Culegere de probleme-întrebări pentru proba 1 a examenului de diplomă la programul de studii ELECTRONICĂ APLICATĂ AUTORI

Transcript

1 Culegere de proleme-întreări pentru pro 1 exmenului de diplomă l progrmul de studii ELECTRONICĂ APLICATĂ AUTORI Conf.univ.dr.ing. Alin MAZĂRE - Ciruite integrte digitle Ș.l.dr.ing. Mrin RĂDUCU - Ciruite eletronie fundmentle Ș.l.dr.ing. Ionel BOSTAN Ciruite integrte nlogie Prof.univ.dr.ing. Gheorghe ȘERBAN Miroproesore și miroontrolere UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI IULIE

2 Disiplin Ciruite integrte digitle 1. Cre este sriere în od BCD numărului zeiml ? ) ; ) ; ) 15F; d) ; 2. Cre este sriere în od inr nturl numărului zeiml ? ) ; ) ; ) 15F; d) ; 3. Cre este sriere în od Gry numărului zeiml 15 10? ) 1111; ) ; ) F; d) 1000; 4. L e vlore logiă treuie onette intrările neutilizte le unei porţi AND stfel înât să nu modifiăm funţi logiă reliztă de iruit? ) l unu logi; ) l zero logi; ) l orie vlore logiă; d) în stre HiZ; 5. L e vlore logiă treuie onette intrările neutilizte le unei porţi OR stfel înât să nu modifiăm funţi logiă reliztă de iruit? ) l unu logi; ) l zero logi; ) l orie vlore logiă; d) în stre HiZ; 6. Câte ominţii distinte se pot pli unui iruit logi u 5 intrări? ) 15; ) ; ) 5 2 ; d) 32; 7. Cre sunt expresiile lgerie pentru ele două forme nonie le porţii XOR? ) Y Y Y Y ; ) ; ) ; d) ; Y Y ( )( ) Y ( )( ) Y ( )( ) 8. Cre sunt expresiile lgerie pentru ele două forme nonie le porţii XNOR? ) Y Y Y Y ; ) ; ) ; d) ; Y Y ( )( ) Y ( )( ) Y ( )( ) 9. L e stre logiă treuie legtă o intrre unei porţi XNOR pentru lur un inversor? ) l unu logi; ) l zero logi; ) l orie vlore logiă; d) în stre HiZ; 2

3 10. Cum treuie onette intrările unei porţi NAND u 4 intrări pentru o folosi în loul unei porţi NAND u 2 intrări? 11. Cum treuie onette intrările unei porţi NOR u 4 intrări pentru o folosi în loul unui inversor? 12. Cre este deoseire dintre un iruit sevenţil şi unul ominţionl? ) iruitul sevenţil este mi simplu deât el ominţionl; ) nu există niio deoseire; ) funţionre iruitului sevenţil nu depinde de vriil timp; d) iruitul sevenţil re el puţin o elulă de memorie; 13. Cre este relţi de legătură dintre mintermen şi mxtermen? ) nu există niio legătură; ) m i M i ; ) mi Mi ; d) nu pote fi determintă; 14. Ce înţelegeţi prin termeni dienţi? ) termeni identii; ) termeni omplementri; ) treere de l unul l ltul se fe prin omplementre unei singure vriile; d) nu există estă noţiune; 15. Cre sunt expresiile lgerie le teoremelor lui DeMorgn? ) ; ) ; ) 0 ; d) ; 1 Pentru shemele din figur 1, se er: Fig. 1 3

4 16. Cre este expresi lgeriă mintermenului m 3? ) m 3 x 2 x 1 x 0 ; ) m3 x 2 x 1 x 0 ; ) m3 x 2 x 1 x 0 ; d) m 3 x 2 x 1 x 0 ; 17. Cre este expresi lgeriă mxtermenului M 6? ) M 6 x 2 x 1 x 0 ; ) M 6 x 2 x 1 x 0 ; ) M 6 x 2 x 1 x 0 ; d) M 6 x 2 x 1 x 0 ; 18. Cre este expresi lgeriă funţiei M? ) M ( x 2 x 0 )( x 2 x 1 x 0 ) ; ) M x 2 x 0 x 2 x 1 x 0 ; ) M x x )( x x ) ; d) M x x )( x x ) ; ( x Cre este expresi lgeriă funţiei N? ( x 0 ) N x x x )( x ) ; ) N x x x )( x ) ; ( x 1 ( x 1 ) N x x x )( x ) ; d) N x x x ) ( x ) ; ( x1 20. Cre este expresi lgeriă funţiei O? ( x1 ) O x x x ) ( x ) ; ) O x x x )( x ) ; ( x 0 ( x 0 ) O x x x )( x ) ; d) O x x x )( x ) ; ( x Cre este expresi lgeriă funţiei P? ( x 0 ) P x x x ) ( x ) ; ) P x x x ) ( x ) ; ( x 0 ( x 0 ) P x x x ) ( x ) ; d) P x x x ) ( x ) ; ( x 0 ( x Cre este telul de devăr omplet pentru funţi M? 23. Cre este telul de devăr omplet pentru funţi N? 24. Cre este telul de devăr omplet pentru funţi P? 4

5 5 Fig. 2 Pentru telele de devăr din figur 2, se er: 25. Ce mi simplă formă noniă pentru G1? ) ) )( )( ( G 1 ; ) ) )( )( ( G 1 ; ) G 1 ; d) G 1 ; 26. Ce mi simplă formă noniă pentru G2? ) ) )( )( )( )( ( G 2 ; ) ) )( )( )( )( ( G 2 ; ) G 2 ; d) G 2 ; 27. Ce mi simplă formă noniă pentru G3? ) G 3 ; ) G 3 ; ) ) )( )( ( G 3 ; d) G 2 ;

6 28. Ce mi simplă formă noniă pentru G4? ) G 4 ; ) G 4 ; ) G ( )( )( )( )( ) 4 ; d) G ( )( )( )( )( ) 4 ; 29. Câte intrări de seleţie treuie să iă un DCD inr u 8 ieşiri? ) 8; ) 3; ) 4; d) 16; 30. Câte intrări de seleţie re un MUX 16:1? ) 16; ) 3; ) 8; d) 4; 31. Cum treuie onfigurt un DMUX pentru funţion un DCD? ) intrre de Enle treuie tivtă permnent; ) intrre de Enle treuie deztivtă permnent; ) onfigurre nu este posiilă; d) tote intrările de seleţie treuie legte l zero logi; 32. Câte iruite de tip MUX4:1 sunt neesre pentru relizre unui MUX 16:1? ) 16; ) 4; ) 8; d) 5; 33. Cre este stre logiă ieşirilor unui DCD zeiml u ieşiri tive pe zero logi, dă pe intrările de seleţie se pliă odul DCBA=0101? Se onsideră o sriere de l Y 0 spre Y 9. ) ; ) ; ) ; d) ; 34. Cre este stre logiă ieşirilor unui DCD zeiml u ieşiri tive pe zero logi, dă pe intrările de seleţie se pliă odul DCBA=1100? Se onsideră o sriere de l Y 0 spre Y 9. ) ; ) ; ) ; d) ; Fig. 3 Pentru shemele din figur 3: 35. Cre este expresi lgeriă funţiei F? ) F x 2 x 1 x 0 x 2 x 1 x 0 x 2 x 1 x 0 ; 6

7 ) F x x x )( x x x )( x x ) ; ( x 0 ) F x 2 x1 x 0 x 2 x1 x 0 x 2 x1 x 0 ; d) F x x x )( x x x )( x x ) ; ( x Cre este expresi lgeriă funţiei G? ) G x 1 x 0 x 1 x 0 x 2 x 1 x 0 ; ) G ( x 2 x 1 x 0 )( x 2 x 1 x 0 ); ) G x 2 x 1 x 0 x 2 x 1 x 0 ; d) G x 2 x 1 x 0 x 2 x 1 x 0 ; 37. Cre este expresi lgeriă funţiei H? ) H x x x ) ; ) H x x x )( x x ) ; 2 2( 1 x 0 ( x 0 ) H ( x 2 x 1 x 0 )( x 2 x 1 x 0 ) ; d) H x 2 x 1 x 0 x 2 x 1 x 0 ; 38. Cre este telul de devăr omplet pentru funţi F? 39. Cre este telul de devăr omplet pentru funţi G? Pentru shemele din figur 4: 40. Cre este expresi lgeriă funţiei y 2? ) y 2 x 2 x 1 x 0 ; ) y 2 x 2 x1 x 0 x 2 x1 x 0 ; ) y 2 x 2 x 1 x 0 x 2 x 1 x 0 ; d) y x x ) ; 2 2( 1 x Cre este expresi lgeriă funţiei y 3? ) y 3 x 2 x 1 x 0 x 2 x 1 x 0 ; Fig. 4 ) y x x x ) ( x x ) 3 ( x 0 ; 7

8 ) y x x x ) ( x x ) 3 ( x 0 ; d) y x x x ) ( x x ) 3 ( x 0 ; 42. Cre este expresi lgeriă funţiei y 4? ) y 4 0 ; ) y 4 x 2 x1 x 0 x 2 x1 x 0 x 2 x1 x 0 ; ) y 4 x 2 x 1 x 0 x 2 x 1 x 0 x 2 x 1 x 0 ; d) y 4 1 ; 43. Cre este expresi lgeriă funţiei y 5? ) y 5 0 ; ) y x x x )( x x ) 5 ( x 0 ; ) y 5 x 2 x 1 x 0 x 2 x 1 x 0 ; d) y 5 1 ; 44. Cre este expresi lgeriă funţiei y 0? ) y 0 0 ; ) y 0 1 ; ) y 0 x 0 ; d) y 0 x 0 ; 45. Cre este euţi lth-ului sinron u porţi NAND? Intrările sunt tive pe zero logi şi sunt notte prin S, respetiv R. ) Q S Q S Q ; ) Q S R Q ; ) Q S R Q ; d) Q S Q R Q ; 46. Cre este euţi lth-ului sinron u porţi NOR? Intrările sunt tive pe unu logi şi sunt notte prin S, respetiv R. ) Q S Q S Q ; ) Q R ( S Q ) ; ) Q S R Q ; d) Q S Q R Q ; 47. Cre este euţi funţionlă istilului de tip T? ) Q T Q T Q ; ) Q T Q ; ) Q T Q ; d) Q T Q T Q ; 48. Cre este euţi funţionlă istilului de tip JK? ) Q ( J K ) Q ; ) Q J Q K Q ; ) Q J Q K Q ; d) Q ( J K ) Q ; 49. Cre este priniplul vntj l unui numărător sinron în rport u unul sinron de eeşi pitte? ) Nu prezintă niiun vntj; ) Are o shemă internă mult mi omplexă; ) Nu pr stări intermedire nedorite; d) Are intrre de ştergere; 8

9 50. Cre este diferenţ dintre un utomt de tip Mely şi unul de tip Moore? ) Nu există niio diferenţă; ) Ieşirile utomtului Mely pot fi influenţte în mod diret de ătre intrări; ) Automtul Mely nu re elemente de memorie; d) Automtul Mely nu re intrre de es; 51. Câţi istili sunt neesri pentru reliz un numărător inr sinron u 128 stări distinte? )128; ) 3; ) ; d) log 2 (128); 52. Cum se defineşte ftorul de umplere l unui semnl digitl? ) Ftorul de umplere este egl u durte nivelului de unu logi; ) Ftorul de umplere este dt de rportul dintre durte nivelului de unu şi period semnlului digitl; ) Ftorul de umplere este inversul periodei semnlului digitl; d) Ftorul de umplere este egl u durte nivelului de zero logi; 53. Ce vlore re ftorul de umplere (nott prin ), dă ultimul divizor din lnţul de divizre fost un divizor u 2? ) Nu pote fi lult; ) =0,5 ) =0,2 d) =0,8 54. Cum se pote onfigur un istil de tip D pentru reliz o divizre u doi frevenţei semnlului plit pe intrre de es? 55. Cum se pote onfigur un istil de tip T pentru reliz o divizre u doi frevenţei semnlului plit pe intrre de es? 56. Cum se pote onfigur un istil de tip JK pentru reliz o divizre u doi frevenţei semnlului plit pe intrre de es? 9

10 57. Cre este shem prin re se oţine un istil JK pornind de l un istil de tip T? 58. Cre este shem prin re se oţine un istil JK pornind de l un istil de tip D? 59. Cre este shem prin re se oţine un istil T pornind de l un istil de tip JK? 60. Cre este shem prin re se oţine un istil T pornind de l un istil de tip D? 61. Cre este shem prin re se oţine un istil D pornind de l un istil de tip JK? 62. Cre este shem prin re se oţine un istil D pornind de l un istil de tip T? 63. Ce înţelegeţi prin umplere unui numărător BCD pe o dedă? ) treere prin stre 1001; ) treere prin stre 1111; ) treere prin stre 0000; d) numărător BCD nu pote fi umplut; 10

11 64. Câte numărătore zeimle sunt neesre pentru onstrui un numărător BCD u 1000 de stări distinte? ) 100; ) 3; ) 4; d) 10; 65. L intrre de es unui numărător inr se pliă un semnl digitl u frevenţ de 100kHz. Cre este frevenţ semnlului de l ieşire Q 3 numărătorului? 100 ) khz ; ) khz ; ) khz ; d) khz L intrre de es unui numărător inr se pliă un semnl digitl u frevenţ de 500kHz. Cre este frevenţ semnlului de l ieşire Q 4 numărătorului? ) khz ; ) ( 4 100) khz ; ) khz ; d) khz Ce operţie ritmetiă se efetueză dă onţinutul unui registru se deplseză spre drept u 3 poziţii (sensul deplsării este de l Q0 spre Q3)? ) împărţire u 8 ; ) sădere u 3 ; ) dunre u 8 ; d) înmulţire u 8; 68. Ce operţie ritmetiă se efetueză dă onţinutul unui registru se deplseză spre stâng u 3 poziţii (sensul deplsării este de l Q3 spre Q0)? ) împărţire u 8 ; ) sădere u 3 ; ) dunre u 8 ; d) înmulţire u 8; ; ; Fig. 5 Pentru divizore de frevenţă relizte u numărătore inre sinrone (similre elor din figur 5) se er: 69. Cre din shemele din figur 5 relizeză o divizre u 6 frevenţei semnlului de intrre? ) shem din figur ) ; ) shem din figur ); ) shem din figur ); d) niiun; 70. Cre este ftorul de divizre în frevenţă (nott prin ), pentru prim shemă din figur 5? ) = 0,5 ) = 0,2 ) = 0,8 d) nu se pote lul 11

12 Fig Cre grf de trnziţie din figur 6 refletă funţionre unui utomt Mely? ) niiunul; ) shem din figur 6); ) shem din figur 6); d) shem din figur 6d); 72. Câte intrări re utomtul din figur 6d? ) 2 intrări; ) o intrre; ) 9 intrări; d) 4 intrări; 73. Câte ieşiri re utomtul din figur 6? ) o ieşire; ) 2 ieşiri; ) 4 ieşiri; d) nu se pote fl din nliz grfului; 74. Câte vriile de stre re utomtul din figur 6d? ) o vriilă de stre; ) trei vriile de stre; ) două vriile de stre; d) nu se pote fl din nliz grfului; 75. Câte stări distinte re utomtul din figur 6? ) o stre; ) trei stări; ) două stări; d) ptru stări; Fig Cre firmţie este devărtă pentru utomtul din figur 7? ) utomt Moore u două intrări şi două ieşiri; ) utomt Moore u o intrre şi două ieşiri; ) utomt Mely u două intrări şi două ieşiri; d) utomt Mely u o intrre şi două ieşiri; 12

13 77. Cre firmţie este devărtă pentru utomtul din figur 7? ) utomt Moore u două intrări şi două ieşiri; ) utomt Moore u o intrre şi o ieşire; ) utomt Mely u două intrări şi două ieşiri; d) utomt Mely u o intrre şi o ieşire; 78. Câte ieşiri re utomtul din figur 7)? ) o ieşire; ) 2 ieşiri; ) 4 ieşiri; d) nu se pote fl din nliz shemei logie; 79. Câte vriile de stre re utomtul din figur 7)? ) 2 vriile de stre; ) o singură vriilă de stre; ) 4 vriile de stre; d) nu se pote fl din nliz shemei logie; 80. Cre r pute fi numărul mxim de stări distinte pentru utomtul din figur 7? ) 2 stări distinte; ) 8 stări distinte; ) 4 stări distinte; d) nu se pote fl din nliz shemei logie; 13

14 Disiplin Ciruite eletronie fundmentle 1. L un mplifitor u trnzistor ipolr în onexiune emitor omun, pe shem de urent lterntiv, ieșire este între: ) ză și msă; ) emitor și msă; ) oletor și msă; d) portă și msă. 2. L un mplifitor u trnzistor ipolr în onexiune srină distriuită, pe shem de urent lterntiv, srin este onettă între: ) ză și msă; ) emitor și msă și oletor și msă; ) oletor și ză; d) intrre și ieșire. 3. L un mplifitor u trnzistor ipolr în onexiune oletor omun, pe shem de urent lterntiv, srin este onettă între: ) ză și msă; ) emitor și msă; ) oletor și msă; d) drenă și oletor. 4. L un mplifitor u trnzistor ipolr în onexiune ză omună, pe shem de urent lterntiv, srin este onettă între: ) ză și msă; ) emitor și msă; ) oletor și msă; d) ornele de limentre le mplifitorului (+V și msă). 5. L un mplifitor u trnzistor u efet de âmp u portă jonțiune (TEC-J) în onexiune sursă omună, pe shem de urent lterntiv, srin este onettă între: ) portă și msă; ) oletor și msă; ) sursă și msă; d) drenă și msă. 6. L un mplifitor u trnzistor u efet de âmp u portă jonțiune (TEC-J) în onexiune drenă omună, pe shem de urent lterntiv, srin este onettă între: ) drenă și msă; ) oletor și msă; ) sursă și msă; d) surs de semnl și msă. 7. L un mplifitor u trnzistor u efet de âmp u portă jonțiune (TEC-J) în onexiune portă omună, pe shem de urent lterntiv, srin este onettă între: ) sursă și msă; ) emitor și msă; ) tod și msă; d) drenă și msă. 14

15 8. L un mplifitor u trnzistor u efet de âmp u portă jonțiune (TEC-J) în onexiune srină distriuită, pe shem de urent lterntiv, srin este onettă între: ) oletor și msă; ) emitor și msă; ) sursă și msă și drenă și msă; d) portă și msă. 9. Un mplifitor u mplifire în tensiune negtivă, v < 0 se pote reliz folosind un trnzistor ipolr în onexiune: ) oletor omun; ) emitor omun; ) ză omună; d) portă omună. 10. Cre din etjele de mplifire de mi jos re rezistență mre de intrre: ) etj de mplifire u TB în onexiune oletor omun; ) etj de mplifire u TB în onexiune emitor omun; ) etj de mplifire u TB în onexiune ză omună; d) etj de mplifire u TEC-J în onexiune portă omună. 11. Cre din etjele de mplifire de mi jos re rezistență miă de intrre: ) etj de mplifire u TB în onexiune oletor omun; ) etj de mplifire u TB în onexiune emitor omun; ) etj de mplifire u TB în onexiune ză omună; d) etj de mplifire u TB în onexiune srină distriuită. 12. Cre din etjele de mplifire de mi jos re mplifire mre în tensiune: ) etj de mplifire u TB în onexiune oletor omun; ) etj de mplifire u TB în onexiune emitor omun; ) etj de mplifire u TB în onexiune repetor pe emitor; d) etj de mplifire u TB în onexiune srină distriuită. 13. Cre din etjele de mplifire de mi jos re mplifire mre în tensiune: ) etj de mplifire u TEC-MOS în onexiune drenă omun; ) etj de mplifire u TEC-MOS în onexiune repetor pe sursă; ) etj de mplifire u TEC-MOS în onexiune srină distriuită; d) etj de mplifire u TEC-MOS în onexiune sursă omună. 14. Cre din etjele de mplifire de mi jos re mplifire în tensiune unitră: ) etj de mplifire u TEC-MOS în onexiune portă omună; ) etj de mplifire u TEC-MOS în onexiune repetor pe sursă; ) etj de mplifire u TEC-MOS în onexiune srină distriuită; d) etj de mplifire u TEC-MOS în onexiune sursă omună. 15. Cre din etjele de mplifire de mi jos re mplifire în tensiune unitră: ) etj de mplifire u TB în onexiune oletor omun; ) etj de mplifire u TB în onexiune emitor omun; ) etj de mplifire u TB în onexiune ză omună; d) etj de mplifire u TB în onexiune srină distriuită. 15

16 16. Cre din etjele de mplifire de mi jos re rezistență miă de ieșire: ) etj de mplifire u TEC-MOS în onexiune drenă omun; ) etj de mplifire u TEC-J în onexiune sursă omună; ) etj de mplifire u TEC-MOS în onexiune srină distriuită; d) etj de mplifire u TEC-MOS în onexiune sursă omună. 17. Cre din etjele de mplifire de mi jos re rezistență miă de ieșire: ) etj de mplifire u TB în onexiune oletor omun; ) etj de mplifire u TB în onexiune emitor omun; ) etj de mplifire u TB în onexiune ză omună; d) etj de mplifire u TEC-J în onexiune sursă omună. 18. Cre din etjele de mplifire de mi jos re mplifire în urent unitră: ) etj de mplifire u TB în onexiune oletor omun; ) etj de mplifire u TB în onexiune emitor omun; ) etj de mplifire u TB în onexiune ză omună; d) etj de mplifire u TB în onexiune srină distriuită. 19. Dă supr unui mplifitor se pliă o reție negtivă, tuni: ) mplifire și nd de frevență sd; ) mplifire și nd de frevență res; ) mplifire sde și nd de frevență rește; d) mplifire rește și nd de frevență sde. 20. Dă supr unui mplifitor se pliă o reție negtivă de tip serie l intrre și prlel l ieșire, tuni: ) rezistenț de intrre și e de ieșire res; ) rezistenț de intrre și e de ieșire sd; ) rezistenț de intrre sde și rezistenț de ieșire rește; d) rezistenț de intrre rește și rezistenț de ieșire sde. 21. Dă supr unui mplifitor se pliă o reție negtivă de tip serie l intrre și serie l ieșire, tuni: ) rezistenț de intrre și e de ieșire res; ) rezistenț de intrre și e de ieșire sd; ) rezistenț de intrre sde și rezistenț de ieșire rește; d) rezistenț de intrre rește și rezistenț de ieșire sde. 22. Dă supr unui mplifitor se pliă o reție negtivă de tip prlel l intrre și serie l ieșire, tuni: ) rezistenț de intrre și e de ieșire res; ) rezistenț de intrre și e de ieșire sd; ) rezistenț de intrre sde și rezistenț de ieșire rește; d) rezistenț de intrre rește și rezistenț de ieșire sde. 23. Dă supr unui mplifitor se pliă o reție negtivă de tip prlel l intrre și prlel l ieșire, tuni: ) rezistenț de intrre și e de ieșire res; ) rezistenț de intrre și e de ieșire sd; ) rezistenț de intrre sde și rezistenț de ieșire rește; d) rezistenț de intrre rește și rezistenț de ieșire sde. 16

17 24. Pentru iruitul din fig. 24 reți negtivă este de tipul: ) prlel l intrre și prlel l ieșire; ) prlel l intrre și serie l ieșire; ) serie l intrre și prlel l ieșire; d) serie l intrre și serie l ieșire. 25. Pentru iruitul din fig. 25 rețeu de reție negtivă este formtă din: ) R 1 și R 2 ; ) R 2 ; ) R E ; d) Ciruitul nu re reție negtivă. v i R 1 R L C R 2 R E Fig T V CC v o 26. Pentru iruitul din fig. 26 reți negtivă este de tipul: ) prlel l intrre și prlel l ieșire; ) prlel l intrre și serie l ieșire; ) serie l intrre și prlel l ieșire; d) serie l intrre și serie l ieșire. (C este C ) 27. Pentru iruitul din fig. 27 rețeu de reție negtivă este formtă din: ) R 1 ; ) R B ; ) iruitul nu re reție negtivă; d) R C. (C este C ) v i R B C R1 Fig R C T V CC v o 28. Pentru iruitul din fig. 28 reți negtivă este de tipul: ) prlel l intrre și prlel l ieșire; ) prlel l intrre și serie l ieșire; ) serie l intrre și prlel l ieșire; d) serie l intrre și serie l ieșire. 29. Pentru iruitul din fig. 29 rețeu de reție negtivă este formtă din: ) R 1 ; ) R 3 ; ) R 5 și R 2 ; d) R 4. (C este C ) v i V I R 1 R 2 R 3 T 1 R 4 R 5 Fig V CC v o T 2 C V CC 30. Pentru iruitul din fig. 30 reți negtivă este de tipul: ) prlel l intrre și prlel l ieșire; ) prlel l intrre și serie l ieșire; ) serie l intrre și prlel l ieșire; d) serie l intrre și serie l ieșire. (C 1 și C 2 sânt C ) v i C 1 R 1 R 2 R 3 T 1 C 2 R 4 T 2 R 5 v o R 6 17 Fig

18 31. Pentru iruitul din fig. 31 rețeu de reție negtivă este formtă din: ) R 4 ; ) R 5 și R 6 ; ) R 3 ; d) R 2. (C 1 și C 2 sânt C ) 32. Se onsideră un mplifitor de tensiune u v = Asupr s se pliă o reţie negtivă, funţi de trnsfer reţelei de reție fiind, f v = 0,1. Se ere mplifire în tensiune iruitului u reție negtivă. ) 9,9; ) 42,5; ) 10000; d) Se onsideră un mplifitor de tensiune u v = Asupr s se pliă o reţie negtivă, funţi de trnsfer reţelei de reție fiind, f v = 0,01. Se ere mplifire în tensiune iruitului u reţie negtivă. ) 42,5; ) 9,9; ) 99; d) Se onsideră un mplifitor de tensiune u v = Asupr s se pliă o reţie negtivă, funţi de trnsfer reţelei de reție fiind, f v = Se ere mplifire în tensiune iruitului u reţie negtivă. ) 777; ) 100; ) 9; d) Ce tip de reţie (serie/prlel l intrre, serie/prlel l ieşire) se pliă unui mplifitor de tensiune? (Nu uitţi ă un mplifitor idel de tensiune re R i şi R o 0). ) serie l intrre și serie l ieșire; ) serie l intrre și prlel l ieșire; ) prlel l intrre și serie l ieșire; d) prlel l intrre și prlel l ieșire. 36. Ce tip de reție (serie/prlel l intrre, serie/prlel l ieșire) se pliă unui mplifitor de urent? (Nu uitți ă un mplifitor idel de urent re R i 0 şi R o ). ) serie l intrre și serie l ieșire; ) serie l intrre și prlel l ieșire; ) prlel l intrre și serie l ieșire; d) prlel l intrre și prlel l ieșire. 18

19 37. Ce tip de reţie (serie/prlel l intrre, serie/prlel l ieşire) se pliă unui mplifitor trnsimpednţă? (Nu uitţi ă un mplifitor idel trnsimpednţă re R i 0 şi R o 0). ) serie l intrre și serie l ieșire; ) serie l intrre și prlel l ieșire; ) prlel l intrre și serie l ieșire; d) prlel l intrre și prlel l ieșire. 38. Ce tip de reţie (serie/prlel l intrre, serie/prlel l ieşire) se pliă unui mplifitor trnsdmitnţă? (Nu uitți ă un mplifitor idel trnsdmitnță re R i şi R o ). ) serie l intrre și serie l ieșire; ) serie l intrre și prlel l ieșire; ) prlel l intrre și serie l ieșire; d) prlel l intrre și prlel l ieșire. 39. Se onsideră o rețe Wien în re R 1 = R 2 = 1kΩ și C 1 = C 2 = 100 nf. Să se luleze frevenț de rezonnță, f o rețelei Wien. ) 10 khz; ) 100 Hz; ) 1,9 MHz; d) 1,6 khz. 40. Se onsideră o rețe Wien în re R 1 = R 2 = 16 kω și C 1 = C 2 = 10 nf. Să se luleze frevenț de rezonnță, f o rețelei Wien. ) 1 khz; ) 200 Hz; ) 2 MHz; d) 16 khz. 41. Pentru un osiltor u rețe Wien u frevenț de osilție, f o = 1 khz se unoște vlore rezistenței pentru rezistorele din rețeu Wien R 1 = R 2 = 16 kω. Să se luleze vlore pității elor două ondenstore din rețeu Wien, C 1 = C 2 =?. ) 1 μf; ) 10 nf; ) 1,2 nf; d) 123 pf. 42. Rețeu Wien se utilizeză l: ) osiltorele Colpitts; ) osiltorele Hrtley; ) osiltorele de udiofrevență; d) stiliztorele eletronie de tensiune. 43. L un osiltor rmoni u rețe Wien, frevenț de osilție depinde de: ) tensiune de limentre, +V CC ; ) rețeu Wien; ) puntul stti de funționre l trnzistorelor din mplifitor; d) pnt primului trnzistor din mplifitor. 19

20 44. Rețeu Wien este formtă din: ) oine și diode; ) ondenstore și oine; ) termistore și vristore; d) rezistore și ondenstore. 45. Osiltorele RC se utilizeză: ) l frevențe din gm 1 GHz-20 GHz; ) l frevențe mi mii de 100 khz; ) l frevențe din gm 100 MHz- 250 MHz; d) l frevențe din gm 500 MHz- 1 GHz. 46. Osiltorele Colpitts și Hrtley se utilizeză : ) osiltore de mirounde; ) osiltore de udiofrevență; ) osiltore de rdiofrevență; d) osiltore u frevență mi miă de 20 Hz. 47. Utilizre ristlului de urț în osiltorele Colpitts și Hrtley: ) determină sădere preiziei frevenței de osilție; ) permite limitre mplitudinii de osilție; ) permite un reglj în limite lrgi pentru frevenț de osilție; d) determină reștere preiziei frevenței de osilție. 48. Osiltorele Colpitts și Hrtley sunt osiltore în trei punte deoree: ) frevenț de luru pote lu dor trei vlori distinte; ) proietre lor se fe în trei etpe; ) shem de urent lterntiv re trei noduri; d) puntul stti de funționre l trnzistorului pote fi, în mod letoriu, în unul din ele trei punte posiile. 49. Pentru un osiltor Colpitts se unoște: C 1 = 500 pf, C 2 = 20 pf și L = 100 nh. Să se luleze frevenț de osilție. ) 104,5 khz; ) 970 Hz; ) 114,8 MHz; d) 2,43 GHz. 50. Pentru un osiltor Htley se unoște: L 1 = 180 nh, L 2 = 20 nh și C = 100 pf. Să se luleze frevenț de osilție. ) 104,5 khz; ) 970 Hz; ) 1,14 GHz; d) 35,6 MHz. 51. L un osiltor Colpitts rețeu de reție este formtă din: ) o diodă și două rezistore; ) două rezistore și un ondenstor; ) o oină și două ondenstore; d) un trnzistor ipolr și două trnzistore u efet de împ. 20

21 52. L un osiltor Hrtley rețeu de reție este formtă din: ) o diodă și două rezistore; ) două rezistore și un ondenstor; ) două oine și un ondenstor; d) două rezistore și un vristor. 53. Pentru un osiltor rmoni u reție pozitivă, funți de trnsfer mplifitorului este nottă u A, ir funți de trnsfer rețelei de reție pozitivă este nottă u β. Cu este notții, ondiți de osilție Brkhusen este: ) β A = 2; ) β A = 1; ) β A << 1; d) β A < 0, Pentru un osiltor rmoni u reție pozitivă, funți de trnsfer mplifitorului este nottă u A, ir funți de trnsfer rețelei de reție pozitivă este nottă u β. Cu este notții, ondiți de morsre este: ) β A = 0,707; ) β A = 1; ) β A > 1; d) β A < 0, Pentru un osiltor rmoni u reție pozitivă, funți de trnsfer mplifitorului este nottă u A, ir funți de trnsfer rețelei de reție pozitivă este nottă u β. Cu este notții, ondiți de osilție Brkhusen pentru mplitudine (mplitudine să se păstreze după e semnlul prurge ul de reție pozitivă) este: ) β A = 0,707; ) β A = 1; ) β A > 1; d) φ A + φ B = 0, 2π, 4π,. 56. Pentru un osiltor rmoni u reție pozitivă, funți de trnsfer mplifitorului este nottă u A, ir funți de trnsfer rețelei de reție pozitivă este nottă u β. Cu este notții, ondiți de osilție Brkhusen pentru fză este: ) φ A + φ B < π; ) β A = 1; ) φ A + φ B = 0, 2π, 4π,.; d) φ A + φ B = π; 57. Elementele de iruit: r π, r μ, r o și genertorul de urent omndt în tensiune, de vlore g m v e prțin: ) modelului u prmetrii hirizi l trnzistorului ipolr, vlil l semnl mi; ) modelului TEC-J, vlil l semnl mi; ) modelului nturl l trnzistorului ipolr, vlil l semnl mi; d) modelului TEC-MOS, vlil l semnl mi. 58. Prmetrii: h ie, h fe, h oe și h re prțin: ) modelului u prmetrii hirizi l trnzistorului ipolr, vlil l semnl mi; ) modelului TEC-J, vlil l semnl mi; ) modelului nturl l trnzistorului ipolr, vlil l semnl mi; d) modelului TEC-MOS, vlil l semnl mi. 21

22 59. Pentru un trnzistor ipolr polrizt în regim tivă norml (RAN) se unoște urentul de oletor: I C = 2 ma. Să se luleze pnt de semnl mi trnzistorului, g m. ) 1,6 ma/v; ) 400 ma/v; ) 80 ma/v; d) 10 A/V. 60. Pentru un trnzistor ipolr polrizt în regim tivă norml (RAN) se unoște urentul de oletor, I C = 4 ma și ftorul de mplifire în urent în onexiune emitor omun, β F = 200. Să se luleze prmetrul dinmi de semnl mi, r π. ) 10,4 Ω; ) 250 Ω; ) 1,25 kω; d) 40 kω. 61. Pentru un trnzistor ipolr polrizt în regim tivă norml (RAN) se unoște urentul de oletor, I C = 1 ma și prmetrul dinmi, h fe = 400. Să se luleze prmetrul dinmi de semnl mi, h ie. ) 10 kω; ) 250 Ω; ) 1,5 kω; d) 180 kω. 62. Considerăm două trnzistore ipolre, T 1 și T 2 în onfigurție Drlington, pentru re β F1 = 200 și β F2 = 50. Se ere β FD pentru onfigurți Drlington. ) 10250; ) 250; ) 4; d) Rolul unui stiliztor eletroni de tensiune ontinuă este: ) să mplifie tensiune plită pe intrre s; ) să elimine omponent medie plită pe intrre s; ) să furnizeze l ieșire o tensiune ât mi onstntă; d) să moduleze în mplitudine tensiune plită l intrre. 64. Într-un stiliztor eletroni de tensiune ontinuă, referinț de tensiune pote fi: ) un rezistor; ) o oină; ) o diodă Zenner; d) un termistor. 65. Într-un stiliztor eletroni de tensiune ontinuă, referinț de tensiune pote fi: ) un rezistor; ) o oină; ) o terie; d) un termistor. 22

23 66. Cre este rolul referinței de tensiune într-un stiliztor eletroni de tensiune ontinuă? ) să limiteze frevenț de osilție; ) să ofere o tensiune onstntă; ) să limiteze urentul de srină; d) să mișoreze rezistenț de ieșire. 67. Un iruit eletroni re ptru orne: două orne de limentre și două orne de ieșire. Tensiune de ieșire este sinusoidlă. Ce funție relizeză iruitul? ) mplifitor; ) redresor mono lternnță; ) osiltor rmoni; d) stiliztor eletroni de tensiune ontinuă. 68. Cre din următorele iruitele eletronie u și rețe de reție negtivă și rețe de reție pozitivă? ) mplifitorele; ) redresorele mono lternnță; ) osiltorele rmonie; d) stiliztorele eletronie de tensiune ontinuă. 69. Un iruit eletroni re ptru orne: două orne de intrre și două orne de ieșire. Tensiune de intrre este: v I = 20V ± 2 V. Tensiune de ieșire este: v O = 12V ± 2 mv. Ce funție relizeză iruitul? ) mplifitor; ) redresor mono lternnță; ) osiltor rmoni; d) stiliztor eletroni de tensiune ontinuă. 70. Un iruit eletroni re ptru orne: două orne de intrre și două orne de ieșire. Tensiune de intrre este:. Tensiune de ieșire este: v O = 16V ± 2 V. Ce funție relizeză iruitul? ) mplifitor; ) redresor u filtru; ) osiltor rmoni; d) stiliztor eletroni de tensiune ontinuă. 23

24 Disiplin Ciruite integrte nlogie Pentru shemele din figur 1, se onsideră: I EE =1mA, V BE =0,6V, β=200, r 0 =. Fig.1 1. Cre este shem u e mi mre mplifire în tensiune pe modul diferenţil (Ad)? ) shem din figur ); ) shem din figur ); ) shem din figur ); d) shem din figur d); 2. Cre este shem u e mi miă mplifire în tensiune pe modul diferenţil (Ad)? ) shem din figur ); ) shem din figur ); ) shem din figur ); d) shem din figur d); 3. Cre este shem u e mi mre rezistenţă de intrre pe modul diferenţil (Rid)? ) shem din figur ); ) shem din figur ); ) shem din figur ); d) shem din figur d); 4. Cre este shem u e mi sl rejeţie modului omun? ) shem din figur ); ) shem din figur ); ) shem din figur ); d) shem din figur d); 5. Cre este shem u omportre liniră pentru el mi mre domeniu l tensiunilor de intrre? ) shem din figur ); ) shem din figur ); ) shem din figur ); d) shem din figur d); 6. Cre este modulul mplifiării diferenţile pentru shem din Fig. 1? ) 50V/V ; ) 200V/V; ) 100V/V; d) 400V/V; 7. Cre este modulul mplifiării diferenţile pentru shem din Fig. 1? ) 10V/V ; ) 100V/V; ) 20V/V; d) 200V/V; 8. Ce vlore re rezistenţ de intrre pe modul diferenţil pentru shem din Fig. 1? ) 10k; ) 20k; ) 5k; d) 200k; 9. Ce vlore re rezistenţ de intrre pe modul diferenţil pentru shem din Fig. 1? ) 220k; ) 110k; ) 2k; d) 440k; 10. Cre este putere disiptă de shem din figur Fig. 1? ) 30mW; ) 15mW; ) 300mW; d) 150mW; 24

25 Pentru shemele din figur 2, se onsider: V BE =0,6V, β=, r 0 =. Fig Pentru Fig. 2 se ere vlore rezistenţei R 2 pentru oţine I 0 =60µA. ) 5k; ) 100k; ) 20k; d) 10k; 11. Pentru Fig. 2 se ere vlore rezistenţei R 2 pentru oţine I 0 =120µA. ) 5k; ) 100k; ) 20k; d) 10k; 12. Pentru Fig. 2d se ere vlore rezistenţei R 2 pentru oţine I 0 =30µA ) 5k; ) 100k; ) 20k; d) 10k; 13. Pentru Fig. 2 se ere vlore urentului de oletor prin trnzistorul Q2 in ipotez R 1 =20k? ) 190A; ) 1,9mA; ) 220 A; d) 2,2mA; 14. Pentru Fig. 2 se ere vlore urentului de oletor prin trnzistorul Q2 in ipotez R 1 =20k? ) 470A; ) 0,44mA; ) 220 A; d) 4,7mA; 15. Pentru Fig. 2d se ere vlore urentului de oletor prin trnzistorul Q3 in ipotez R 1 =10k? ) 2,2mA; ) 1,9mA; ) 220 A; d) 190A; Pentru shemele din figur 3, în ipotez ă I DD =0,5mA şi λ=0, răspundeţi l următorele întreări: ( Atenţie l modul în re se fe ieşire din diferenţil!) Fig Cre este shem u e mi slă rejeţie modului omun (RMC)? ) shem din figur ); ) shem din figur ); ) shem din figur ); d) shem din figur d); 17. Cre este shem u e mi miă mplifire in tensiune pe modul diferenţil (Ad)? ) shem din figur ); ) shem din figur ); ) shem din figur ); d) shem din figur d); 25

26 18. Cre este modulul mplifiării diferenţile pentru shem din Fig. 3? ) 100V/V ; ) 10V/V; ) 20V/V; d) 200V/V; 19. Cre este shem u e mi mre mplifire in tensiune pe modul diferenţil (Ad)? ) shem din figur ); ) shem din figur ); ) shem din figur ); d) shem din figur d); 20. Cre este putere disiptă de iruitul din Fig. 3? ) 30mW; ) 15mW; ) 300mW; d) 150mW; 21. Cre este shem u el mi mre domeniu de omportre liniră fţă de tensiune de intrre? ) shem din figur ); ) shem din figur ); ) shem din figur ); d) shem din figur d); Pentru iruitele din figur 4 (reprezentând oglinzi de urent su surse de urent), se onsideră V=6V şi trnzistore rterizte prin: =100, V BE =0,6V şi V A =. 22. Cre shemă reprezintă o sursă Widlr? Fig. 4 ) shem din figur ); ) shem din figur ); ) shem din figur ); d) shem din figur d); 23. Cre shemă reprezintă o sursă Wilson? ) shem din figur ); ) shem din figur ); ) shem din figur ); d) shem din figur d); 24. Cre shemă reprezintă o oglindă simplă de urent? ) shem din figur ); ) shem din figur ); ) shem din figur ); d) shem din figur d); 25. Ce rol re trnzistorul Q3 din Fig. 4? ) reşte rezistenţ internă oglinzii de urent; ) jută l oţinere unui rport de oglindire ât mi propit de vlore 1; ) redue putere disiptă; d) redue dependenţ urentului de referinţă fţă de vriţiile V; 26. Cre shemă pote fi folosită pentru generre urenților forte mii (I O << I REF )? ) shem din figur ); ) shem din figur ); ) shem din figur ); d) shem din figur d); 27. Pentru shem din Fig. 4, onsiderând infinit, se ere vlore rezistenţei R pentru oţine I O =200μA; ) 2,7k; ) 2,4k; ) 27k; d) 24k; 28. Pentru shem din Fig. 4, onsiderând infinit, se ere vlore rezistenţei R pentru oţine I O =200μA; ) 2,7k; ) 24k; ) 27k; d) 2,4k; 29. Pentru shem din Fig. 4, onsiderând infinit, se ere vlore rezistenţei R pentru oţine I O =100μA; 26

27 ) 2,7k; ) 24k; ) 27k; d) 2,4k; 30. În ipotez ă trnzistorele u finit, se ere expresi lgeriă rportul de oglindire (Io/I REF ), pentru shem din Fig. 4? ) I 1 ; ) I I O O 1 ; ) O 1 ; d) I 1 ; O I REF 2 I REF 2 I REF I REF În ipotez ă trnzistorele u finit, se ere expresi lgeriă rportul de oglindire (Io/I REF ), pentru shem din Fig. 4? ) I 1 ; ) I I O O 1 ; ) O 1 ; d) I 1 ; O I REF 2 I REF 2 I REF I REF În ipotez ă trnzistorele u finit, se ere expresi lgeriă rportul de oglindire (Io/I REF ), pentru shem din Fig. 4? ) I 1 ; ) I I O O 1 ; ) O 1 ; d) I 1 ; O I REF 2 I REF 2 I REF I REF IO 33. Cre este shem u el mi sl rport de oglindire (rportul mult diferit de vlore unu )? I REF ) shem din figur ); ) shem din figur ); ) shem din figur ); d) shem din figur d); Pentru iruitele din figur 5 (reprezentând oglinzi de urent su surse de urent), se er: Fig Cre este shem u e mi mre rezistenţă intern? ) shem din figur ); ) shem din figur ); ) shem din figur ); d) shem din figur d); 35. Cre este shem u e mi miă rezistenţă intern? ) shem din figur ); ) shem din figur ); ) shem din figur ); d) shem din figur d); 36. Cre shemă reprezintă o sursă Wilson? ) shem din figur ); ) shem din figur ); ) shem din figur ); d) shem din figur d); 37. Cre shemă reprezintă o sursă de urent de tip sodă? 27

28 ) shem din figur ); ) shem din figur ); ) shem din figur ); d) shem din figur d); 38. Cre shemă reprezintă o sursă de urent de tip Skinger? ) shem din figur ); ) shem din figur ); ) shem din figur ); d) shem din figur d); 39. Pentru re shemă/sheme este devărtă relţi: Iout = 0,5Iref? ) shem din figur ); ) shem din figur ); ) shem din figur ); d) shem din figur d); 40. Pentru re shemă/sheme este devărtă relţi: Iout = Iref? ) shem din figur ); ) shem din figur ); ) shem din figur ); d) shem din figur d); 41. Pentru re shemă/sheme este devărtă relţi: Iout = 2Iref? ) shem din figur ); ) shem din figur ); ) shem din figur ); d) shem din figur d); 42. Cre este expresi proximtivă rezistenţei interne pentru shem din figur 5? ) r r ; ) ds r g m r ds ; ) r g m r ; d) ds r g m r ds ; 43. Cre este expresi proximtivă rezistenţei interne pentru shem din figur 5d? ) r r ; ) ds r g m r ds ; ) r g m r ; d) ds r g m r ds ; Pentru iruitele din figur 6, reprezentând mplifitore de urent ontinuu relizte u AO, se foloseşte o limentte diferenţilă de 6V. Răspundeţi l următorele întreări: Fig Cre este mplifire în tensiune pentru shem din figur 6? ) v = -11V/V ; ) v = -10V/V; ) v = -47V/V; d) v = -48V/V; 45. Cre este mplifire în tensiune pentru shem din figur 6? ) v = -5,6V/V ; ) v = +5,6V/V; ) v = -57V/V; d) v = -56V/V; 46. Cre este mplifire în tensiune pentru shem din figur 6? ) v = 11V/V ; ) v = 10V/V; ) v = -47V/V; d) v = -48V/V; 47. Ce rol re rezistent R3 din figur 6? ) redue mplifire în tensiune; ) reşte mplifire în tensiune; ) redue dependenţ mplifiării fţă de tempertură ; d) redue efetul nedorit l urenţilor de polrizre ; 28

29 48. Ce rol re rezistent R3 din figur 6d? ) redue efetul nedorit l urenţilor de polrizre ; ) reşte mplifire în tensiune; ) redue dependenţ mplifiării fţă de tempertură ; d) redue mplifire în tensiune; 49. Cre este vlore oretă pentru R3 din figur 5? ) R3 = R1 + R2; ) R3 = R1 R2; ) R3 = 0; d) R3 = R1R2; 50. Cre este vlore oret pentru R3 din figur 5d? ) R3 = R1 + R2; ) R3 = R1R2; ) R3 = 0; d) R3 = R1 R2; 51. Cre este e mi mre mplifire în tensiune e pote fi întâlnită pentru shem din figur 6, dă mele rezistenţe folosite u o tolernţă de 5%? ) vmx = 56V/V ; ) vmx = 58,8V/V; ) vmx = 61,89V/V; d) vmx = 58,94V/V; 52. Cre este e mi mi mplifire în tensiune e pote fi întâlnită pentru shem din figur 6, dă mele rezistenţe folosite u o tolernţă de 5%? ) vmin = 56V/V ; ) vmin = 50,66V/V; ) vmin = 53,2V/V; d) vmin = 58,94V/V; 53. Cre este e mi mre mplifire în tensiune e pote fi întâlnită pentru shem din figur 6, dă mele rezistenţe folosite u o tolernţă de 5%? ) vmx = 12,05V/V ; ) vmx = 11,5V/V; ) vmx = 11,52V/V; d) vmx = 10V/V; 54. Cre este e mi mi mplifire în tensiune e pote fi întâlnită pentru shem din figur 6, dă mele rezistenţe folosite u o tolernţă de 5%? ) vmin = 10,04V/V; ) vmin = 10,5V/V; ) vmin = 10,52V/V; d) vmin = 11,52V/V; 55. Se onsider un mplifitor de tensiune relizt u un AO rterizt de SR= 1V/µs. Cre este frevent mxim unui semnl sinusoidl (oret redt) de l ieşire mplifitorului ştiind ă mplitudine mximă semnlului de ieşire este Vomx=10V? ) f mx = 50 khz; ) fmx = 50 Hz; ) fmx = 125kHz; d) f mx = 12,5kHz; Pentru shem din figur 7 se unos: Io=0,1mA, R 1 =22kΩ ; µ n C ox = 80µA/V 2, V TN = 0,75V; N = 0 ; 56. Ce vlore re tensiune V 2? ) V 2 = 1,8V ; ) V 2 = 7,8V; ) V 2 = 2,8V; d) V 2 = 5V; 57. Ce vlore re tensiune V 1? ) V 1 = -1,0V ; ) V 1 = -0,25V; ) V 1 = -0,75V; d) V 2 = 0,5V; Fig. 7 29

30 58. Cre este vlore tensiunii de overdrive pentru M1? ) V ov = 0,25V ; ) V ov = 0,5V ; ) V ov = 0,125V ; d) V ov = 0,4V ; 59. Cre este putere disiptă de întreg shemă? ) P d = 0,25mW ; ) P d = 1mW ; ) P d = 0,5mW ; d) P d = 0,125mW ; Pentru shem din figur 8 se unos: V 1 =1,5V; V 2 =3,5V; I 1 =120µA, L 1 =1µm, L 2 =1µm, µ n C ox = 120µA/V 2, V TN = 1V; N = 0 ; Fig Determinţi W 1 şi W 2 pentru ele două trnzistore. ) W 1 =8µm ir W 2 =2µm; ) W 1 =8µm ir W 2 =4µm; ) W 1 =2µm ir W 2 =8µm; d) W 1 =4µm ir W 2 =4µm; Pentru shem din figur 9 se unos: V 1 =1,5V, V 2 =3,5V, I 1 =90µA, W 1 =16µ, W 2=8µ, µ n C ox = 90µA/V 2, V TN = 1V; N = 0 ; Fig Determinţi L 1 şi L 2 pentru ele două trnzistore. ) L 1 =2µm ir L 2 =2µm; ) L 1 =4µm ir L 2 =4µm; ) L 1 =2µm ir L 2 =4µm; d) L 1 =4µm ir L 2 =2µm; 30

31 Pentru shem din figur 10 se unos: I 1 =100µA, W1 16, L1 2 W 2 32, L2 4 µ n C ox = 100µA/V 2, V TN = 1V; N = 0 ; Fig Determinţi tensiunile V 1 şi V 2. ) V 1 =1,5V ir V 2 =2,0V; ) V 1 =1,5V ir V 2 =3,0V; ) V 1 =2,0V ir V 2 =1,5V; d) V 1 =1,5V ir V 2 =1,5V; Shem din figur 11 reprezintă o strutură de operţionl de tip Miller pentru re se unos: V DD =5V V SS = -5V, I REF = 100µA, V TN = V TP =0,75V, µ n C ox =80 µa/v 2 µ p C ox = 30µA/V 2 ; N = P =0,1V -1, pitte ehivlent in nodul A, C = 0,2pF, Fig. 11 pitte ehivlent in nodul B, C = 3pF. Se onsideră următorele notţii: - g m, r trnsondutnţ respetiv rezistenţ ehivlentă primului etj de mplifire; - g m, r trnsondutnţ respetiv rezistenţ ehivlentă elui de-l doile etj de mplifire; Răspundeţi l următorele întreări: 63. Cre elemente din shemă formeză srin eletriă etjului diferenţil? ) M5 si M8; ) M1 si M2; ) M3 si M4; d) M6 si C; 64. Cre elemente din shemă e prtiipă l polrizre etjului diferenţil? ) M5, M8, I REF ; ) M1 si M2; ) M3 si M4; d) M6 si C; 31

32 65. Cre trnzistor este elementul tiv în etjul doi de mplifire? ) M8; ) M1; ) M7; d) M7 si C; 66. Cre este urentul de drenă pentru trnzistorele din etjul diferenţil? ) I 1 =I 2 = 100 µa; ) I 1 =I 2 = 25µA; ) I 1 =I 2 = 200 µa; d) I 1 =I 2 = 50 µa; 67. Cre este urentul de drenă pentru trnzistorul M6? ) I 6 = 150 µa; ) I 6 = 300 µa; ) I 6 = 200 µa; d) I 6 = 100 µa; 68. Cre este urentul de drenă pentru trnzistorul M3? ) I 3 = 50µA; ) I 3 = 100µA; ) I 3 = 25µA; d) I 3 = 150µA; 69. Cre este tensiune de overdrive pentru trnzistorul M2? ) V OV2 = 250mV; ) V OV2 = 0,333V; ) V OV2 = 0,666V; d) V OV2 = 70. Cre este tensiune de overdrive pentru trnzistorul M6? 1 24 V; ) V OV6 = 250mV; ) V OV6 = 1,412V; ) V OV6 = 71. Cre este modulul mplifiării în tensiune primului etj? 1 V; d) VOV6 = ) V1 = 15,33V/V; ) V1 = 3,33V/V; ) V1 = 30V/V; d) V1 = 80dB; 72. Cre este modulul mplifiării în tensiune etjului doi? 2 1 V; 2 2 ) V2 = 15,33V/V; ) V2 = 20 2 V/V; ) V2 = 10 2 V/V; d) V2 = 80dB; 73. Cre este mplifire în tensiune întregului iruit? ) V 84,8V/V; ) V 88,21dB; ) V = 30 2 V/V; d) V 148,66 V/V; 74. Cre este putere disiptă întregului iruit? ) P D = 2,0 mw; ) P D = 4,0 mw; ) P D = 40,0 mw; d) P D = 15,33 mw; 75. Ce rol re ondenstorul C? ) ompensre fzei; ) redue putere disipt de iruit; ) reste frevent de luru iruitului; d) redue tensiune de limentre; 76. Cre este rezistenţ ehivlentă nodului A? ) r A 50 k; ) r A 10 M; ) r A 100 k; d) r A 2,66 M; 77. Cre este rezistenţ ehivlentă nodului B? ) r B 50 k; ) r B 10 M; ) r B 100 k; d) r B 2,66 M; 78. Cre este frevenţ de tăiere operţionlului? ) f T 1 1 ; ) f 2 r r g C m C 1 g m T ; ) 2 C 79. Cre este frevenţ l re este mplst polul seundr? ) f p 2 g m T ; d) 2 C C f 1 g m T ; 2 C C g m ; ) f p 2 rr g mc 2 C 2 C ; ) 1 g m f p 2 2 C ; d) 1 g m f p 2 C 2 C ; C 80. Cre este frevenţ l re este mplst zeroul funţiei de trnsfer? ) f z 1 1 ; ) f 2 r r g C m C 1 g m z ; ) 2 C f 1 g m z ; d) 2 C C f f 1 1 g m z ; 2 C C 32

33 Disiplin Miroproesore și miroontrolere 1. Câte linii de drese re o memorie ROM u orgnizre 512k x 8? ) 17 ) 18 ) 19 d)20 2. Câte linii de drese re o memorie DRAM u orgnizre 256kx1? ) 9 ) 18 ) 8 d)20 3. Cre este rolul semnlului de l o memorie DRAM? ) Ativre iruit ) Prelure dresă linie ) Prelure dresă olonă d) Vlidre ieșiri 4. Cre este rolul semnlului de l o memorie DRAM? ) Ativre iruit ) Prelure dresă linie ) Prelure dresă olonă d) Vlidre ieșiri 5. De e este neesră operți de refresh l o memorie DRAM? ) Redue onsumul ) Refe onținutul pierdut l elulelor de memorie ) Reîmprospăteză onținutul urent l elulelor de memorie d) Mărește pitte 6. Cre este pitte unei memorii SRAM u 20 linii de drese și 16 linii de dte? ) iți ) iți ) iți d) iți 7. Se dă numărul -45h. Cre este vlore în od omplement fță de doi pe 8 iți numărului dt? ) 0BBh ) 44h ) 45h d) 0BAh 8. O memorie SRAM re pitte de 1 M și 16 linii de dte. Câte linii de drese prezintă memori? ) 16 ) 18 ) 20 d) O memorie ROM re pitte de 4M și 14 linii de drese. Câte linii de dte re memori? ) 16 ) 12 ) 10 d) O memorie DRAM re o orgnizre de 1Mx1. Câte linii de drese re memori? ) 16 ) 12 ) 10 d) Un miroproesor Z-80 onține în registrul A vlore 6Dh și exeut instruțiune XOR A. În e stre se v fl inditorul Z după operție? ) 0 ) 1 ) Three stte d) Nu se pote preiz 12. Un miroproesor Z-80 onține în registrul A vlore 0D6h și exeut instruțiune XOR A. Ce v onține registrul A după operție? ) 0D6h ) 0FFh ) 00h d) 29h 13. Un miroproesor Z-80 treuie să exeute instruțiune de slt neondiționt JR e, re se flă în memorie l dres 1120h. Cre treuie să fie vlore hexzeimlă lui e pentru sltul să se efetueze l dres 1100h? ) 0DEh ) 20h ) 0FEh d) 1Eh 33

34 14. Un miroproesor Z-80 treuie să exeute instruțiune de slt neondiționt JR e, re se flă în memorie l dres 1120h. Cre treuie să fie vlore hexzeimlă lui e pentru sltul să se efetueze l dres 1140h? ) 0DEh ) 20h ) 0FEh d) 1Eh 15. Un miroproesor Z-80 exeută sevenț de instruțiuni: LD SP, 1000h LD DE, 1234h LD BC, 5678h LD HL, 90ABh PUSH HL PUSH BC PUSH DE Ce v onține loți de memorie 0FFFh după exeuți sevenței? ) 56h ) 0ABh ) 90h d) Nu se pote preiz 16. Un miroproesor Z-80 exeută sevenț de instruțiuni: LD SP, 1000h LD DE, 1234h LD BC, 5678h LD HL, 90ABh PUSH HL PUSH BC PUSH DE Ce v onține loți de memorie 0FFEh după exeuți sevenței? ) 56h ) 0ABh ) 90h d) Nu se pote preiz 17. Un miroproesor Z-80 exeută sevenț de instruțiuni: LD SP, 1000h LD DE, 1234h LD BC, 5678h LD HL, 90ABh PUSH HL PUSH BC PUSH DE Ce v onține loți de memorie 0FFDh după exeuți sevenței? ) 56h ) 0ABh ) 90h d) Nu se pote preiz 18. Un miroproesor Z-80 exeută sevenț de instruțiuni: LD SP, 1000h LD DE, 1234h LD BC, 5678h LD HL, 90ABh PUSH HL PUSH BC PUSH DE Ce v onține loți de memorie 0FFAh după exeuți sevenței? ) 12h ) 34h ) 56h d) 78h 34

35 19. Un miroproesor Z-80 exeută sevenț de instruțiuni: LD SP, 1000h LD DE, 1234h LD BC, 5678h LD HL, 90ABh PUSH HL PUSH BC PUSH DE Ce v onține registrul SP după exeuți sevenței? ) 1002h ) 1006h ) 0FFCh d) 0FFAh 20. Un miroproesor Z-80 exeută sevenț de instruțiuni: LD SP, 1000h LD DE, 1234h LD BC, 5678h LD HL, 90ABh PUSH HL PUSH BC POP DE Ce v onține registrul SP după exeuți sevenței? ) 1002h ) 1006h ) 0FFCh d) 0FFAh 21. Un miroproesor Z-80 exeută sevenț de instruțiuni: LD SP, 1000h LD DE, 1234h LD BC, 5678h LD HL, 90ABh PUSH HL PUSH BC POP DE Ce v onține registrul DE după exeuți sevenței? ) 1000h ) 1234h ) 5678h d) 90ABh 22. Un miroproesor Z-80 exeută sevenț de instruțiuni fltă în memorie de l dres 1100h: LD SP, 1000h CALL 1234h Ce v onține loți de memorie 0FFFh după exeuți sevenței? ) 06h ) 11h ) 12h d) 34h 23. Un miroproesor Z-80 exeută instruțiune JR 0FEh. Cre este dres surutinei pelte de instruțiune? ) Slt îninte peste 2 loții ) Slt l etihet 0FEh ) Relure exeuției intruțiunii d) Slt l dres 0Feh 24. Un miroproesor Z-80 onține în registrul A vlore 5Eh. Cre este onținutul umultorului după exeuți instruțiunii CPL? ) 5Fh ) 5Dh ) 0A1h d) 0A2h 25. Un miroproesor Z-80 onține în registrul A vlore 3Ah, ir în inditorul Cy vlore 1. Cre este onținutul umultorului după exeuți instruțiunii RR A? ) 9Dh ) 1Bh ) 75h d) 74h 35

36 26. Un miroproesor Z-80 onține în registrul A vlore 3Ah, ir în inditorul Cy vlore 1. Cre este onținutul lui Cy după exeuți instruțiunii RRC A? ) 9Dh ) 1Bh ) 75h d) 74h 27. Un miroproesor Z-80 onține în registrul A vlore 3Ah, ir în inditorul Cy vlore 1. Cre este onținutul umultorului după exeuți instruțiunii RLC A? ) 9Dh ) 1Bh ) 75h d) 74h 28. Un miroproesor Z-80 onține în registrul A vlore 3Ah, ir în inditorul Cy vlore 1. Cre este onținutul lui Cy după exeuți instruțiunii RL A? ) 9Dh ) 1Bh ) 75h d) 74h 29. Un miroproesor Z-80 onține în registrul A vlore 3Ah. Cre este onținutul lui A după exeuți instruțiunii SLA A de două ori suesiv? ) 0E9h ) 0E8h ) 0EBh d) Nu se pote preiz 30. Un miroproesor Z-80 onține în registrul A vlore 3Ah. Cre este onținutul lui A după exeuți instruțiunii SET 6,A? ) 7Ah ) 3Ah ) 2Ah d) 0BAh 31. Un miroproesor Z-80 onține în registrul A vlore 3Ah. Cre este onținutul lui A după exeuți instruțiunii RES 4,A? ) 7Ah ) 3Ah ) 2Ah d) 0BAh 32. Un miroproesor Z-80 onține în registrul A vlore 3Ah. Cre este onținutul inditorului Z după exeuți instruțiunii BIT 6,A? ) 1 ) 0 ) Three stte d) Nu se pote preiz 33. Un miroproesor Z-80 onține în registrul DE vlore 3A4Bh, ir în registrul HL vlore 1C2Dh. Cre este onținutul registrului H după exeuți instruțiunii EX DE,HL? ) 3Ah ) 4Bh ) 1Ch d) 2Dh 34. Un miroproesor Z-80 onține în registrul HL vlore 1C2Dh, ir în registrul SP vlore 0100h. Memori RAM mirosistemului din re fe prte miroproesorul onține l dres 0100h vlore 5Eh, ir l dres 0101H vlore 6Fh. Cre este onținutul registrului L după exeuți instruțiunii EX (SP),HL? ) 1Ch ) 2Dh ) 5Eh d) 6Fh 35. Un miroproesor Z-80 onține în registrul HL vlore 1C2Dh, ir în registrul SP vlore 0100h. Memori RAM mirosistemului din re fe prte miroproesorul onține l dres 0100h vlore 5Eh, ir l dres 0101H vlore 6Fh. Cre este onținutul registrului H după exeuți instruțiunii EX (SP),HL? ) 1Ch ) 2Dh ) 5Eh d) 6Fh 36. Un miroontroler 8051 onține în registrul A vlore 5Bh și exeut instruțiune XRL A. Ce v onține registrul A după operție? ) 0FFh ) 00h ) 5Bh d) 0A4h 37. Un miroontroler 8051 onține în registrul A vlore 5Bh și exeut instruțiune XRL A. În e stre se v fl inditorul Z după operție? ) 0 ) 1 ) Three stte d) Nu se pote preiz 36

37 38. Un miroontroler 8051 onține în registrul DL vlore 7Eh, în registrul DH vlore 4Ah și în registrul A vlore 3Fh. Se exeută instruțiune A. Cre este dres loției de memorie re v fi srisă prin instruțiune exeuttă? ) 3F7Eh ) 7E4Ah ) 7E3Fh d) 4A7Eh 39. Un miroontroler 8051 onține în registrul DL vlore 7Eh, în registrul DH vlore 4Ah și în registrul A vlore 32h. Se exeută instruțiune MOVC A, A+@DPTR. Cre este dres loției de memorie re v fi itită prin instruțiune exeuttă? ) 7E4Ah ) 4A32h ) 4A7Eh d) 327Eh 40. Un miroontroler 8051 onține în memori RAM internă l dres 35h dt 36h, ir l dres 37h dt 38h. Cre v fi efetul produs după exeuți instruțiunii MOV 35h,37h? ) depune l dres 35h dt 38h ) depune l dres 35h dt 37h ) depune l dres 37h dt 35h d) depune l dres 37h dt 36h 41. Un miroontroler 8051 onține în memori RAM internă l dres 35h dt 36h, ir l dres 37h dt 38h. Cre v fi efetul produs după exeuți instruțiunii MOV 35h,#37h? ) depune l dres 35h dt 38h ) depune l dres 35h dt 37h ) depune l dres 37h dt 35h d) depune l dres 37h dt 36h 42. Un miroontroler 8051 onține în memori RAM internă l dres 35h dt 36h, ir l dres 37h dt 38h. Cre v fi efetul produs după exeuți sevenței de instruțiuni: MOV R1, #35h MOV 37h,@R1? ) depune l dres 35h dt 38h ) depune l dres 35h dt 37h ) depune l dres 37h dt 35h d) depune l dres 37h dt 36h 43. Un miroontroller 8051 onține în registrul A dt 27h. Cre v fi onținutul registrului A după exeuți instruțiunii SWAP A? ) 72h ) 22h ) 77h d) 00h 44. Un miroontroller 8051 onține în registrul A dt 5Ah. Cre v fi efetul exeuției sevenței de instruțiuni supr umultorului: CLR C RLC A ) A=5Bh ) A=0B4h ) A=2Dh d) A=0ADh 45. Un miroontroller 8051 onține în registrul A dt 5Ah. Cre v fi efetul exeuției sevenței de instruțiuni supr umultorului: CLR C RL A ) A=5Bh ) A=0B4h ) A=2Dh d) A=0ADh 46. Un miroontroller 8051 onține în registrul A dt 0A5h. Cre v fi efetul exeuției următorei sevențe de instruțiuni supr umultorului: CPL A RR A ) A=5Bh ) A=0B4h ) A=2Dh d) A=0ADh 37

38 47. Un miroontroller 8051 exeută sevenț de instruțiuni: MOV R2,#10h Etih1: MOV R0,#05h INC R2 DJNZ R0, Etih1 Etih2: NOP Cre este onținutul registrului R2 după exeuți instruțiunii NOP de l Etih2? ) R2=15h ) R2=0Bh ) R2=16h d) R2=09h 48. Un miroontroller 8051 exeută sevenț de instruțiuni: MOV R2,#10h Etih1: MOV R0,#05h DEC R2 DJNZ R0, Etih1 Etih2: NOP Cre este onținutul registrului R2 după exeuți instruțiunii NOP de l Etih2? ) R2=15h ) R2=0Bh ) R2=16h d) R2=09h 49. Un miroontroller 8051 onține în registrul SP dt 07h, în umultor dt 10h și exeută instruțiune PUSH A. Cre este dres loției de stivă folosită de instruțiune exeuttă? ) 07h ) 10h ) 08h d) 11h 50. Un miroontroller onține în registrul A dt 05h, ir în registrul B dt 02h. Cre este onținutul lui A după exeuți instruțiunii MUL AB? ) 02h ) 10h ) 01h d) 0Ah 51. Un miroontroller onține în registrul A dt 05h, ir în registrul B dt 02h. Cre este onținutul lui B după exeuți instruțiunii DIV AB? ) 02h ) 10h ) 01h d) 0Ah 52. Un iruit Z80-PIO este plst în spțiul dreselor I/O l unui mirosistem u miroproessor Z80 l dres de ză 0E0h. Intrre iruitului este onettă l lini de drese A1 sistemului de lul, ir intrre iruitului este onettă l lini de drese A0 sistemului de lul. Cre este dres I/O de dte l re răspunde portul A l iruitului? ) 0E0h ) 0E1h ) 0E2h d) 0E3h 53. Un iruit Z80-PIO este plst în spțiul dreselor I/O l unui mirosistem u miroproessor Z80 l dres de ză 0E0h. Intrre iruitului este onettă l lini de drese A1 sistemului de lul, ir intrre iruitului este onettă l lini de drese A0 sistemului de lul. Cre este dres I/O de omenzi l re răspunde portul B l iruitului? ) 0E0h ) 0E1h ) 0E2h d) 0E3h 54. Cu jutorul unui iruit Intel 8253 treuie genert un semnl de osiltoriu TTL u ftor de umplere 1/2. În e mod de operre treuie să lureze nlul iruitului 8253 orespunzător semnlului genert? ) 0 ) 1 ) 2 d) Cu jutorul nlului 0 de l un iruit 8253 treuie să se relizeze divizre u vlore (10) unui semnl digitl plit intrării nlului. Cre este vlore hexzeimlă onstntei de divizre u re treuie progrmt nlul? ) 9303h ) 3039h ) 3930h d) 3093h 38