ln E + r + ( (4.3 rspciv: iar ( s probabiliaa cumulaă pnru isribuţia normală sanar, ( z π z Raminim că valoril pnru ( sun abla şi po fi uiliza ca aar. Formula (4. rprzină formula (molul Black chols pnru calculul valorii unui call uropan avân ca supor o acţiun xmplu-ivin. O formulă similară s poa uc şi pnru opţiunil ip pu. Formula Black chols valuar a uni opţiuni pu s urmăoara: P r( (, E ( ( (4.4 Raminim că probabiliăţil cumula ( saisfac urmăoara rlaţi: ( ( (4.5 În formull lui Black chols (4., rspciv (4.3, smnificaţia inicaorilor s urmăoara: cursul acivului supor; E prţul xrciţiu prvăzu în conrac; volailiaa anuală a acivului supor; r raa obânzii. 34/87

35 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - Exmplu: Vom calcula valoara uni opţiuni call pnru car s cunosc urmăoarl a: 8; 7%; r % E 8; -,5 (6 luni Vom calcula paramrii şi : 8,7 ln +, 8 +,7,5,7 Rzulă:,35735 şi,5,5,6643 Conform abllor privin probabiliaa cumulaă la isribuţia normală sanar, avm: (, ; (, 5669 Cunoscân valoril pnru ( şi ( Black chols: C,,5 (, 8 ( ( rspciv: C 8 (, 8, ,953, 5669 Valoara rzulaă pnru opţiuna call s: C (, 8, 886 s poa rc la aplicara formuli Rzulă că, pnru cazul consira, valoara opţiunii call rprzină cca % in valoara acivului supor. Vom calcula acum, pnru aclaşi xmplu valoara opţiunii PU. Conform calcullor mai sus avm: ( (,63959, 364 ( (,5669, 4339 Aplicân formull Black chols pnru opţiuni pu, avm: 35/87

36 P P Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză -,,5 (, 8 ( 8 ( (, 8,953,43398, 364 Valoara rzulaă pnru opţiuna pu s: P (, 4, 875 ; Obsrvaţii: Pariaa PU CALL orma paria pu call s poa monsra simplu prinr-un raţionamn ip arbiraj. Ea rzulă, însă, uşor şi in formula Black chols. Înr-avăr, in formula Black chols pnru opţiuni pu avm: r( r( (, E ( ( E ( ( ( ( r( r( [ ( E ] + [ E ] P C Rzulă: P [ ] r( (, C(, + E sau [ ] r( ( P(, + E, (4.6 Formula (4.6 rprzină orma paria pu-call, a arăân rlaţia inr prţul uni opţiuni CALL şi o opţiun PU avân aclaşi aciv supor, acaşi scanţă şi aclaşi prţ xrciţiu. Din rlaţia (4.6 rzulă: ( r a Dacă E <, aunci: (, P(, C > (4.7 frucifica, pu. Cu al cuvin, acă prţul xrciţiu, E s mai mar câ prţul spo r (, aunci valoara opţiunii call s mai mar câ prţul opţiunii ( r b Dacă E >, aunci avm: (, P(, C < (4.8 36/87

37 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - ( r c Dacă E, aunci avm: (, P(, C (4.9 Ţinân sama că în cazul c avm mai poa scri: E ( r, formula Black chols s C (, [ ( ( ] (4. iar pnru acs caz: ln E + r + ( ln r E ( + ( ( ( (4. iar (4. Rzulă că: ( ( ( iar formula (4. vin: C (, [ ( ] Cu al cuvin, în cazul în car: E avm: r ( (, P (, [ ( ] C (4.3 un 37/87

38 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - Exmplu: Dacă în cazul xmplului prcn consirăm că:,,5 8; E 76,98; r,; 7%; -,5 aplicân formula (4.3, rzulă: C (, P(, 8[,569],5388 4, Mol valuar a opţiunilor pnru cazul în car acivul supor gnrază vni Opţiuni p acţiuni cu ivin; opţiuni p inici bursiri; opţiuni p valuă Una inr ipozl făcu Black chols (973 privş fapul că acivul supor s xmplu-ivin. Cu al cuvin, p prioaa viaţă a opţiunii, acivul supor nu gnrază vni, rspciv nu ncsiă chluili suplimnar înrţinr în cazul opţiunilor p prous fizic (prol, cral, aur sau al mal prţioas, c. La acasă crinţă rsricivă s-a puu rnunţa rlaiv uşor, ţinân sama că oa raţionamnl privin valuara opţiunilor au la bază ipoza lipsă a oporuniăţilor arbiraj, rspciv nuraliaa la risc. Vom fac obsrvaţia imporană că cuaţia Black Mron chols (4.9 inamică a unui rivaiv nu conţin nici un lmn car să rflc aiuina faţă risc a invsiorului. Elmnl car inrvin în cuaţia (4.9, rspciv prţul spo al acivului,, volailiaa sa şi raa obânzii,r, nu pin aiuina invsiorului faţă risc. Mia rnabiliăţii acivului supor, rspciv ( R µ E nu inrvin în cuaţia Black Mron chols, ocmai aoriă fapului că acasă mi pin aiuina invsiorului în rapor cu riscul. În acs coniţii, s poa prsupun, fără a rsrâng gnraliaa rzulalor, că invsiorii sun nurali la risc. Pnru a va c s înâmplă în cazul în car acivul supor gnrază vni, vom ramini câva lmn privin prţul forwar. 38/87

39 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - şi că prţul forwar pnru un conrac al cărui aciv supor nu gnrază vni p prioaa viaţă a conracului s a formula: F r( (, (4.4 Au fos uiliza urmăoarl noaţii: ( F, - prţul forwar; - prţul spo al acivului supor; r - uraa până la mauria a conracului; - raa obânzii în cazul în car acivul supor gnrază p prioaa viaţă a conracului vni, formula (4.4 vin: F r( ( ( V, (4.5 Cu V s-a noa vniul acualiza p car-l gnrază acivul supor. În cazul în car acivul supor s o acţiun, iar raa ivinului coninuă, analog cu raa obânzii coninu, s q, avm: V ( q (4.6 În acs caz, prţul forwar s a urmăoara formulă car rzulă in (4.5: F ( rq( (, (4.7 Înr-un univrs nural la risc, formula (3.9 inamică a unui aciv car nu gnrază vni poa fi rscrisă asfl: r + z (4.8 39/87

40 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - În cazul în car acivul gnrază vni, raa rimului insananu (coninuu fiin q, formula (4.8 vin: ( r q + z (4.9 Ecuaţia (4.9 a lui Black Mron chols vin în acs caz: D + D D (4.3 ( r q + r D P baza unor calcul asmănăoar, molul valuar a uni opţiuni pnru cazul în car acivul supor gnrază un vni avân rimul insananu gal cu q s: Pnru opţiuni CALL C q( r( (, ( E ( (4.3 Pnru opţiuni PU P r( q( (, E ( ( (4.3 un: ln + r q ( E + ; (4.33 În formull (4.3 şi (4.3 variabila q va ava urmăoara smnificaţi: Pnru opţiuni avân ca supor acţiuni car gnrază ivin q rprzină raa anuală a ivinului coninuu; Pnru opţiuni p inici bursiri q rprzină raa mi anuală a ivinului coninuu; mia rai ivinului s calculază ţinân sama ivinl gnra acţiunil c sun inclus în inic prcum şi srucura iniclui; Pnru opţiuni p valuă q rf ţara parnră., un cu r f s-a noa raa obânzii in 4/87

41 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - Exmpl:. Vom calcula valoara uni opţiuni call şi a uni opţiuni pu avân ca supor o acţiun pnru car raa ivinului coninuu s q,5%. cunosc urmăoarl a: 45 ; E 47; r,9; 7%; - 4 luni Aplicân formull (4.3 (4.33 s obţin urmăoarl rzula: C,338 ; P 3, 36. Vom fac obsrvaţia că, în cazul în car acţiun nu ar gnra ivin, rspciv q, aunci prţuril opţiunilor call, rspciv pu, ar fi: C,597 ; P 3, 36.. Vom calcula valoara uni opţiuni call avân ca supor inicl bursir &P 5. Vom prsupun că: ; E 98 ; % ; r. 5 ; 6 luni. Vom prsupun că raa mi a ivinului coninuu pnru cl 5 firm car inră în componnţa iniclui &P 5 s q,%. Aplicân formull (4.3 şi (4.33 rzulă: C 73, Vom consira un conrac call cumpărar valuă. Conracul s închia în UA pnru a cumpăra lir srlin. Cursul spo s,4565, iar prţul xrciţiu s E, 435. canţa conracului s ps ri luni (, 5. Volailiaa cursului schimb UD/GBP s, 5. Raa obânzii în UA s r 5%, iar în Anglia s r 6,8%. Aplicân formull (4.3 şi f (4.33 în car q r 6,8%, vom obţin urmăoara valoar pnru opţiuna call: C,547 f 4/87

42 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - 4. Molul lui Black valuar a uni opţiuni p un conrac fuurs În ulimii ani opţiunil p conrac fuurs au lua o xinr osbiă, l fiin ranzacţiona p mul piţ. În anul 976 F. Black a publica un mol valuar a opţiunilor p conrac fuurs. Pnru a uc molul lui Black, vom porni la cuaţia inamică a prţului fuurs: F F µ + z (4.34 un z s un procs Winr funamnal, rspciv: z ε (4.35 Cu ε s-a noa, ca şi până acum, o variabilă alaoar normal isribuiă, avân mia zro şi varianţa gală cu unu. Vom consira un rivaiv avân ca supor conracul fuurs. Valoara acsui rivaiv s: ( F D D, (4.36 Aplicân lma lui Io, s obţin: D D D D D + µ F + F + F z F F F (4.37 În cazul iscr, cuaţiil (4.34, (4.35 şi (4.37 vin: F F µ + z (4.34 4/87

43 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - z ε (4.35 D D D + µ F + F D F F D + F z F (4.37 La fl ca şi în cazul ucrii cuaţii inamică Black Mron chols (paragraful al acsui capiol, vom forma un porofoliu avân urmăoara srucură: unia rivaiv, poziţi long; h uniăţi conrac fuurs. şi ja in paragraful că pnru a limina facorul sochasic, raporul hging rbui als asfl: D h (4.38 F Înrucâ valoara unui conrac fuurs în momnul iniţial s zro, valoara porofoliului forma, Π s: D Π D h F D D F Variaţia valorii porofoliului p inrvalul imp va fi: D Π D F (4.39 F Folosin cuaţiil (4.34 şi (4.37, cuaţia (4.39 vin: D Π + D F F (4.4 Ţinân sama că porofoliul forma s fără risc, variaţia Π s gală şi cu: Π r Π r D (4.4 un r s raa obânzii. 43/87

44 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - Din rlaţiil (4.4 şi (4.4 rzulă: D D + F r D (4.4 F Ecuaţia cu riva parţial (4.4 s analogă cu cuaţia (4.9 a lui Black Mron chols. D asmna, s analogă cu cuaţia (4.3 acă q r. oluţiil cuaţii c riva parţial (4.4 pnru cazul în car rspciv D P sun: D C, C P r( r( [ F ( E ( ] [ E ( F ( ] (4.43 (4.44 un: F ln + E ( ; (4.45 Formull (4.43 (4.45 rprzină molul lui Black pnru valuara uni opţiuni p un conrac fuurs. Vom obsrva că formull (4.43 (4.45 sun asmănăoar cu formull (4.3 (4.33 acă înlocuim p q r şi F. 44/87

45 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - Capiolul 5. Uilizara opţiunilor în managmnul riscului financiar. Inicaorii snziivia ai uni opţiuni Un număr foar mar insiuţii financiar, în spcial băncil, uilizază opţiunil în managmnul riscului. Pnru înţlgra moului în car opţiunil po fi uiliza în managmnul riscului s ncsară cunoaşra smnificaţii inicaorilor snziivia a valorii uni opţiuni. şi că, in punc vr mamaic, snziiviaa uni funcţii s cuanificaă valoara rivai funcţii rspciv. Înrucâ valoara unui rivaiv (opţiun pin cinci paramri, rspciv şas paramri în cazul în car acivul supor gnrază vni p prioaa viaţă a opţiuni, rzulă că vom ava un număr corspunzăor inicaori snziivia. Conform raiţii acsa sun noa cu lir grcşi. Vom consira opţiuna: D D(, E,, r, q, (5. Principalii inicaori snziivia a uni opţiuni sun: D DELA: ; (5. D ABLA: ; E (5.3 D GAMMA: Γ ; (5.4 D VEGA: ϑ ; (5.5 D HEA: Θ ; (5.6 ( D RHO: ρ ; (5.7 r 45/87

46 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - 46/87 MIU: q D µ ; (5.8 Cu D s-a noa gnric o opţiun call, (DC, rspciv o opţiun pu (DP Ficar inr ci şap inicaori s snziivia cuanifică variaţia valorii opţiunii corspunzăoar uni variaţii mici a inicaorului rspciv. Dinr ci şap inicaori, probabil cl mai imporan s inicaorul DELA car cuanifică variaţia valorii uni opţiuni corspunzăoar uni variaţii mici a acivului supor. Din moul ucr a cuaţii Black Mron chols s şi că inicaorul D rprzină raporul hging car a făcu ca porofoliul Π uiliza în monsraţi să nu pină facori alaori. orma, car va fi prznaă în coninuar, va prmi ucra rapiă a şas in ci şap inicaori snziivia. Pnru acasa, va fi noa gnric cu lira u oricar in cl şas variabil car pin funcţia (5.. orma va fi formulaă pnru opţiuni ip call. Pnru opţiuni ip pu s poa obţin similar o formulă analogă. orma Fi,,,,, ( q r E C C valoara uni opţiuni call ip uropan. Es valabilă urmăoara formulă: ( ( ( ( ( ( u u E u u C q r q + ( ( ( (5.9 Dmonsraţi: Conform formuli valuar a uni opţiuni call, avm: ( ( ( ( E C r q (5. un:

47 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - 47/87 ( q r E F + + ; ln (5. Drivân în rapor cu u cuaţia (5. s obţin: ( ( ( ( ( ( u E u E u u r r q q + ( ( ( ( (5. Înrucâ probabiliaa cumulaă ( s aă formula: ( z z π (5.3 rzulă că: ( π (5.4 Formula (5.4 rzulă in rlaţia: ( ( ( F F z z π (5.5 un cu ( F s-a noa o primiivă a funcţii z. Rlaţia (5.5 rprzină formula Libniz-won, cunoscuă in şcoala mi. Prin rivara rlaţii (5.5 rzulă formula (5.4. Înrucâ, in formula (5.4 rzulă:

48 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - 48/87 ( ( ( ( ( ( ( q r E q r E ln ln π π π π Rzulă: ( ( ( ( ( r q E r E q + ln π π (5.5 Înrucâ in formula (5.4 rzulă că. ( π (5.6 rzulă că (5.5 s mai poa scri asfl: ( ( ( ( E r q (5.7 Uilizân formula (5.7 în (5., rzulă: ( ( ( ( ( ( ( ( u E E u u E u u C r q r q r q + ( ( ( ( sau ( ( ( ( ( + u u u E u u C q r q ( ( ( (5.8 Ţinân sama că

49 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - 49/87 rzulă: ( u u u sau ( u u u (5.9 Uilizân rlaţia (5.9 în (5.8 rzulă formula (5.9 p car n-am propus să o monsrăm. Cu acasa orma s monsraă. Aplicaţii al ormi. u Vom prsupun că paramrul u. În formula (5.9 vom ava: ( ( ( q q ( ( E r ( Ţinân sama cl ri rlaţii mai sus in formula (5.9 rzulă: ( ( C q (5.

50 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - Formula (5. ă valoara inicaorului snziivia car araă cu câ uniăţi s moifică valoara opţiunii call acă cursul spo al acivului supor s moifică cu o unia. În cazul în car acţiuna supor s xmplu-ivin, rspciv q, formula (5. vin: C ( (5.. u E că: În cazul în car variabila u s prţul xrciţiu E, in formula (5.9 rzulă C E r ( ( (5. oarc r( ( E r( E oa cllal riva car inrvin în formula (5.9 fiin zro. Inicaorul ABLA a formula (5. araă cu câ uniăţi s moifică valoara opţiunii call în cazul în car prţul xrciţiu s moifică cu o unia. 3. u În cazul în car variabila u s volailiaa, in formula (5.9 rzulă: C ϑ q( π (5.3 oarc 5/87

51 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - 5/87 ( π, iar ( Cllal riva c inrvin în formula (5.9 sun zro. Formula (5.3 cuanifică snziiviaa valorii opţiunii call în rapor cu volailiaa. 4. u În cazul în car u, fiin scanţa, iar impul curn, rzulă: ( ( ( ( ( ( ( E r q C q r q + + Θ (5.4 Formula (5.4 măsoară snziiviaa opţiunii call în rapor cu prioaa imp (- până la scanţă. În cazul în car valoara lui s fixaă, iar impul curn s variabil, vom calcula un al oila inicaor snziivia: ( ( ( Θ Θ C C C Rzulă că ( ( ( ( ( ( E r q C q r q Θ ( r u În cazul în car variabila u s raa obânzii, in formula (5.9 rzulă: ( ( ( E r C r ρ (5.3

52 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - 5/87 Formula (5.3 cuanifică snziiviaa valorii opţiunii call în rapor cu raa obânzii. 6. q u În cazul în car variabila u s valoara q, rspciv raa ivinului coninuu in formula (5.9 rzulă: ( ( ( q C q µ (5.3 Formula (5.3 cuanifică variaţia valorii uni opţiuni call în rapor cu raa coninuă a ivinului gnra căr acţiuna supor. Pnru calculul inicaorului gamma vom uiliza formula (5.: ( ( C q Γ (5.3 Ţinân sama că: ( q r E F + + ln (5.33 iar ( π in (5.3 rzulă ( C q Γ π (5.34

53 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - Inicaorul GAMMA s uiliza în cazul în car s orş suiul variaţii valorii uni opţiuni corspunzân uni variaţii a prţului acivului supor, variaţi car nu poa fi consiraă a fi foar mică. În acs caz, conform formuli zvolar în sri aylor, avm: C ( C( rspciv: C ( ( C( ( + C ( C( ( + Γ ( (5.35 În formula (5.35 s-a consira că aproximaţia ifrnţi ( C( rmni până la graul oi s saisfăcăoar. C cu. Inicaorii snziivia pnru opţiuni pu Pnru opţiunil ip pu, inicaorii snziivia vor fi uşi in pariaa pu-call. Vom consira formula valuar a uni opţiuni uropn ip pu, rspciv: P r( q( (, E ( ( (5.36 Ţinân sama fapul că ( ( (5.37 in rlaţia (5.36 rzulă: P r( q( (, E ( ( ( ( rspciv: 53/87

54 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - 54/87 ( ( ( [ ] E E P r q r q ( ( ( (, (5.38 Ţinân sama formull valuar a uni opţiuni ip call, rlaţia (5.38 s mai poa scri asfl: ( ( [ ] E C P r q ( (,, (5.39 Rlaţia (5.39 rprzină rlaţia paria pu-call pnru opţiuni ip uropan avân ca supor un aciv car gnrază vni p prioaa viaţă a opţiunii. Raminim că în cazul în car acivul supor s o acţiun, q rprzină raa coninuă a ivinului. În cazul în car avm o opţiun p valuă, f r q, f r fiin raa obânzii în ţara parnră. În acs caz, rlaţia (5.39 s mai poa scri: ( ( [ ] E C P r r f ( (,, (5.4 orma, p car o prznăm în coninuar, cuanifică rlaţia inr inicaorii uni opţiuni pu şi ci ai uni opţiuni call. orma Fi ( P, valoara uni opţiuni pu şi ( C, valoara uni opţiuni call avân aclaşi aciv supor şi aciaşi scanţă. Ar loc rlaţia: ( ( ( u E u C u P r q ( (,, (5.4 un u rprzină o variabilă oarcar car pin aâ valoara opţiunii pu, câ şi valoara opţiunii call. Dmonsraţi: Dmonsraţia rzulă imia prin rivara rlaţii (5.39 paria pu-call.

55 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - Aplicaţii Pnru xmplificar, vom uc inicaorii DELA şi ABLA pnru o opţiun ip pu, rlifân în aclaşi imp rlaţiil c xisă înr inicaorii uni opţiuni ip pu şi ci ai uni opţiuni ip call. Paricularizân în rlaţia (5.4 p u, s obţin: (, C(, q( P rspciv: P C q( (5.4 Cu P, rspciv C s-a noa inicaorul DELA pnru o opţiun pu, rspciv call. Rlaţia (5.4 pun în vinţă rlaţia c xisă înr inicaorii DELA pnru cl ouă ipuri opţiuni. şi ja că, conform cuaţia (5.: C C q ( ( Din rlaţia (5.4 s obţin: ( q( ( q P sau P rspciv q ( [ ( ] P q ( ( ( /87

56 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - Rlaţia (5.43 pun în vinţă fapul că inicaorul DELA pnru o opţiun pu s înoauna ngaiv. Paricularizân în rlaţia (5.4 p u E, obţinm: ( C(, ( P E, r E + rspciv: P C r( + (5.44 Ţinân sama că: C r( ( in rlaţia (5.44 rzulă: P r( ( (5.45 Din rlaţia (5.45 s obsrvă că inicaorul ABLA pnru o opţiun pu s poziiv, ca c corspun inuiţii financiar, ţinân sama smnificaţia acsui inicaor. 3 Din formula (5.4 s obsrvă uşor că inicaorii VEGA sun gali pnru cl ouă ipuri opţiuni. Înr-avăr, paricularizân u, in rlaţia (5.4 rzulă: rspciv (, C( P, ( /87

57 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - ϑ P ϑ C ( Din rlaţia (5.4 s obsrvă că: P C (5.48 rspciv Γ P Γ C (5.49 Aşaar, inicaorii gamma pnru opţiunil ip pu şi opţiunil ip call sun gali. 5 Pnru cazul în car u, rspciv u r, in rlaţia funamnală (5.4 rzulă: P(, ( C(, ( + q q( r( r E rspciv Θ P Θ C + q( r( [ q r E] (5.5 Dacă u r, in rlaţia (5.4 s obţin: P r (, C(, r ( r( E (5.5 rspciv: r( ρ ρ ( E (5.5 P C 57/87

58 Prof. univ. r. Moisă Alăr - IGIERIE FIACIARĂ - sinză - Din rlaţia (5.5 s obsrvă că acă opţiunil s apropi scanţă, rspciv ( vină gali, rspciv:, aunci inicaorii RHO pnru cl ouă ipuri opţiuni in să lim ρ lim ρ C P Exmplu: va consira o opţiun call şi o opţiun pu avân ca supor o acţiun car gnrază ivin. un cunoscu urmăoarl a: ; E 3; r,; 35%; 9 luni; q 3% Aplicân formull cunoscu şi fcuân calcull rzulă: Prima call: C 5, 669 Prima pu: P, 3893 Inicaorii snziivia: C,588;, 3949 C,447 ;, 4859 P P Γ C,4;, 4 ϑ C 39,3547 ; 39, 3547 ρ 4,75; ρ 44, 833 C Θ C,5879 ; 4, 666 Γ P ϑ P P Θ P µ C 5,45 ; µ P 35, 54 Inicaorul snziivia în rapor cu impul a fos calcula upă formula C P (5.5 rspciv rival: ;. 58/87

7. CONVOLUŢIA SEMNALELOR ANALOGICE

7. CONVOLUŢIA SEMNALELOR ANALOGICE 7. CONVOLUŢIA SEMNALELOR ANALOGICE S numş funcţi (prous) convoluţi în imp smnllor şi ingrl: f ( ) Noţi conscră prousului convoluţi în imp s urmăor: no Convoluţi unui smnl cu (7.) (7.) δ su u conuc l rzul

Διαβάστε περισσότερα

Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale

Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale Torma Ridurilor şi Bucuria Intgrallor Ral Prntar d Alandru Ngrscu Intgral cu funcţii raţional c dpind d sin t şi cos t u notaţia it, avm: cos t ( + sin t ( i dt d i, iar intgrara s va fac d-a lungul crcului

Διαβάστε περισσότερα

Sistem analogic. Sisteme

Sistem analogic. Sisteme Sistm Smnall pot fi supus prlucrarii in scopul obtinrii unor alt smnal, sau al obtinrii unor paramtri ai acstora. Prlucraril s aplica unui smnal intrar x(t) si s obtin un alt smnal, isir, y(t). Moulara/moulara,

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul I ECUAŢII DIFERENŢIALE. 1 Matematici speciale. Probleme. 1. Să de integreze ecuaţia diferenţială de ordinul întâi liniară

Capitolul I ECUAŢII DIFERENŢIALE. 1 Matematici speciale. Probleme. 1. Să de integreze ecuaţia diferenţială de ordinul întâi liniară Mamaici spcial Problm c solţia apioll I EUAŢII DIFERENŢIALE Să d ingrz caţia difrnţială d ordinl înâi liniară g cos d Solţi: Ecaţia omognă aaşaă s: - g sa g d ln - ln cos ln sa Pnr rzolvara caţii cos nomogn

Διαβάστε περισσότερα

Eşantionarea semnalelor

Eşantionarea semnalelor Eşantionara smnallor Eşantionara = prlvara d prob dintr-un smnal la momnt d timp dcalat intr l cu cu frcvnta d şantionar, f =/. xˆ t x k t k k = ( = δ ( Smnalul şantionat idal:. Spctrul Xˆ = X ( k k =

Διαβάστε περισσότερα

SERII RADIOACTIVE. CINETICA DEZINTEGRĂRILOR Serie radioactivă- ansamblu de elemente radioactive care derivă unele din altele prin dezintegrări α şi β

SERII RADIOACTIVE. CINETICA DEZINTEGRĂRILOR Serie radioactivă- ansamblu de elemente radioactive care derivă unele din altele prin dezintegrări α şi β SERII RDIOTIVE. IETI DEZITEGRĂRILOR Sr radoacvă- ansamblu d lmn radoacv car drvă unl dn all prn dzngrăr α ş β ca rzula al lg ransmuaţ radoacv -prn dzngrar α, numărul d masă scad cu 4 unăţ ş numărul aomc

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE CAPITOLUL FUNCŢIONALE LINIAE BILINIAE ŞI PĂTATICE FUNCŢIONALE LINIAE BEIA TEOETIC Deiniţia Fie K X un spaţiu vecorial de dimensiune iniă O aplicaţie : X K se numeşe uncţională liniară dacă: ese adiivă

Διαβάστε περισσότερα

SISTEME DE ORDINUL 1 MODEL, FUNCłIE DE TRANSFER, SIMULARE, IDENTIFICAREA PRAMETRILOR

SISTEME DE ORDINUL 1 MODEL, FUNCłIE DE TRANSFER, SIMULARE, IDENTIFICAREA PRAMETRILOR ucrara nr.3 Toria imlor auoma ITEME DE ORDINU MODE, FUNłIE DE TRANFER, IMUARE, IDENTIFIAREA PRAMETRIOR. copul lucrǎrii copul lucrǎrii ca prin prznara oricǎ şi pracicǎ a unor im d ordinul udnńii ǎ aprofundz

Διαβάστε περισσότερα

7. INTEGRALA IMPROPRIE. arcsin x. cos xdx

7. INTEGRALA IMPROPRIE. arcsin x. cos xdx 7 INTEGRALA IMPROPRIE 7 Erciţii rzolv Erciţiul 7 Să s sudiz nur urăorlor ingrl irorii şi să s drin vloril csor în cz d convrgnţă: d c sin d 3 / rcsin d cos d d sin d > R Soluţii Funcţi f : - R f s ingrilă

Διαβάστε περισσότερα

FIZICĂ. Oscilatorul amortizat si oscilatorul fortat. ş.l. dr. Marius COSTACHE

FIZICĂ. Oscilatorul amortizat si oscilatorul fortat. ş.l. dr. Marius COSTACHE FIZICĂ Oscilarul amriza si scilarul fra ş.l. dr. Marius COSACHE 3.4 Mişcara scilari amrizaă Oscilarii rali frţ d frcar > amliudina scilaţiilr scad în im Oscilar rsr k, PM d masă m şi frţă d frcar F f rrţinală

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

2.CARACTERIZAREA GENERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII

2.CARACTERIZAREA GENERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII 2.CARACTERIZAREA GEERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII Radioactivitat -fnomnul d misi d radiaţii d cătr unl substanţ numit substanţ radioactiv. Procsul constă în misia a tri tipuri d radiaţii: α, β şi γ, priml două

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

METODE DE REPARTIZARE A CONSUMULUI DE COMBUSTIBIL ÎNTRE CELE DOUÃ FORME DE ENERGIE PRODUSE

METODE DE REPARTIZARE A CONSUMULUI DE COMBUSTIBIL ÎNTRE CELE DOUÃ FORME DE ENERGIE PRODUSE MOD D RPARIZAR A CONSUMULUI D COMUSIIL ÎNR CL DOUÃ FORM D NRGI PRODUS 5.1. Gnraliăţi În azul l mai gnral al uni nral d ognrar hipaă u grupuri u ondnsaţi şi priză rglailă, onsumul d omusiil poa fi sris

Διαβάστε περισσότερα

8. SEMNALE EŞANTIONATE

8. SEMNALE EŞANTIONATE 8. SEMNLE EŞNIONE U smal s compl drmia pri rprzara sa fi î domiul imp (formă d udă), fi î domiul frcvţă (spcru). P baza acsui cocp s poa raliza rasmira simulaă a mai mulor smal p u sigur caal d lcomuicaţii.

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

INGINERIE FINANCIARĂ

INGINERIE FINANCIARĂ ACADMIA D SUDII CONOMIC BUCURŞI CADRA D MONDĂ INGINRI FINANCIARĂ SUPOR PNRU SMINARII Bucureşi 9 CUPRINS Seminar : Opţiuni şi sraegii pe bază de opţiuni... 3 Seminar : Noţiuni elemenare... 7 Seminar 3:

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

Lucian Maticiuc. Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 9.

Lucian Maticiuc. Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 9. Capitolul V: Şiruri şi srii d fucţii. Lct. dr. Lucia Maticiuc Facultata d Hidrothică, Godzi şi Igiria Mdiului Matmatici Suprioar, Smstrul I, Lctor dr. Lucia MATICIUC SEMINAR 9. Cap. V Şiruri şi srii d

Διαβάστε περισσότερα

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g. II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6) SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. Probleme. Foloind proprieaea de liniariae, ă e demonreze urmăoarele: in σ(, Re > ; ( + penru orice C. co σ( h σ( ch σ(, Re > ; ( +, Re > ; (3, Re > ; (4. Să e arae că penru

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

PROIECT LA DISCIPLINA

PROIECT LA DISCIPLINA IVERSITATEA TEHICA SARMASAG -3 FACLTATEA DE ELECTROTEHICA AL IVERSITAR PROIECT LA DISCIPLIA COVERTOARE ELECTRICE DE PTERE 1 CPRIS TEMA DE PROIECT CAPITOLL 1 CALCLL SARCIII-MAŞIA DE C.C. C EXCITAŢIE SEPARATĂ.

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI) Seminar 5: Sieme Analogice iniare şi Invariane (SAI) SAI po fi caracerizae prin: - ecuaţia diferenţială - funcţia de iem (fd) H() - funcţia pondere h - răpunul indicial a - răpunul la frecvenţă H(j) ăpunul

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

Demodularea (Detectia) semnalelor MA, Detectia de anvelopa

Demodularea (Detectia) semnalelor MA, Detectia de anvelopa Deodularea (Deecia) senalelor MA, Deecia de anveloa Deodularea ese recuerarea senalului odulaor din senalul MA. Aceasa se oae face erfec nuai daca s( ) ese de banda liiaa iar Deodularea senalelor MA se

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0 Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,

Διαβάστε περισσότερα

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA Control confort Variatoare rotative electronice Variator rotativ / cap scar 40-400 W/VA Variatoare rotative 60-400W/VA MGU3.511.18 MGU3.559.18 Culoare 2 module 1 modul alb MGU3.511.18 MGU3.559.18 fi ldeş

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

Sarò signor io sol. α α. œ œ. œ œ œ œ µ œ œ. > Bass 2. Domenico Micheli. Canzon, ottava stanza. Soprano 1. Soprano 2. Alto 1

Sarò signor io sol. α α. œ œ. œ œ œ œ µ œ œ. > Bass 2. Domenico Micheli. Canzon, ottava stanza. Soprano 1. Soprano 2. Alto 1 Sarò signor io sol Canzon, ottava stanza Domenico Micheli Soprano Soprano 2 Alto Alto 2 Α Α Sa rò si gnor io sol del mio pen sie io sol Sa rò si gnor io sol del mio pen sie io µ Tenor Α Tenor 2 Α Sa rò

Διαβάστε περισσότερα

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte. Problema Tranformaa Radon Reconrucia unei imaini bidimenionale cu auorul roieciilor rezulae de-a lunul unor dree. Domeniul de uilizare: Prelucrarea imainilor din domeniul medical Prelucrarea imainilor

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3) BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită. Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică

Διαβάστε περισσότερα

Ταξίδι Γενικά. Γενικά - Τα απαραίτητα. Γενικά - Συνομιλία. Παράκληση για βοήθεια. Ερώτηση σε πρόσωπο αν μιλά αγγλικά

Ταξίδι Γενικά. Γενικά - Τα απαραίτητα. Γενικά - Συνομιλία. Παράκληση για βοήθεια. Ερώτηση σε πρόσωπο αν μιλά αγγλικά - Τα απαραίτητα Mă puteți ajuta, vă rog? Παράκληση για βοήθεια Vorbiți în engleză? Ερώτηση σε πρόσωπο αν μιλά αγγλικά Vorbiți _(limba)_? Ερώτηση σε πρόσωπο αν μιλά ορισμένη γλώσσα Nu vorbesc _(limba)_.

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1 FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile

Διαβάστε περισσότερα

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire 4.7. Sbilie sisemelor liire cu o irre şi o ieşire Se spue că u sisem fizic relizbil ese sbil fţă de o siuţie de echilibru sţior, dcă sub cţiue uei perurbţii eeriore (impuls Dirc) îşi părăseşe sre de echilibru

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

2.CARACTERIZAREA GENERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII

2.CARACTERIZAREA GENERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII 2.CRCTERIZRE GEERLĂ RDIOCTIVITǍŢII Radioactivitat -fnomnul d misi d radiaţii d cătr unl substanţ numit substanţ radioactiv. Procsul constă în misia a tri tipuri d radiaţii: α, β şi γ, priml două fiind

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2 .1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,

Διαβάστε περισσότερα

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: ( Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA Recapitulare formule e calcul puteri ale numărului 0 n m n+ m 0 = 0 n n m =0 m 0 0 n m n m ( ) n = 0 =0 0 0 n Problema. Să se calculeze: a. 0 9 0 b. ( 0

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα

Criptosisteme cu cheie publică III

Criptosisteme cu cheie publică III Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.

Διαβάστε περισσότερα

Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară

Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară - General Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o

Διαβάστε περισσότερα

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE INGINERIE FINANCIARA II

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE INGINERIE FINANCIARA II ACAEMIA E UII ECONOMICE INGINERIE FINANCIARA II o. univ.. Moisă Ală - cooonao 00 by Moisă Ala. All igs eseve. o secions o ex no exceeing wo paagaps may be quoe wiou pemission povie a ull cei incluing e

Διαβάστε περισσότερα

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1 Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se

Διαβάστε περισσότερα

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A. Bac Variata Proil: mate-izica, iormatica, metrologie Subiectul I (3 p) Se cosidera matricele: X =, Y = ( ) si A= a) (3p) Sa se calculeze XY A b) (4p) Sa se calculeze determiatul si ragul matricei A c)

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui - Introducere Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui Αγαπητέ κύριε, Αγαπητέ κύριε, Formal, destinatar de sex

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

LEGI CLASICE DE PROBABILITATE

LEGI CLASICE DE PROBABILITATE 7. LEGI CLASICE DE PROBABILITATE Fi (Ω, K, P u câmp d probabilitat şi f : Ω R, o variabilă alatoar. Am văzut că varibili f i s poat asocia o fucţi d rpartiţi F, cotiuă la stâga şi o fucţi caractristică

Διαβάστε περισσότερα

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective: TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi

Διαβάστε περισσότερα

Integrale cu parametru

Integrale cu parametru 1 Integrle proprii cu prmetru 2 3 Integrle proprii cu prmetru Definiţi 1.1 Dcă f : [, b ] E R, E R este o funcţie cu propriette că pentru orice y E, funcţi de vribilă x x f (x, y) este integrbilă pe intervlul

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/

Διαβάστε περισσότερα

cu f(x), probabilitatea ca acest semnal să aibă o anumită valoare x într-o durată de timp T 0

cu f(x), probabilitatea ca acest semnal să aibă o anumită valoare x într-o durată de timp T 0 ..6 În cazl în car prrbaţa v zgomol nflnţază pţn mărma şr rapor zgomo/mnal nmnfcav, acaa poa f gnoraă în conroll procl nologc; anc cân prformanţl mp mărm şr n nvl rca rb laă în conrar ş cala prn car propagă

Διαβάστε περισσότερα

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine

Διαβάστε περισσότερα

ΤΑ ΑΡΙΘΜΗΤΙΚΑ. 2. Τακτικά αριθμητικά

ΤΑ ΑΡΙΘΜΗΤΙΚΑ. 2. Τακτικά αριθμητικά ΤΑ ΑΡΙΘΜΗΤΙΚΑ Σύμφωνα με τη Γραμματική της Ρουμανικής Γλώσσας, τα αριθμητικά διακρίνονται σε: 1. Απόλυτα αριθμητικά α. Απλά: unu, doi, trei... (ένα, δύο, τρία) κ.λπ. β. Σύνθετα: doisprezece, treizeci...

Διαβάστε περισσότερα

Lucrare. Varianta aprilie I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2. sau p b.

Lucrare. Varianta aprilie I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2. sau p b. Lucrare Soluţii 28 aprilie 2015 Varianta 1 I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2 Definiţie. Numărul întreg p se numeşte număr prim dacă p 0,

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora. Cap PRIMITIVE 5 CAPITOLUL PRIMITIVE METODE GENERALE DE CALCUL ALE PRIMITIVELOR Î aces paragraf vom reamii oţiuea de primiivă, proprieăţile primiivelor şi meodele geerale de calcul ale acesora Defiiţia

Διαβάστε περισσότερα

Transformata Laplace

Transformata Laplace Tranformata Laplace Tranformata Laplace generalizează ideea tranformatei Fourier in tot planul complex Pt un emnal x(t) pectrul au tranformata Fourier ete t ( ω) X = xte dt Pt acelaşi emnal x(t) e poate

Διαβάστε περισσότερα

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor 4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda

Διαβάστε περισσότερα