ÎNCERCAREA IZOLAŢIEI TRANSFORMATOARELOR PRIN METODE NEDISTRUCTIVE
|
|
- Καίσαρ Ηλιόπουλος
- 5 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 ÎRR IZOLŢII TRSFORMTORLOR PRI MTOD DISTRUTIV. ze teoretie Îerările edistrutive le izolţiei ehipmetelor de îltă tesiue se exeută folosid tesiue otiuă su ltertivă ărei mărime este iferioră tesiuii de fuţiore (tesiue e mi ridită petru ehipmet), stfel îât stre izolţiei să u fie fettă egtiv urmre efetuării îerărilor. Mjoritte trsformtorelor de forţă existete î explotre u izolţi iteră de tipul hârtie-ulei, fiid formtă di strturi de hârtie şi rto rigid impregte u ulei eletroizolt ître re există spţii petru irulţi uleiului, re sigură răire miezului şi îfăşurărilor. Stre izolţiei trsformtorului este o rezulttă stării estor mterile, supuse soliitărilor eletrie, termie şi himie timp îdelugt. urmre estor soliitări, izolţi se degrdeză treptt. litte izolţiei itere trsformtorelor pote fi preită pri rezulttele uor îerări edistrutive eletrie şi eeletrie. umărul estor este destul de mre, dr umi âtev sut sufiiet de simple şi rpide petru pute fi folosite î explotre uretă trsformtorelor, impliâd şi ehipmete esiile preţ şi omplexitte. Îerările folosite uret sut: Îerre uleiului di trsformtor; Măsurre rezisteţei de izolţie şi oefiietului de sorţie, pri îerre u tesiue otiuă; Măsurre ftorului de pierderi dieletrie (tgδ), pri îerre u tesiue ltertivă de freveţă idustrilă; lte îerări edistrutive, dr ăror relizre eesită prtură mi omplexă şi mi sumpă şi ăror rezultte se preteză mi les uei iterpretări littive, eputâd fi preis utifite î vedere luării uei deizii privid eesitte remedierii su otiure fuţioării sut: Măsurre ivelului desărărilor prţile; Spetrosopi î domeiul timpului su freveţei; Termogrfi. Tehi tesiuilor îlte Lurări de lortor 005
2 Î lurre de fţă se vor lu î osiderre umi metode eletrie de îerre edistrutive u tesiue otiuă şi de freveţă idustrilă, folosite î mod uret î istlţiile sistemului eletroeergeti, u pliţie l îerre trsformtorelor de forţă trifzte. ) Măsurre rezisteţei de izolţie Rezisteţ eletriă izolţiei, umită rezisteţă de izolţie, este determită experimetl rportul ditre tesiue otiuă plită şi uretul re tree pri izolţi îertă. osiderâd tesiue osttă, uretul sorit de izolţie desreşte eliir î fuţie de timp pe măsur vsării proeselor de polrizre di dieletriii ompoeţi. O mre iflueţă supr desfăşurării estor proese o exerită oţiutul de umiditte l izolţiei; u ât est este mi ridit, polrizre se desfăşoră mi repede şi osumă mi multă eergie. stfel rezisteţ de izolţie juge mi rpid l vlore stiliztă, ir estă vlore este orespuzător mi miă. Dtorită estui fpt metodele prtie de îerre ostă î: măsurre vlorii rezisteţei de izolţie l u momet preizt de l îeputul îerării (el mi dese l 60 s); lulul rportului ditre vlorile rezisteţei de izolţie măsurte l două momete preizte (frevet l 5 s şi l 60 s), rport umit oefiiet de sorţie. u ât izolţi îertă este mi lipsită de umiditte, u tât vlore R 60 este mi mre, ir oefiietul de sorţie este mi mre deât. Dă mărime rezisteţei de izolţie depide de volumul de mteril eletroizolt, oefiietul de sorţie, fiid rportul două vlori le rezisteţei eleşi izolţii u mi depide de volumul estei, putâd fi folosit petru omprţi stării izolţiei uor ehipmete diferite, dr u elşi sistem de izolţie. Depedeţ de tempertură vlorii rezisteţei de izolţie re lo î ses ivers deât î zul rezisteţei odutorelor. stfel, u reştere temperturii rezisteţ de izolţie sde. Rportre (relulre) vlorii rezisteţei de izolţie măsurtă l tempertur t l o tempertură t se fe: pri îmulţire u ftorul de oreţie k, dă t < t, pri împărţire u ftorul de oreţie k,dă t > t. Ftorul de oreţie depide de Δt = t - t, oform telului. Telul - Ftorul de oreţie rezisteţei de izolţie î fuţie de tempertură Δt ( 0 ) k,04,08,,7,,5,84,5,75,4 4,5 5, 6, 7,5 9,,,9 7 Tehi tesiuilor îlte Lurări de lortor 005
3 Vlorile k idite î telul sut iformtive şi se foloses dă u există rezultte le măsurării rezisteţei de izolţie l diferite temperturi, petru trsformtorul îert. semee vlori pot fi meţiote î uletiul de îerre l friii. u jutorul estor perehi de vlori (R iz, t) se trseză drept R iz =f(t), re pote fi folosită petru determire vlorii medii ftorului k petru trsformtorul îert. ) Măsurre ftorului de pierderi dieletrie (tgδ) Ftorul de pierderi dieletrie este defiit rportul ditre ompoetele tivă şi retivă le uretului sorit de o izolţie supusă tesiuii de freveţă idustrilă. Dă mărime ompoetei retive (pitivă) este impusă, î priipl, de ofigurţi izolţiei (geometrie şi mterile), ompoet tivă refletă proesele de oduţie şi polrizre di dieletri, proese u tât mi itese u ât dieletriul este mi îmătrâit şi re u oţiut de umiditte mi mre. şdr, tgδ pote fi folosit petru rterizre pierderilor de putere tivă î izolţie, de ude şi deumire de ftor de pierderi dieletrie. Mărime tgδ u depide de volumul izolţiei, i umi de ompoeţ ei şi de grdul de deteriorre (î priipl umezire). Tempertur izolţiei iflueţeză proesele de oduţie şi polrizre di dieletri, stfel ă şi mărime ftorului de pierderi dieletrie este iflueţtă de tempertură î sesul reşterii vlorii l reştere temperturii. Rportre (relulre) vlorii tgδ măsurtă l tempertur t l o tempertură t se fe: pri împărţire u ftorul de oreţie k, dă t < t, pri îmulţire u ftorul de oreţie k, dă t > t. Ftorul de oreţie depide de Δt = t - t, oform telului. Telul Ftorul de oreţie tgδ de izolţie î fuţie de tempertură Δt ( ) k,0,06,09,,5,5,5,75,,65,5 4 4,6 5, 6, 7 Vlorile k idite î telul sut iformtive şi se foloses dă u există rezultte le măsurării tgδ l diferite temperturi, petru trsformtorul îert. semee vlori pot fi meţiote î uletiul de îerre l friii. u jutorul estor perehi de vlori (tgδ, t) se trseză drept tgδ = f(t), re pote fi folosită petru determire vlorii medii ftorului k petru trsformtorul îert. Tehi tesiuilor îlte Lurări de lortor 005
4 Tempertur izolţiei este osidertă fi reprezettă de tempertur uleiului di trsformtor l prte superioră uvei. Î zul trsformtorelor trifzte, îerre izolţiei se pote reliz seprt pe zoe prţiâd elor două (su trei) îfăşurări, dr u şi pe zoe referitore l fzele îfăşurărilor, dtorită oexiuilor eletrie ditre oije. Di est motiv, pe durt îerărilor, orele de liie le elor trei fze le fieărei îfăşurări se legă glvi viziil, est fiid util di motive de eletroseuritte.. Idiţii metodie Îerările edistrutive meţiote mi sus se vor pli uui trsformtor trifzt u două îfăşurări, vâd priipli prmetri: U = 5/0,4 kv, S = 40 kv. oexiue îfăşurării de 5 kv fost modifită di triughi (ş um este, pe prte de medie tesiue,l trsformtorele flte î explotre) î ste u eutrul esiil pritro treere izoltă, mottă pe pul uvei. estă modifire fost eesră petru se pute exeut şi îerre u tesiue mărită idusă izolţiei, folosid sheme de motj moofzte. Îfăşurre de josă tesiue fost de semee modifită petru se pute reliz tote tipurile de oexiui: ste, triughi, zig-zg. Îfăşurările fzelor u fost divizte î âte două semioie le ăror extremităţi u fost oette l o plă de ore dăugtă pe pul uvei trsformtorului. Î este odiţii, se pot simul şi îerările u tesiue mărită speifie trsformtorelor IT/MT... Măsurre rezisteţei de izolţie şi oefiietului de sorţie Modul de măsurre rezisteţei de izolţie l trsformtorul u două îfăşurări este dt î telul î re IT reprezită îfăşurre de îltă tesiue, ir JT îfăşurre de josă tesiue. Telul - Măsurre rezisteţei de izolţie r. rt. Îfăşurre l re se efetueză măsurre Se legă l pămât IT uv, JT JT uv, IT IT+JT uv feture măsurării propriu-zise v fi preedtă de o surtiruitre şi legre l pămât orelor melor îfăşurări petru o durtă de el puţi 5 miute; ître îerări îfăşurările vor fi irăşi surtiruitte l pămât el puţi miute. este operţii u sopul de Tehi tesiuilor îlte Lurări de lortor 005 4
5 elimi sriile eletrie rezidule di izolţie de l îerre terioră, deoree este pot fet rezulttul măsurătorilor. Măsurre se exeută u jutorul prtului MΩ-metru tip M5, ărui mod de utilizre este prezett î ex. Tesiue de îerre, furiztă de surs iteră MΩ-metrului, se lege î fuţie de tesiue omilă izolţiei îerte, stfel: 500 V petru îfăşurările de josă tesiue, 000 V petru îfăşurările u tesiue omilă ître şi 0 kv 500 V su 5000 V petru îfăşurările u tesiue omilă de peste 0 kv. După efeture motjului de îerre oform telului, se rordeză MΩ-metrul l zo de măsurt şi se psă pe utoul de măsurre, pri re se oeteză tesiue de îerre l oietul îert. Îtruât tesiue de îerre pote fi de pâă l 500 V, odutorele de măsură treuie să fie izolte orespuzător, ir opertorul să u le tigă pe durt îerării. Idiţiile MΩ-metrului se ites l 5 s şi respetiv 60 s după păsre pe utoul. Rezulttele măsurătorilor se oteză î telul 4, oloele şi 4. oefiietul de sorţie se determiă rport l rezisteţelor de izolţie: Telul 4 Rezulttele măsurării rezisteţei de izolţie r. rt. Îfăşurre. l re se măsoră Se legă l pămât R 5 (MΩ) Vlori măsurte l t med =... 0 R 60 (MΩ) R60 k s =. () R 5 Vlore R 60 relultă l t 0 = 0 0 k s R 60 (MΩ) k s Vlori ormte î explotre R iz l 0 0 k s (MΩ) oluzii IT JT + 00 (5 kv) uv JT IT + >. (0,4 kv) uv IT+JT uv.. Măsurre ftorului de pierderi dieletrie izolţiei îfăşurărilor Strutur omplexă izolţiei trsformtorelor fe eesră determire tgδ izolţiei fieărei îfăşurări fţă de uvă şi izolţiei ditre îfăşurări, î oformitte u shem Tehi tesiuilor îlte Lurări de lortor 005 5
6 di fig., re se referă l u trsformtor u două îfăşurări. Petru se pute determi ftorul de pierderi dieletrie l fieărei zoe treuies relizte trei măsurători, oetâd orele trsformtorului oform telului 5. IT JT uv 0 0 Fig.- Shem ehivletă izolţiei itere trsformtorului u două îfăşurări Telul 5 Măsurre tgδ l trsformtorul u două îfăşurări Mărimile r. Zo măsurtă măsurte rt. IT (JT + uv), tgδ (IT+JT) uv, tgδ JT (IT+uv), tgδ u mărimile măsurte, i, tgδ i se determiă pităţile şi vlorile tgδ orespuzătore izolţiei fieărei îfăşurări fţă de uvă şi ître îfăşurări, folosid relţiile de lul: petru pităţi + 0 =, petru ftorul de pierderi dieletrie tgδ + tgδ tgδ tgδ 0 =, =, + = ; () tgδ + tgδ tgδ tgδ 0 =, + tgδ + tgδ tgδ tgδ =. () + Prmetrii i, tgδ i meţioţi se măsoră u o pute de uret ltertiv de îltă tesiue (Pute Sherig). Se v folosi o pute de tip MD-6, ărei mod de utilizre este dt î ex. Shem de măsurre, utiliztă el mi frevet î explotre, este shem iverstă (răsturtă), re permite meţiere uvei trsformtorului legtă l pămât pe durt îerării. Folosire estei sheme se v fe oetâd trsformtorul î motjul puţii (pitte x ) oform telului 6. Tesiue de îerre pote fi tesiue omilă puţii (0 kv) umi petru prim zoă măsurtă. Petru elellte două, tesiue de îerre u treuie să depăşesă tesiue omilă e mi miă orelor legte l sursă. estă tesiue pote fi oţiută folosid u trsformtor Tr. devt, de josă tesiue. Motjele sut prezette î fig.. Shem diretă (ormlă), re eesită izolre uvei trsformtorului îert fţă de pămât, pote fi folosită mi les î lortorele de îerări. Modul de oetre orelor Tehi tesiuilor îlte Lurări de lortor 005 6
7 trsformtorului pote fi elşi î telul 6, u deoseire ă este ore se legă î motjul puţii î telul 7, respetiv fig.. Telul 6 - Măsurre tgδ î motj iverst l puţii Sherig Mărimile măsurte r. rt. Se legă l or x Se legă l pămât Tesiue de îerre (kv), tgδ IT JT + uv 0, tgδ JT IT + uv 0,4, tgδ IT+JT uv 0,4 H I 4 K M 4 I R ρ P Tr. I Fig. iruitul de îerre îerre u pute Sherig MD-6 î motj iverst Telul 7 - Măsurre tgδ î motj orml l puţii Sherig(I) Mărimile Se legă l surs măsurte de tesiue de r. rt. Se legă l or x Tesiue de îerre (kv) îerre, tgδ IT JT + uv 0, tgδ JT IT + uv 0,4, tgδ IT+JT uv 0,4 Tr. H K M 4 R I 4 I ρ P I Fig. - iruitul de îerre îerre u pute Sherig MD-6 î motj diret (I) Tehi tesiuilor îlte Lurări de lortor 005 7
8 oetre trsformtorului îert î motjul orml l puţii se pote fe şi oform telului 8, modlitte re prezită vtjul determiării direte prmetrilor şi tgδ petru zoele de izolţie di fig.. Determire este fettă, teoreti, de o erore ărei mărime se dovedeşte, prti, u totul eîsemtă. r. rt. Telul 8 Măsurre tgδ î motj orml l puţii Sherig(II) Zo măsurtă Mărimile măsurte Se legă l surs de tesiue de îerre Se legă l or x Se legă l pămât Tesiue de îerre (kv) 0, tgδ 0 IT uv JT 0, tgδ IT JT uv 0 0, tgδ 0 JT uv IT 0,4 estă modlitte re şi vtjul posiilităţii de măsurre l o tesiue mi propită de tesiue omilă petru mele zoe de izolţie de îltă tesiue. iruitul de îerre este prezett î fig.4. Restriţi utilizării uui trsformtor de limetre devt petru tesiue de limetre de 0,4 kv se meţie şi î zul folosirii shemei direte. xistă îsă, petru motjul diret, posiilitte folosirii uei surse itere de josă tesiue ilusă î ostruţi puţii şi re ostă ditr-o îfăşurre seprtă trsformtorului de limetre spotului glvometrului. estă posiilitte pote fi folosită petru zoele de izolţie di telele 7 şi 8 l re este prevăzută tesiue de îerre de 0,4 kv. Motjul de îerre este dt î fig. 5. Tr. H K M 4 R I 4 I ρ P I Fig.4 - iruitul de îerre îerre u pute Sherig MD-6 î motj diret (II) Tehi tesiuilor îlte Lurări de lortor 005 8
9 Telul 7, lii 7/ Telul 7, lii 7/ X Telul 8, lii 8/ Fig.5 iruitul de îerre u pute MD-6 l josă tesiue Î drul lurării de lortor se vor reliz următorele măsurători : ) petru zoele de izolţie re pot fi îerte l tesiue omilă puţii (0 kv): î shem iverstă puţii Sherig oform telul 6 şi fig., petru zo IT-(JT+ uv); î shem ormlă puţii Sherig, oform telului 7 şi fig., petru zo IT- (JT+ uv); î shem ormlă puţii Sherig, oform telului 8 şi fig.4, petru zoele IT - uv şi IT- JT; ) petru zoele re eesită îerre l josă tesiue (0,4 kv): se foloseşte motjul î shem iverstă oform telului 6 şi fig. petru zoele JT- (IT+uv) şi (IT+JT)-uvă (limetâd pute de l u trsformtor de josă tesiue); se foloseşte motjul î shem ormlă oform telului 7 şi fig.4 petru zoele JT- (IT+uv) şi (IT+JT)-uvă, respetiv oform telului 8 şi fig.5 petru zo JTuvă (limetîd pute de l u trsformtor de josă tesiue); se foloseşte motjul î shem ormlă oform telului 7 şi fig.5 petru zoele JT- (IT+uv) şi (IT+JT)-uvă, respetiv oform telului 8 şi fig.5 petru zo JT-uvă; Vlorile dmisiile le tgδ petru trsformtore l puere î fuţiue u treuie să depăşesă u mi mult de 0% vlore di friă. Petru trsformtorele flte î explotre vlorile mxime dmise sut: petru U <0 kv: 4% l 0 0, respetiv % l 50 0 ; petru 0 <U < 60 kv:,5% l 0 0, respetiv 7% l Rezulttele măsurătorilor se tre î telele următore. Tehi tesiuilor îlte Lurări de lortor 005 9
10 r. rt. Telul 9 Rezulttele îerărilor î motj iverst l puţii Sherig (T.6) IT (JT+uv) (IT+JT) - uv JT- (IT+uv) Vlori măsurte tgδ tg tgδ IT - uv JT-uv JT-uv Vlori lulte 0 tgδ 0 0 tgδ 0 tgδ t măs. ( 0 ) Vlori relulte l t=0 0 r. rt. Telul 0 Rezulttele îerărilor î motj orml l puţii Sherig (I) (T.7) IT (JT+uv) (IT+JT) - uv JT- (IT+uv) Vlori măsurte tgδ tg tgδ IT - uv JT-uv JT-uv Vlori lulte 0 tgδ 0 0 tgδ 0 tgδ t măs. ( 0 ) Vlori relulte l t=0 0 Telul Rezulttele îerărilor î motj orml l puţii Sherig (II) (T.8) r. rt. IT uvă IT-JT JT-uvă Vlori măsurte 0 tgδ 0 0 tgδ 0 tgδ t măs. ( 0 ) Vlori relulte l t=0 0 Folosid shem de motj di fig. 4 petru prim zoă de izolţie di telul 8, se v exeut măsurre δ petru mi multe vlori le tesiuii de îerre, uprise ître kv şi Tehi tesiuilor îlte Lurări de lortor 005 0
11 0 kv. Rezulttele se tre î telul şi se reprezită grfi. Telul U ( kv ) tg δ ( % ) ex. MΩ metrul M5R rteristii tehie: tesiue de măsură (V): 500, 00, 500, 5000; uretul de surtiruit l sursei: mi. m; odulţi tesiuii de măsură: mxim %; domeiile de măsurre: I - 0,.. MΩ / II MΩ / III MΩ / IV - 0,.. GΩ / V GΩ / VI GΩ. erore de măsurre: mx.,5%; tempertur de fuţiore: ; Priipiul de fuţiore este măsurre rezisteţelor î shem serie, ir shem lo prtului este dtă î fig.. R X R ST - R X + R X / SIT M I Fig.. Shem lo MΩ-metrului M5 R redresor; ST-stiliztor tesiue; /- overtor /; SIT- sursă de îltă tesiue; M iruit de măsurre; I-istrumet iditor logi; -R X, +R X ore de măsură; R X -rezisteţ de măsurt. Pl frotlă prtului re spetul di fig... Petru utilizre, prtul treuie şezt î poziţie orizotlă, stfel ul istrumetului să se fle pe reperul 0 l slei. vetul deviţie se elimiă di oretorul mei de zero. Măsurre rezisteţei de izolţie oietului îert se pote efetu î două moduri: ) măsurre diretă, fără utilizre orei er : oietul îert se legă diret l orele Tehi tesiuilor îlte Lurări de lortor 005
12 de măsură +R X şi -R X, fig..,. Dă se măsoră rezisteţ de izolţie fţă de pămât, or -R X se legă l pămât. ) măsurre utilizâd or er : dă pe suprfţ izolţiei măsurte există ureţi de surgere importţi, oetre zoei măsurte se relizeză î fig..,. +R X -R X 4 0 MΩ MΩ 0 00 GΩ 6 7 Fig..- Poul frotl l prtului M5 -omuttorul tesiuilor de măsură; -omuttorul gmelor de măsurre; -uto petru măsurre; 4-priză limetre; 5-iditor opti; 6-uto oetre/deoetre; 7-sigurţă fuziilă. +R X -R X +R X -R X R S R S R X R X ) ) Fig... Modul de utilizre MΩ-metrului M5 După oetre l reţe, se lege tesiue şi domeiul de măsurre, se oeteză l ore rezisteţ de măsurt. Măsurre îepe efetiv pri păsre utoului (fig..); dă utoul este răsuit l drept după e fost păst, se utoreţie î estă poziţie. Dă oietul de măsurt re o pitte mre, est se v îăr l tesiue de măsurt, ee e ere oree timp dtorită puterii reduse sursei de îltă tesiue. stt de îărre este proximtiv μf/7 seude. După efeture măsurării se reomdă desărre sriilor remete î pitte oietului îert şi sursei de îltă tesiue MΩ-metrului. ex PUT SHRIG MD-6 Pute Sherig este destită măsurării tgδ şi pităţii izolţiei ehipmetelor eletrie de îltă tesiue. Tehi tesiuilor îlte Lurări de lortor 005
13 rteristiile tehie le prtului sut: -tesiue omilă.. 0kV; -pitte odestorului etlo..50 pf; -limitele de măsurre pităţii 0pF-0,4μF; -limitele de măsurre tgδ..0,5-60%; -preizi de măsurre pităţii ± 5% di vlore măsurtă. Pute pote fi folosită şi l tesiui de îerre mi mri de 0 kv, dr umi i zul motjului î shemă ormlă şi utilizâd u odestor etlo u tesiue omilă orespuzătore. De semee, pote fi folosită şi l josă tesiue (0V), fiid limettă de l u trsformtor ilus î ostruţi s. Shem de priipiu puţii este redtă î figur următore. 0 V 7 V 0 Tr. x L I I X I 4 Tr. ρ R S R G I - 4 R K 5 Fig.. Shem eletriă de priipiu puţii Sherig MD-6 oturul trst u liie-put reprezită rs metliă, re ostituie prte priiplă prtului, formtă di rţele de josă tesiue, re oţi elemetele reglile u jutorul ăror se ehilireză pute. Î exteriorul estei se flă ompoetele de îltă tesiue le motjului puţii: odestorele etlo şi de măsurt şi trsformtorul de îltă tesiue Tr.. odestorul vriil î trepte, 4, este formt di două dede omplete (0 x 0,00 μf, 0 x 0,0 μf) şi o semidedă (5 x 0, μf). Rezisteţ reglilă î trepte, R, este formtă di ptru dede omplete (0 x Ω, 0 x 0 Ω, 0 x 00Ω, 0 x 000Ω). Î serie u est se găseşte şi o rezisteţă ρ, reglilă otiuu ître 0 şi, Ω. Î prlel u R se găseşte rezisteţ R S, re re rolul uui şut reglil î ii trepte u jutorul omuttorului K. Poziţiile estui omuttor sut otte pe pl frotlă u Tehi tesiuilor îlte Lurări de lortor 005
14 vlorile ureţilor mximi prezumţi pri pitte de măsurt x. u jutorul estui şut este limitt l el mult 0,0 uretul re tree pri rezisteţele etlo R. Î prlel u pitte reglilă 4 este oettă o rezisteţă fixă R 4. Îtrerupătorul I permite oetre odestorului 4 fie î prlel u R 4, fie î prlel u R. estă dou situţie pre eesră umi tui âd tgδ oietului îert este mi miă deât tgδ odestorului etlo, situţie rr îtâlită. Istrumetul iditor de ul este u glvometru de uret ltertiv u oglidă, ărui sesiilitte se pote modifi u jutorul poteţiometrului P. Îtrerupătorul I serveşte iversor de polritte glvometrului şi petru oetre su deoetre estui î digol de măsură puţii. Glvometrul mi posedă şi posiilitte ordării freveţei proprii de virţie u freveţ tesiuii de măsurt î vedere oţierii sesiilităţii mxime. Î fig., lii îtreruptă re îojoră shem puţii, reprezită erul metli l rţelor puţii şi glvometrului. est er se otiuă şi de- lugul odutorelor de legătură l, l şi l or er odestorului etlo. Ître est er metli iterior, re re form uei utii u pereţii prleli u ei i rsei exteriore şi estă rsă, există u spţiu de er, re sigură izolţi petru tesiue omilă de 0 kv puţii. omuttorele de reglre elemetelor vriile di iteriorul erului sut ţiote pri itermediul uor izoltore motte ître utoele de ţiore de pe rsă si orpul omuttorelor di iteriorul erului. orele de legătură le puţii u elemete extere le motjului sît motte pe o plă izoltă fixtă pe peretele posterior l rsei. Legăturile se exeută u ordoe erte, rordte l u şteher re u pote fi itrodus î ore deât î poziţi oretă. ordoele u mrje orespuzătore destiţiei fieărui. H I rs metliă puţii, dr î fr erului iterior se găses odestorele etlo de 0,00/0,0 μf re se pot selet u jutorul îtrerupătorului I 4 (elemete utilizte tui âd pute este limettă l josă tesiue), trsformtorul de limetre Tr, oett pri îtrerupătorul I şi loul opti de formre spotului iditor, ehipt u lmp u ideseţă L. odestorul etlo (fig..) este formt di doi eletrozi de Fig..- odestor etlo er l presiue tmosferiă. or de îltă tesiue este izoltă fţă de formă dis, izolţi orespuzător fţă de rs metliă, dieletriul fiid 50pF/0 kv Tehi tesiuilor îlte Lurări de lortor 005 4
15 rsă petru tesiue omilă de 0 kv. letrodul de josă tesiue, re zo etrlă legtă l or de josă tesiue H, ir ielul de grdă legt l rs metliă exterioră, prevăzută u or. rs este sprijiită pe suporturi izolte, dimesiote l eeşi tesiue de 0 kv; este sut eesre tui âd pute este folosită î shemă iversă. Pute pote fi utiliztă î două vrite de motj: shem ormlă, tui âd oietul îert re mele ore izolte fţă de pămât; shem iverstă, tui âd oietul îert re o oră legtă ferm l pămât. Î fig.. sît prezette shemele de motj î ele două vrite meţiote (î fig.. este dtă shem ormlă). Se oservă ă, î zul shemei iverste, tesiue de îerre se pliă pe or e- r puţii şi odestorului etlo. Î timpul utilizării motjului iverst, odutorele de legătură l şi, ilusiv erul lor, se flă l poteţil ridit (tesiue de îerre), stfel îât treuie sigurtă izolre orespuzătore fţă de pămât. Tote este prtiulrităţi le fuţioării î shemă iverstă u permit folosire puţii î estă situţie l o tesiue mi mre de 0 kv. H H Tr. X K M 4 R X K M 4 R Tr. X 0 V I 4 I ρ P 0 V I 4 I 7 V I 7 V I 0 V ρ P 7 V ) ) ) Fig. Motje de îerre u pute Sherig ) shem ormlă ; ) shem iversă; ) shem ormlă l josă tesiue. Determire pităţii oietului îert se efetueză u relţi: x 00 + R = R4, ( R + ρ ) î re ftorul depide de poziţi omuttorului K l şutului R S, oform telului următor : Tehi tesiuilor îlte Lurări de lortor 005 5
16 Telul Poziţi omuttorului şutului R s 0,0 0,06 0,5,5 Vlore rezisteţei de şutre (Ω) 00+R Mărime tgδ se determiă u relţi: tg δ = ω 4 R 4. legâd R 4 multiplu de π se oţie o exprimre forte simplă tgδ. Î zul puţii MD-6, R 4 = 0000/π, stfel îât, l freveţ de 50 Hz, tgδ = π x 50 x 4 x 0000/π = 4 x 0 6, su vlore tgδ este umeri eeşi u pităţii 4, exprimtă î μf. Operţiile re se exeută l măsurre pităţii şi tgδ u pute Sherig tip MD- 6 sît următorele: - se relizeză motjul oform shemelor di fig... Se v ord deoseită teţie legăturilor l pămât. Î zul folosirii shemei iverste ele trei odutore de rord ditre pute şi ompoetele de îltă tesiue se vor izol orespuzător fţă de pămât. Î estă situţie opertorul v lur ehipt u măuşi izolte petru îltă tesiue; - se poziţioeză tote utoele dedelor R şi 4 şi omuttorul de sesiilitte l glvometrului l zero. Se şeză iversorul de polritte l glvometrului pe poziţi medie (deoett), ir omuttorul şuturilor K pe poziţi orespuzătore uretului proil pri oietul de îert. Se oeteză îtrerupătorul I ; se pliă tesiue de îerre, urmărid omportre motjului; se pue iversorul glvometrului I pe u di poziţiile lterle. Se măreşte sesiilitte glvometrului, u jutorul utoului P pâă e spotul operă 50% di er. Î estă situţie se ordeză freveţ glvometrului u freveţ reţelei di utoul M; se îepe ehilirre puţii pri modifire rezisteţei R î ordie resătore dedelor ( Ω, 0Ω et.) pâă l determire dedei limită superioră re treuie folosită. est este e dedă pe prursul ărei spotul îepe să se lăţesă pe slă. Î otiure se oţie mximul de ehilirre reglâd dedele lui R î ordie iversă (de l mre l mi) pâă âd spotul re lăţime miimă; se relizeză o reglre semăătore pităţii 4, urmtă dă este evoie de o ouă reglre rezisteţei R. De regulă estă operţie pre eesră umi l trept de rezis- Tehi tesiuilor îlte Lurări de lortor 005 6
17 teţă miimă su l rezisteţ ρ otiuu reglilă. Pe măsură e lăţime spotului se redue se v mări sesiilitte glvometrului; petru se verifi iflueţ uor perturţii exteriore se repetă măsurre iversâd, pri itermediul îtrerupătorului I, sesul de uplre l glvometrului î digol puţii. Dă u se pote oţie reduere semifitivă lăţimii spotului pe er utilizâd tote treptele de reglre le rezisteţei R, fie motjul este greşit, fie omuttorul şutului K u este i poziţi eesră. Tehi tesiuilor îlte Lurări de lortor 005 7
Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.
86 ECUAŢII 55 Vriile letore discrete Sut vriile letore cre iu o ifiitte umărilă de vlori Digrm uei vriile letore discrete re form f, p p p ude p = = Distriuţi Poisso Are digrm 0 e e e e!!! Se costtă că
Διαβάστε περισσότερα1.3 ESTIMAREA ERORILOR ŞI PRELUCRAREA REZULTATELOR MĂSURĂRII
.3 ETIMAREA ERORILOR ŞI PRELUCRAREA REZULTATELOR MĂURĂRII.3. TIPURI DE ERORI DE MĂURĂ După rterul lor î timp: dimie; sttie. După legătur u mărime iiă: solută: X Xe ; oreţie. reltivă: ε r Xe X rporttă:
Διαβάστε περισσότεραx x m Δx. Rezulta deci că adevătata valoare a mărimii căutate va fi cuprinsă între limitele:
ERORI DE MĂSURĂ L efecture uei determiări, pri repetre celeişi măsurători, reliztă î codiţii idetice, se oţi rezultte diferite, difereţele fiid î geerl mici. Acest fpt dovedeşte că măsurătorile efectute
Διαβάστε περισσότερα4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire
4.7. Sbilie sisemelor liire cu o irre şi o ieşire Se spue că u sisem fizic relizbil ese sbil fţă de o siuţie de echilibru sţior, dcă sub cţiue uei perurbţii eeriore (impuls Dirc) îşi părăseşe sre de echilibru
Διαβάστε περισσότεραTransformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu
Prelucrre umeric semlelor Trsformt Trsformt este echivlet Trsformtei Lplce TL i domeiul sistemelor discrete. I domeiul sistemelor cotiui: xt s Sistem cotiuu yt Ys ht; Hs I domeiul sistemelor discrete:
Διαβάστε περισσότεραEL-nesss.r.l. CONDENSATOARE DE MEDIE TENSIUNE
ONDENSATOARE DE MEDIE TENSIUNE EL-nesss.r.l. ondenstorele sunt destinte imunttirii fctorului de putere si filtrrii rmonicilor superiore in retelele de medie tensiune. Dielectricul este de tip ll-film impregnt
Διαβάστε περισσότεραdef def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a
Cetrul de reutte rl-mhl Zhr CENTE E GEUTTE Î prtă este evoe să se luleze r plălor ple de ee vom det plăle ple u mulńm Ştm ă ms este o măsură ttăń de mtere dtr-u orp e ms repreztă o uńe m re soză eăre plă
Διαβάστε περισσότεραSisteme de ecuatii liniare
Sisteme e eutii liire Sisteme e ou eutii u ou euosute Def.U sistem e ou eutii u ou euosute re form ( S : ue,,, se umes oefiietii euosutelor, ir, termeii lieri. Def.Se umeste solutie sistemului orie ulu
Διαβάστε περισσότεραTema: şiruri de funcţii
Tem: şiruri de fucţii. Clculţi limit (simplă) şirului de fucţii f : [ 0,], f ( ) R Avem lim f ( 0) = ir petru 0, vem lim f ( ) Î cocluzie, dcă otăm f: [ 0, ], f ( ) =, = 0 =, 0 + + = +, tuci lim f f =..
Διαβάστε περισσότεραAnaliza bivariata a datelor
Aaliza bivariata a datelor Aaliza bivariata a datelor! Presupue masurarea gradului de asoiere a doua variabile sub aspetul: Diretiei (aturii) Itesitatii Semifiatiei statistie Variabilele omiale Tabele
Διαβάστε περισσότεραIntegrale generalizate (improprii)
Integrle generlizte (improprii) Fie f : [, ] R, definită prin =, α > 0. Pentru u, funţi α f este integrilă pe intervlul [, u] şi u ln α+ α+ u u = ( α)u α α, α = ln u, α =. Dă treem l limită pentru u oţinem
Διαβάστε περισσότεραSeminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.
Semir 3 Serii Probleme rezolvte Problem 3 Să se studieze tur seriei Soluţie 3 Avem ieglitte = ) u = ) ) = v, Seri = v este covergetă fiid o serie geometrică cu rţi q = < Pe bz criteriului de comprţie cu
Διαβάστε περισσότεραDUMITRU BUŞNEAG. PROBLEME de ALGEBRĂ LINIARĂ
DUMITRU BUŞNEG FLORENTIN CHIRTEŞ DN PICIU PROBLEME de LGEBRĂ LINIRĂ Prefţă estă ouă lurre pre o otiure firesă lurării [6]; mele reprezită de fpt pliţii l lurările [ ] Dă [6] oţie pliţii legte de struturile
Διαβάστε περισσότεραANEXA., unde a ij K, i = 1, m, j = 1, n,
ANEXA ANEXĂ MATRICE ŞI DETERMINANŢI Fie K u corp şi m N* = N \ {} Tbloul dreptughiulr A = ude ij K i = m j = m m m se umeşte mtrice de tip (m ) cu elemete di corpul K Mulţime mtricelor cu m liii şi coloe
Διαβάστε περισσότερα6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU
6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU 6.1. Noţiui teoretice şi rezultte fudmetle 6.1.1. Metod lui Droux de defii itegrl simplă Fie [, ] u itervl. Descompuem itervlul [, ] îtr-u umăr orecre
Διαβάστε περισσότεραBARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
Διαβάστε περισσότεραILEA MIHAIL-OVIDIU NOTE DE CURS Matematica Semestrul 1
ILEA MIHAIL-OVIDIU NOTE DE CURS Mtemti Semestrul .SPAŢII VECTORIALE Noţiue de spţiu vetoril ostituie oietul de studiu l lgerei liire şi repreită u ditre ele mi importte struturi lgerie utilită î diferite
Διαβάστε περισσότεραCulegere de probleme-întrebări pentru proba 1 a examenului de diplomă la programul de studii ELECTRONICĂ APLICATĂ AUTORI
Culegere de proleme-întreări pentru pro 1 exmenului de diplomă l progrmul de studii ELECTRONICĂ APLICATĂ AUTORI Conf.univ.dr.ing. Alin MAZĂRE - Ciruite integrte digitle Ș.l.dr.ing. Mrin RĂDUCU - Ciruite
Διαβάστε περισσότεραTEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,
TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE Prof. dr. ig. Vler DOLGA, Curi_7_ Aliz i ruul iemelor liire i domeiul im II. Sieme de ordiul. Ruul iemului l emle drd imul uir re uir rm 3. Noiui rivid clie iemului de ordiul
Διαβάστε περισσότεραLaura Radu. Minime şi maxime în matematica elementară
Lur Rdu Miime şi mime î mtemti elemetră Ploieşti MINIME ŞI MAXIME ÎN MATEMATICA ELEMENTARĂ (EDITIE ONLINE, FORMAT PDF, Autor: LAURA RADU ISBN 978-97--5- Site we: wwwmteiforo Tote drepturile preetei ediţii
Διαβάστε περισσότερα1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE
. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE. Eerciţii rezolvte Eerciţiul Stbiliţi dcă următorele şiruri sut fudmetle: ), N 5 b) + + + +, N * c) + + +, N * cos(!) d), N ( ) e), N Soluţii p p ) +p - < şi mjortul este
Διαβάστε περισσότεραMULTIMEA NUMERELOR REALE
www.webmteinfo.com cu noi totul pre mi usor MULTIMEA NUMERELOR REALE office@ webmteinfo.com 1.1 Rdcin ptrt unui numr nturl ptrt perfect Ptrtul unui numr rtionl este totdeun pozitiv su zero (dic nenegtiv).
Διαβάστε περισσότεραTESTE GRILĂ DE MATEMATICĂ. pentru examenul de bacalaureat şi admiterea în învăţământul superior UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA
TESTE GRILĂ DE MATEMATICĂ petru emeul de bcluret şi dmitere î îvăţămâtul superior l UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA PREFAŢĂ Prezet culegere se dreseză deopotrivă elevilor de liceu, î scopul istruirii
Διαβάστε περισσότεραMinisterul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Miisterul Educaţiei Națioale Cetrul Naţioal de Evaluare şi Eamiare Eameul de bacalaureat aţioal 08 Proba E c) Matematică M_mate-ifo Clasa a XI-a Toate subiectele sut obligatorii Se acordă 0 pucte di oficiu
Διαβάστε περισσότεραFILTRE ACTIVE CU AMPLIFICATOARE OPERAŢIONALE
LUCRAREA NR. 7 FILTRE ACTIVE CU AMPLIFICATOARE OPERAŢIONALE Scopul lucrării: Studiul filtrelor ctive relizte cu mplifictore operţionle prin ridicre crcteristicilor lor de frecvenţă.. Filtrele ctive Filtrele
Διαβάστε περισσότεραCULEGERE DE PROBLEME DE MATEMATICA PENTRU ADMITEREA LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA
CULEGERE DE PROBLEME DE MATEMATICA PENTRU ADMITEREA LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA î ul uiversitr 9 PREFAŢĂ Prezet culegere se dreseză deopotrivă elevilor de liceu, î scopul istruirii lor
Διαβάστε περισσότεραTraductoare de deplasare inductive
SENZOI ŞI ADUCOAE 1. Introuere Senzorii e eplsre inutivi sunt lrg răspâniţi în pliţii inustrile torită robusteţii şi omptităţii lor şi torită influenţei reuse ftorilor e meiu. Funţionre se bzeză pe prinipiul
Διαβάστε περισσότεραOlimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1
Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se
Διαβάστε περισσότεραP r s r r t. tr t. r P
P r s r r t tr t r P r t s rés t t rs s r s r r t é ér s r q s t r r r r t str t q q s r s P rs t s r st r q r P P r s r r t t s rés t t r t s rés t t é ér s r q s t r r r r t r st r q rs s r s r r t str
Διαβάστε περισσότεραm i N 1 F i = j i F ij + F x
N m i i = 1,..., N m i Fi x N 1 F ij, j = 1, 2,... i 1, i + 1,..., N m i F i = j i F ij + F x i mi Fi j Fj i mj O P i = F i = j i F ij + F x i, i = 1,..., N P = i F i = N F ij + i j i N i F x i, i = 1,...,
Διαβάστε περισσότεραTEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
Διαβάστε περισσότεραINTERFERENŢA PE OGLINDA LUI FRESNEL FOLOSIND UN LASER CU He-Ne
INTERFERENŢA PE OGINDA UI FRESNE FOOSIND UN ASER CU He-Ne. Scopul lucrrii ucrre îşi propue să evieţieze iterfereţ ouă surse e lumiă virtule, coerete, obţiute pri reflexi uei rze e lumiă proveită e l u
Διαβάστε περισσότεραCOMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi
OMBINATORIĂ Mulţimile ordoate care se formează cu elemete di elemete date se umesc permutări. P =! Proprietăţi 0! = ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )! =!! =!! =! +... Submulţimile ordoate care se formează cu elemete
Διαβάστε περισσότεραTRANZISTORUL BIPOLAR. CARACTERISTICI GENERALE
LURARA NR. 5 TRANZSTORUL POLAR. ARATRST GNRAL OTV: 1. Să fmilirizeze experimenttorul cu relţiile trnzistor-diodă; 2. Să investigheze crcteristicile directe şi inverse le joncţiunilor ză-emitor şi ză-colector;
Διαβάστε περισσότεραDRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR
Drumuri, rce, lugimi Virgil-Mihil Zhri DRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR FucŃiile cu vrińie mărgiită u fost itroduse de Jord Cmille (88-9) şi utilizte de el cu oczi studiului prolemei rectificilităńii curelor,
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραIV.3. Factorul de condiţionare al unei matrice
IV.3. Fctorul de codiţiore l uei mtrice defieşte pri Defiiţie. Fctorul de codiţiore l uei mtrice pătrte A M, (R) se cod(a) = A A - ude este o orm opertorilă mtricei A (de exemplu, su ). Pri coveţie cod(a)
Διαβάστε περισσότεραTema 1 - CCIA. Proiectarea unui dig de pământ
Tem - CCIA. Piete unui dig de pământ Dte de temă : Pentu pteje unui bietiv industil împtiv inundţiil, se ee exeute unui dig de pământ u umătele teistii : γ φ γ φ S S = (7,0 0, G )kn / m ;n = (5 0, G )
Διαβάστε περισσότεραlim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;
Limit d fucńii Aliz mtmtică, cls XI- Limit d fucńii NotŃii: f :D R, D R, α - puct d cumulr lui D DfiiŃii l iti DfiiŃi f ( = l, l R, dcă ptru oric vciătt V lui l istă o vciătt α U lui α stfl îcât D U, α,
Διαβάστε περισσότεραAnaliza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi
Anliz mtemtică, cls XI- proleme rezolvte Rolul derivtei întâi Virgil-Mihil Zhri DefiniŃie: Punctele critice le unei funcńii derivile sunt rădăcinile (zerourile) derivtei întâi DefiniŃie: Fie f:i R, cu
Διαβάστε περισσότερα9. Polinoamele Taylor asociate unor funcţii (I. Boroica) 9.1. Formulele lui Taylor şi polinoamele Taylor asociate funcţiilor elementare
lgeră Cupris Mtrice de ordi doi şi plicţii (IDicou VPop Mtrice de ordi doi Proleme rezolvte Teorem lui Cle- Hmilto 4 Proleme rezolvte 5 Determire puterilor turle le uei mtrice de ordi doi 6 Proleme rezolvte
Διαβάστε περισσότεραr t t r t t à ré ér t é r t st é é t r s s2stè s t rs ts t s
r t r r é té tr q tr t q t t q t r t t rrêté stér ût Prés té r ré ér ès r é r r st P t ré r t érô t 2r ré ré s r t r tr q t s s r t t s t r tr q tr t q t t q t r t t r t t r t t à ré ér t é r t st é é
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice
Educţi Mtemtică Vol. 1, Nr. (5), 59 68 Asupr unei metode pentru clculul unor integrle definite din functii trigonometrice Ion Alemn Astrct In this pper is presented one method of clcultion for the trigonometricl
Διαβάστε περισσότεραPunţi de măsurare. metode de comparaţie: masurandul este comparat cu o mărime etalon de aceeaşi natura;
Punţi de măsurre metode de comprţie: msurndul este comprt cu o mărime etlon de ceeşi ntur; punte: reţe complet cu 4 noduri: brţe: 4 impednţe digonl de limentre: surs (tensiune, curent) digonl de măsurre:
Διαβάστε περισσότεραJeux d inondation dans les graphes
Jeux d inondation dans les graphes Aurélie Lagoutte To cite this version: Aurélie Lagoutte. Jeux d inondation dans les graphes. 2010. HAL Id: hal-00509488 https://hal.archives-ouvertes.fr/hal-00509488
Διαβάστε περισσότεραP P Ó P. r r t r r r s 1. r r ó t t ó rr r rr r rí st s t s. Pr s t P r s rr. r t r s s s é 3 ñ
P P Ó P r r t r r r s 1 r r ó t t ó rr r rr r rí st s t s Pr s t P r s rr r t r s s s é 3 ñ í sé 3 ñ 3 é1 r P P Ó P str r r r t é t r r r s 1 t r P r s rr 1 1 s t r r ó s r s st rr t s r t s rr s r q s
Διαβάστε περισσότεραPhysique des réacteurs à eau lourde ou légère en cycle thorium : étude par simulation des performances de conversion et de sûreté
Physique des réacteurs à eau lourde ou légère en cycle thorium : étude par simulation des performances de conversion et de sûreté Alexis Nuttin To cite this version: Alexis Nuttin. Physique des réacteurs
Διαβάστε περισσότεραss rt çã r s t Pr r Pós r çã ê t çã st t t ê s 1 t s r s r s r s r q s t r r t çã r str ê t çã r t r r r t r s
P P P P ss rt çã r s t Pr r Pós r çã ê t çã st t t ê s 1 t s r s r s r s r q s t r r t çã r str ê t çã r t r r r t r s r t r 3 2 r r r 3 t r ér t r s s r t s r s r s ér t r r t t q s t s sã s s s ér t
Διαβάστε περισσότεραCapitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica
Capitole fudametale de algebra si aaliza matematica 01 Aaliza matematica MULTIPLE CHOICE 1. Se cosidera fuctia. Atuci derivata mixta de ordi data de este egala cu. Derivata partiala de ordi a lui i raport
Διαβάστε περισσότεραSUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare
SUBGRUPURI CLASICE. SUBGRUPURI recapitulare Defiiţia. Fie (G, u rup şi H o parte evidă a sa. H este subrup al lui G dacă:. H este parte stabilă a lui G;. H îzestrată cu operaţia idusă este rup. Teorema.
Διαβάστε περισσότεραSEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a
Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii
Διαβάστε περισσότεραREZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita
REZUMAT CURS 3. Clse de uctii itegrbile Teorem.. Dc :, b] R este cotiu tuci este itegrbil pe, b]. Teorem.2. Dc :, b] R este mooto tuci este itegrbil pe, b]. 2. Sume Riem. Criteriul de itegrbilitte Riem
Διαβάστε περισσότεραRadio détection des rayons cosmiques d ultra-haute énergie : mise en oeuvre et analyse des données d un réseau de stations autonomes.
Radio détection des rayons cosmiques d ultra-haute énergie : mise en oeuvre et analyse des données d un réseau de stations autonomes. Diego Torres Machado To cite this version: Diego Torres Machado. Radio
Διαβάστε περισσότεραIntegrale cu parametru
1 Integrle proprii cu prmetru 2 3 Integrle proprii cu prmetru Definiţi 1.1 Dcă f : [, b ] E R, E R este o funcţie cu propriette că pentru orice y E, funcţi de vribilă x x f (x, y) este integrbilă pe intervlul
Διαβάστε περισσότερα4. Serii de numere reale
I. (,) lim x lim + II. x şi lim x III. > x ( + ) ( + ) şi cum lim ( >) ; lim x lim lim lim x + ; (,) (, ). 4. Serii de umere rele Coceptul de serie umerică este o geerlizre turlă oţiuii de sum fiită de
Διαβάστε περισσότεραTransfert sécurisé d Images par combinaison de techniques de compression, cryptage et de marquage
Transfert sécurisé d Images par combinaison de techniques de compression, cryptage et de marquage José Marconi Rodrigues To cite this version: José Marconi Rodrigues. Transfert sécurisé d Images par combinaison
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 4 REZOLVAREA ECUAŢIILOR NELINIARE
Tri CICNE Metode umerice î igieri ecoomică CAPITLUL 4 REZLVAREA ECUAŢIILR NELINIARE Rezolvre uei ecuţii eliire pre prctic î orice modelre mtemtică uei proleme fizice. Cu ecepţi uor czuri forte prticulre,
Διαβάστε περισσότερα2AM = AI + AJ EF. Aplicând lema de mai sus în triunghiurile ABD şi ACD avem
Conursul Gzet Mtemtiă și ViitoriOlimpii.ro Prolem 1. Fie D un punt moil pe ltur (BC) triunghiului ABC. În triunghiurile ABD şi ACD se însriu erurile C 1, respetiv C. Tngent omună exterioră (lt deât BC)
Διαβάστε περισσότεραCap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D
Cp. IV Serii Fourier 4. Serii trigoometrice Defiiţie: O fucţie f ( ) defiită pe o muţime ifiită D se umeşte periodică dcă eistă u umăr T stfe îcât: f ( ± T) = f ( ), D, ± T D () Număru T se umeşte periodă
Διαβάστε περισσότεραCursul 10 T. rezultă V(x) < 0.
ursul uţol ătrtă V: X R V s lsă stl: ) V st oztv tă ă X u X rzultă V(). ) V st tv tă ă X u X rzultă V()
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 Notite de curs NOTIUNI DE ALGEBRA BOOLEANA
Cpitoll 2 Notite de crs NOTIUNI DE ALGEBRA BOOLEANA B Pricipil plicrii lgerei oolee i stdil circitelor de comttie Cotct deschis, ecl stis B; Cotct ichis, ecl pris B; Becl este o ctie de poiti cotctli;
Διαβάστε περισσότεραEcografia Doppler 105. Dr. Dobreanu Dan
Eogri Doppler 105 ECOGRAFIA DOPPLER Dr. Dobrenu Dn Eogri Doppler reprezintă o modlitte de explorre prtului rdiovsulr u jutorul ultrsunetelor, bztă pe eetul Doppler. Christin Johnn Doppler, mtemtiin şi
Διαβάστε περισσότερα1. REŢELE ELECTRICE LINIARE DE CURENT CONTINUU
. ŢL LCTC LNA D CNT CONTN ŢL LCTC LNA NALTĂŢ Vom îţelege pri reţea electrică o mulţime de elemete de circuite itercoectate la bore. elemet de circuit este u domeiu ce are legătură electrică cu exteriorul
Διαβάστε περισσότεραConcursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008
Cocursul Naţioal Al. Myller CLASA a VII-a Numerele reale disticte x, yz, au proprietatea că Să se arate că x+ y+ z = 0. 3 3 3 x x= y y= z z. a) Să se arate că, ditre cici umere aturale oarecare, se pot
Διαβάστε περισσότεραModèles de représentation multi-résolution pour le rendu photo-réaliste de matériaux complexes
Modèles de représentation multi-résolution pour le rendu photo-réaliste de matériaux complexes Jérôme Baril To cite this version: Jérôme Baril. Modèles de représentation multi-résolution pour le rendu
Διαβάστε περισσότεραANTOHE FLORIN-MIHAI. Editura Sfântul Ierarh Nicolae 2010 ISBN
ANTOHE FLORIN-MIHAI Eitur Sfâtul Ierrh Niole 00 ISBN 978-606-89-6-7 Cuât îite Lurre ştiiţifiă e fţă oreă Ieglitte eiilor, u itre ele i iportte şi i uosute ieglităţi i tetiă. Î oţiutul lurării sut preette
Διαβάστε περισσότεραλ C valoare proprie a matricei A dacă x, x 0
ALULUL NUMERI AL VALORILOR PROPRII ŞI AL VETORILOR PROPRII A mtrice pătrtică de ordiul cu elemete rele vlore proprie mtricei A dcă, R : A ; () vector propriu l mtricei A socit vlorii () (A I), I mtrice
Διαβάστε περισσότεραOLIMPIADA DE MATEMATICĂ FAZA LOCALĂ CLASA a V-a
CLASA a V-a 1. Îtr-o familie de 4 persoae, suma vârstelor acestora este de 97 de ai. Băiatul s-a ăscut câd tatăl avea 3 de ai, iar fata s-a ăscut câd mama avea de ai şi fratele său 4 ai.puteţi găsi ce
Διαβάστε περισσότερα6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă
Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi
Διαβάστε περισσότεραRobust Segmentation of Focal Lesions on Multi-Sequence MRI in Multiple Sclerosis
Robust Segmentation of Focal Lesions on Multi-Sequence MRI in Multiple Sclerosis Daniel García-Lorenzo To cite this version: Daniel García-Lorenzo. Robust Segmentation of Focal Lesions on Multi-Sequence
Διαβάστε περισσότεραPolinoame.. Prescurtat putem scrie. sunt coeficienţii polinomului cu a. este mulţimea polinoamelor cu coeficienţi complecşi.
Poliome ) Form lgebrică uui poliom Pri form lgebrică su form coică îţelegem f X X X Prescurtt putem scrie f X,,, sut coeficieţii poliomului cu, se umeşte coeficiet domit şi X terme domit tuci poliomul
Διαβάστε περισσότεραAlterazioni del sistema cardiovascolare nel volo spaziale
POLITECNICO DI TORINO Corso di Laurea in Ingegneria Aerospaziale Alterazioni del sistema cardiovascolare nel volo spaziale Relatore Ing. Stefania Scarsoglio Studente Marco Enea Anno accademico 2015 2016
Διαβάστε περισσότεραACI sécurité informatique KAA (Key Authentification Ambient)
ACI sécurité informatique KAA (Key Authentification Ambient) Samuel Galice, Veronique Legrand, Frédéric Le Mouël, Marine Minier, Stéphane Ubéda, Michel Morvan, Sylvain Sené, Laurent Guihéry, Agnès Rabagny,
Διαβάστε περισσότεραa) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.
Bac Variata Proil: mate-izica, iormatica, metrologie Subiectul I (3 p) Se cosidera matricele: X =, Y = ( ) si A= a) (3p) Sa se calculeze XY A b) (4p) Sa se calculeze determiatul si ragul matricei A c)
Διαβάστε περισσότερα2) Numim matrice elementara o matrice:
I TRANSFORMARI ELEMENTARE ) Cre di urmtorele opertii efectute supr uei mtrice este trsformre elemetr: ) dure uei liii l o colo; b) imultire uei liii cu sclrul α = c) schimbre dou liii itre ele; d) dure
Διαβάστε περισσότεραMĂSURĂTORI CU COMPENSATORUL DE CURENT CONTINUU
MĂSĂTO C COMPNSATOL D CNT CONTN. Considerţii generle. Compenstorul (potenţiometrul) de curent continuu este un dispozitiv cre serveşte l măsurre directă tensiunilor electrice şi tensiunilor electromotore
Διαβάστε περισσότερα(2), ,. 1).
178/1 L I ( ) ( ) 2019/1111 25 2019,, ( ), 81 3,,, ( 1 ), ( 2 ),, : (1) 15 2014 ( ). 2201/2003. ( 3 ) ( ). 2201/2003,..,,. (2),..,,, 25 1980, («1980»),.,,. ( 1 ) 18 2018 ( C 458 19.12.2018,. 499) 14 2019
Διαβάστε περισσότεραForêts aléatoires : aspects théoriques, sélection de variables et applications
Forêts aléatoires : aspects théoriques, sélection de variables et applications Robin Genuer To cite this version: Robin Genuer. Forêts aléatoires : aspects théoriques, sélection de variables et applications.
Διαβάστε περισσότεραConsommation marchande et contraintes non monétaires au Canada ( )
Consommation marchande et contraintes non monétaires au Canada (1969-2008) Julien Boelaert, François Gardes To cite this version: Julien Boelaert, François Gardes. Consommation marchande et contraintes
Διαβάστε περισσότεραContribution à l évolution des méthodologies de caractérisation et d amélioration des voies ferrées
Contribution à l évolution des méthodologies de caractérisation et d amélioration des voies ferrées Noureddine Rhayma To cite this version: Noureddine Rhayma. Contribution à l évolution des méthodologies
Διαβάστε περισσότερα4. Integrale improprii cu parametru real
4. Itegrle improprii cu prmetru rel Fie f: [ b, ) [ cd, ] y [, itegrl improprie R cu < b +, stfel îcât petru fiecre b cd ] f (, ) ydeste covergetă. Atuci eistă o fucţie defiită pritr-o itegrlă improprie
Διαβάστε περισσότεραExerciţii de Analiză Matematică
Exerciţii de Aliză Mtemtică October, 5 Şiruri si serii de umere rele. Să se stbilescă dcă şirul cu termeul geerl x =... este su u fudmetl.. Petru răt că şirul este fudmetl: Petru răt că şirul este fudmetl:
Διαβάστε περισσότερα4. PLANUL 4.1 Reprezentarea planului. Relaţia punct dreaptă plan
LANUL 37 4. LANUL 4.1 Repreentre plnului. Relţi punt reptă pln Un pln orere [] este eterint în spţiu e trei punte neolinire, e o reptă şi un punt eterior ei, e ouă repte prlele su onurente. Şi în epură
Διαβάστε περισσότεραCouplage dans les applications interactives de grande taille
Couplage dans les applications interactives de grande taille Jean-Denis Lesage To cite this version: Jean-Denis Lesage. Couplage dans les applications interactives de grande taille. Réseaux et télécommunications
Διαβάστε περισσότεραEcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau
EcuŃii de grdul l doile x + x + c = 0,,,c R, 0 Formule de rezolvre: > 0 + x =, x =, = c; su ' + ' ' ' x =, x =, =, = c Formule utile în studiul ecuńiei de grdul l II-le: x + x = (x + x ) x x = S P 3 x
Διαβάστε περισσότεραQ π (/) ^ ^ ^ Η φ. <f) c>o. ^ ο. ö ê ω Q. Ο. o 'c. _o _) o U 03. ,,, ω ^ ^ -g'^ ο 0) f ο. Ε. ιη ο Φ. ο 0) κ. ο 03.,Ο. g 2< οο"" ο φ.
II 4»» «i p û»7'' s V -Ζ G -7 y 1 X s? ' (/) Ζ L. - =! i- Ζ ) Η f) " i L. Û - 1 1 Ι û ( - " - ' t - ' t/î " ι-8. Ι -. : wî ' j 1 Τ J en " il-' - - ö ê., t= ' -; '9 ',,, ) Τ '.,/,. - ϊζ L - (- - s.1 ai
Διαβάστε περισσότεραT R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :
Numere complexe î formă algebrcă a b Fe, a b, ab,,, Se umeşte partea reală a umărulu complex : Re a Se umeşte coefcetul părţ magare a umărulu complex : Se umeşte modulul umărulu complex : Im b, ş evdet
Διαβάστε περισσότεραrs r r â t át r st tíst Ó P ã t r r r â
rs r r â t át r st tíst P Ó P ã t r r r â ã t r r P Ó P r sã rs r s t à r çã rs r st tíst r q s t r r t çã r r st tíst r t r ú r s r ú r â rs r r â t át r çã rs r st tíst 1 r r 1 ss rt q çã st tr sã
Διαβάστε περισσότεραÉmergence des représentations perceptives de la parole : Des transformations verbales sensorielles à des éléments de modélisation computationnelle
Émergence des représentations perceptives de la parole : Des transformations verbales sensorielles à des éléments de modélisation computationnelle Anahita Basirat To cite this version: Anahita Basirat.
Διαβάστε περισσότεραOperaŃii cu numere naturale
MulŃime umereleor turle www.webmteifo.com Petru scrie u umr orecre trebuie s combim itre ele uele ditre cele 0 simboluri: 0,,,, 4,, 6, 7, 8, 9.Aceste simboluri se umesc cifre. Ele sut de origie rb. Ν =
Διαβάστε περισσότεραΓενικό ποσοστό συμμετοχής στην αγορά εργασίας πληθυσμού χρονών - σύνολο
πληθυσμού 15-64 χρονών - σύνολο Περιγραφή δείκτη και πηγή πληροφοριών Το γενικό ποσοστό συμμετοχής στην αγορά εργασίας πληθυσμού 15-64 χρονών υπολογίζεται με τη διαίρεση του αριθμού του οικονομικά ενεργού
Διαβάστε περισσότεραLaborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale
Laborator 4 Iterpolare umerica. Polioame ortogoale Resposabil: Aa Io ( aa.io4@gmail.com) Obiective: I urma parcurgerii acestui laborator studetul va fi capabil sa iteleaga si sa utilizeze diferite metode
Διαβάστε περισσότεραΓενικό ποσοστό απασχόλησης ισοδύναμου πλήρως απασχολούμενου πληθυσμού - σύνολο
απασχολούμενου πληθυσμού - σύνολο Περιγραφή δείκτη και πηγή πληροφοριών Το γενικό ποσοστό απασχόλησης ισοδύναμου πλήρως απασχολούμενου πληθυσμού υπολογίζεται με τη διαίρεση του αριθμού του ισοδύναμου πλήρως
Διαβάστε περισσότεραClasa a IX-a. 1. Rezolvaţi în R ecuaţiile: (3p) b) x x x Se consideră mulţimile A = { }, (2p) a) Determinaţi elementele mulţimii A
1 Rezolvaţi î R ecuaţiile: (4p) a) x 1 5 = 8 (3p) b) Clasa a IX-a x 1 x x 1 + + + =, N x x x Se cosideră mulţimile A = { }, A = { 3,5}, A { 7, 9,11}, 1 1 3 = (p) a) Determiaţi elemetele mulţimii A 6 (3p)
Διαβάστε περισσότεραTransformations d Arbres XML avec des Modèles Probabilistes pour l Annotation
Transformations d Arbres XML avec des Modèles Probabilistes pour l Annotation Florent Jousse To cite this version: Florent Jousse. Transformations d Arbres XML avec des Modèles Probabilistes pour l Annotation.
Διαβάστε περισσότεραΓενικός ρυθμός μεταβολής οικονομικά ενεργού πληθυσμού χρονών - σύνολο
15-64 χρονών - σύνολο Περιγραφή δείκτη και πηγή πληροφοριών Ο γενικός ρυθμός μεταβολής οικονομικά ενεργού πληθυσμού 15-64 χρονών υπολογίζεται με τη διαίρεση της ετήσιας αύξησης του οικονομικά ενεργού πληθυσμού
Διαβάστε περισσότερα9. ANGRENAJE [1, 3, 5]
9. ANGRENAJE [, 3, 5] 9.. CARACTERIZARE. CLASIFICARE. DOMENII DE FOLOSIRE Agrejul este mecismul formt i ouă roţi iţte, cre trsmite pri itermeiul iţilor flţi succesiv şi cotiuu î cotct (grere) mişcre e
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραPROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI
PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI PARTEA FRACŢIONARĂ. Să se rezolve ecuaţia {x} {008 x} =.. Fie r R astfel ca r 9 ] 00 Determiaţi 00r]. r 0 ] r ]... r 9 ] = 546. 00 00 00 Cocurs AIME (SUA), 99. Câte ditre
Διαβάστε περισσότεραStatisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5
Statisticǎ - curs Cupris Parametrii şi statistici ai tediţei cetrale Parametrii şi statistici ai dispersiei 5 3 Parametrii şi statistici factoriali ai variaţei 8 4 Parametrii şi statistici ale poziţiei
Διαβάστε περισσότερα