Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 3. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici
|
|
- Τιμόθεος Αλεβιζόπουλος
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 3. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici 3.1 Aspecte generale
2 Procesul de măsurare A măsura = a compara o mărime necunoscută, X, cu o alta, de aceeaşi natură, X u : X = m X u m = valoarea mărimii necunoscute X exprimată în X u Mărimea de măsurat = măsurand Indicaţia aparatului operator uman sau automat
3 Procesul de măsurare Eroare datorită imperfecţiunii aparatului de măsură a operatorului a prezenţei unor factori perturbatori Precizia măsurării
4 Unitatea de măsură SI are 7 unităţi fundamentale: metrul m pentru distanţă, kilogramul kg pentru masă, secunda s pentru timp, amperul A pentru curentul electric, gradul Kelvin K pentru temperatură, candela cd pentru intensitatea luminoasă, molul mol pentru cantitatea de substanţă şi unităţile derivate conform legilor fizicii.
5 Unitatea de măsură Amperul (A) se defineşte ca: intensitatea unui curent electric constant care, menţinut în două conductoare paralele, rectilinii, cu lungime infinită, aşezate în vid la o distanţă de 1 m unul de altul, ar produce între aceste conductoare o forţă de N/m. Voltul (V), ca unitate de măsură derivată pentru tensiune, se defineşte ca: diferenţa de potenţial ce se stabileşte între două puncte ale unui fir conductor parcurs de un curent electric constant de 1 A, când puterea disipată între aceste două puncte este egală cu 1 W.
6 Unităţi de măsură de nivel Anumite măsurători prin comparaţie cu o valoare de referinţă a mărimii respective. raportare la un nivel de referinţă. Valoare complet determinată dacă se furnizează valoarea raportului şi valoarea referinţei.
7 Unităţi de măsură de nivel raportare nu este percepută de operator în mod proporţional, liniar, ci conform unei legi neliniare. De exemplu: nivelul sonor perceput urechea umană - caracteristică neliniară (logaritmică) percepţia intensităţii sonore variază diferit la variaţia intensităţii sonore
8 Unităţi de măsură de nivel nivelul n în decibeli (db) Graham Bell = 10log 10 P P ref
9 Unităţi de măsură de nivel scări logaritmice măsurare în raport cu o mărime de referinţă de aceeaşi natură rezultat în db valabil pentru P în orice situație U pe Z ref, I prin Z ref U ref pe Z ref, I ref prin Z ref
10 Unităţi de măsură de nivel Exemplu: nivelul P disipate pe R I n P = 10log 10 [ db] P ref R g E U R În cazul unui curent continuu prin R: 2 2 U 2 P= R I = ; Pref = R Iref = R U R ref 2
11 Unităţi de măsură de nivel În cazul unui curent alternativ: P 2 2 R I U R Iref U = = ; Pref = = 2 2R 2 2R 2 2 ref Rezultă: n U I = 20log = 20log [ db] I Uref ref
12 Unităţi de măsură de nivel dacă mărimea de referinţă se măsoară pe o alta rezistenţă (notată R ref ), atunci: n U R = 20log 10log = R Uref I R = 20log + 10log [ db] R Iref ref ref
13 Unităţi de măsură de nivel În comunicaţii P ref = 1mW dbm ( decibel raportat la 1 mw ) Exemplu: o staţie radio are nivelul puterii de emisie de 40 dbm dacă aceasta este n P = 10log10 = 40dBm P ref P = P 10 = 10000mW = 10W ref
14 Unităţi de măsură de nivel În telefonie R ref =600Ω ptr. P ref = 1 mw: U = R P = 0,775V ref ref ref În radiocomunicaţii R ref = 50Ω, ptr. P ref = 1 mw: U = R P = 0,224V ref ref ref
15 Unităţi de măsură de nivel Neperul (Np) n = Măsurare U prin R: 1 P ln [ Np ] P 2 ref n U I = ln = ln [ Np] U I ref ref 1 Np = 8,686 db
16 Diporţi Diport (cuadripol) 1 I 1 I 2 2 U 1 D U U, I pot fi măsurate chiar dacă nu se cunoaşte structura de circuit a diportului
17 Diporţi D alimentat în curent alternativ la o frecvenţă dată fazori U, I 1 I 1 I 2 2 U 1 D U 2 1 2
18 Diporţi Intrare - sursă (un generator) de semnal ieşire - impedanţă de sarcină Z s, care poate fi şi impedanţa de intrare într-un alt etaj 1 I 1 I 2 2 Z g U g U 1 D U 2 Zs 1 2 U1 = U g I1 Z U 2 = I2 Zs g
19 Diporţi Z in = U I 1 1 Z o = U I I 1 I 2 2 Z g U g U 1 D U 2 Zs 1 2
20 Diporţi raportul de transfer în tensiune U 2 TU = U 1 raportul de transfer în curent I 2 TI = I 1 raportul de transfer în putere U I T T T 2 2 P = = U I U1 I1
21 Diporţi Rapoartele de transfer - mărimi complexe de forma: jarg( T) T = T e Dacă T >1 diportul amplifică T = raportul de amplificare în U, I sau P Dacă T <1 1/ T = raportul de atenuare în U,I sau P arg(t) = defazajul pe care diportul îl introduce în U, I, P transferată
22 Diporţi raportului de transfer în putere în db, g p U I U I = 10log = 10log [ db] U1 I1 U1 I1 mărimi nesubliniate - modulul fazorilor
23 Diporţi Dacă g P > 0 g P - nivelul amplificării în putere sau amplificarea. g p U I U I = 10log = 10log [ db] U1 I1 U1 I1 dacă g P < 0 diportul atenuează, iar nivelul atenuării în putere sau atenuarea este U I U I a = 10log = 10log [ db], a > 0dB p U1 I1 U1 I1 p
24 Diporţi g p legea lui Ohm: U I U I = 10log = 10log [ db] U1 I1 U1 I1 U = Z I nivelul transferului în putere este 1 U = Z I 2 in s 1 2 g p U Z I Zin = 20log 10log = 20log + 10log [ db] U Z I Z 2 in s 1 s
25 Diporţi Se poate defini amplificarea în tensiune g U U U = 20log = 20log [ db] U1 U1 respectiv amplificarea în curent g I I I = 20log = 20log [ db] I1 I1
26 Diporţi precum şi atenuarea în tensiune a U U U = 20log = 20log [ db] U1 U1 respectiv atenuarea în curent a I I I = 20log = 20log [ db] I1 I1
27 Diporţi g p U Z I Zin = 20log 10log = 20log + 10log [ db] U Z I Z 2 in s 1 s Amplificări egale în U și I decât dacă Z in = Z s În mod similar pentru atenuare
28 Diporţi În general, avem relaţiile Zin Zin g p = gu 10log10 = gi + 10log 10 [ db] Z Z in p U 10 I 10 Zs s respectiv Z Zin a = a + 10log = a 10log [ db] Z s s
29 Diporţi Cunoscând atenuarea în tensiune şi cea în curent 1 g ( ) p = gu + gi [ db] 2 respectiv 1 a ( ) p = au + ai [ db] 2 valabile pentru orice Z i sau Z s
30 Caracteristica de frecvenţă Impedanţele condensatoarelor sau bobinelor au valori care variază cu f vom considera un diport pasiv la intrare se aplică: u ( t) = U cos ωt+ ϕ ; ω = 2π f in în formă complexă: in ( ) 1 2 j Uin = Uin e ϕ u in (t) D u o (t) 1 2
31 Caracteristica de frecvenţă 1 u in (t) 1 EXEMPLU: Circuitul RC de integrare divizor de impedanţe complexe R 1 C 2 2 u o (t) 2 Z 2 Uo = Uin = Z 1+ Z 2 1 jωc U e 1 R1 + jωc2 jϕ 1 = Uin e 1+ jωcr jϕ 2 = in = 2 1
32 Caracteristica de frecvenţă jϕ 1 1 Uo = Uine = Uin e 1+ jωcr ωcr U 0 si φ 0 variază cu ω 1 Uo = Uin 1+ ωτ ( ) 2 ( ) 2 1 τ = CR constanta de timp a circuitului 2 1 ( ϕ ( ω 2 1) ) j arctg C R ϕo = ϕ arctg ( ωτ )
33 Caracteristica de frecvenţă Raportul de transfer în tensiune H U ω = T = o U U ( ) in U U o = 1 Uo = Uin e 2 1+ ωcr ( ) 2 1 in e j ( ϕ ϕ) o ( ϕ ( ω 2 1) ) j arctg C R j o Uo = Uo e ϕ j Uin = Uin e ϕ H( ω) 1 = e 2 1+ ωcr ( ) 2 1 j arctg ( ωc R ) 2 1
34 Caracteristica de frecvenţă H(ω) - funcţie de transfer în tensiune H ω ( ) = 1+ 1 ( ωτ ) 2 { ( ω) } = arctg ( ωτ ) arg H caracteristicile de frecvenţă ale circuitului caracteristica de amplitudine H ( ω) arg H ω caracteristica de fază { ( )} se pot reprezenta grafic caracteristicile de frecvenţă în funcţie de ωτ
35 Caracteristica de frecvenţă Caracteristica de amplitudine H(ω) reprezentată pe scară liniară ωτ
36 Caracteristica de frecvenţă Caracteristica de fază arg(h(ω)) [rad] reprezentată pe scară liniară ωτ
37 Caracteristica de frecvenţă Caracteristica de amplitudine (în db) în funcţie de scară logaritmică ωτ pe ωτ
38 Caracteristica de frecvenţă Caracteristica de fază în funcţie de scară logaritmică ωτ pe ωτ
39 Caracteristica de frecvenţă const. la frecvenţe mici 1 ω << τ 1 ω = τ ωτ
40 Caracteristica de frecvenţă la frecvenţe mari 1 ω >> τ -20 db/decadă sau -6 db/octavă 1 octavă 1 decadă ωτ
41 Caracteristica de frecvenţă 3 db eroare maximă la frecvenţă unghiulară de tăiere scădere a caracteristicii cu aproximativ 3dB caracteristica de fază are valoarea π/4. ft 1 ωt = = 2π τ ωτ
42 Caracteristica de frecvenţă H ω ( ) = 1+ 1 ( ωτ ) 2 H ω ( ) t 1 1 = H = τ 2 ( H ( ω ) ) t 20log = 3dB 10 { ( ω) } = arctg ( ωτ ) arg H arg { H( ω )} t 1 π = arg H = τ 4
43 Caracteristica de frecvenţă reprezentarea aproximativă (linie roşie) - diagrama Bode a circuitului ω< ω, ( ) t H ω = const. ω> ω, t H ω dreaptă cu panta de -20 db/dec. ( ) eroare maximă de 3 db la frecvenţa de tăiere.
44 Caracteristica de frecvenţă răspunsul la semnalul treaptă al circuitului de integrare: t yt ( ) τ = U 1 e σ ( t) x(t)=σ(t) y(t) U U 0 t 0 t
45 Caracteristica de frecvenţă t yt = U 1 e σ t t t/τ mic t e τ 1 τ x(t)=σ(t) ( ) τ ( ) y(t) 2 3 e 1 x x x x ! 2! 3! U U yt ( ) t U τ 0 t 0 t
46 Caracteristica de frecvenţă tren de impulsuri dreptunghilare de durată T 0, cu perioada T: U ( ) 0 ; kt t < kt + T0 uin t = ; k Z 0 ; kt + T ( ) 0 t < k + 1 T u in (t) U 0 T 0 0 T T+T 0 t
47 Caracteristica de frecvenţă la ieşire se obţine semnalul: t kt 1 U τ 0 1 e ; kt t < kt + T T 0 τ 1 e u ( ) 0 t = k Z T0 T T0 τ τ t kt e 1 e τ U ( ) 0 e ; kt + T0 t < k + 1 T T τ 1 e
48 Caracteristica de frecvenţă u 0 (t) U 0 α U 0 β U 0 T 0 0 T T+T 0 t α = β = 1 e e T τ T0 τ 1 e T τ e T τ T T τ e 1 e T τ pentru τ T 0 semnal triunghiular circuit de integrare
49 Caracteristica de frecvenţă Determinarea experimentală şi trasarea caracteristicilor de amplitudine şi de fază ale unui diport Z g 1 2 ~ E g, f U in Vca D U 0 Vca 1 2
50 Caracteristica de frecvenţă Determinarea caracteristicii de amplitudine semnal sinusoidal, frecvenţă reglabilă f amplitudine dată U in la generator Z g 1 2 ~ E g, f U in Vca D U 0 Vca 1 2
51 Caracteristica de frecvenţă la ieşire V ca U 0 pentru diferite f H ω ( ) se calculează la aceeaşi frecvenţă. Z g 1 2 ~ E g, f U in Vca D U 0 Vca 1 2
52 Caracteristica de frecvenţă Practic: determinare f t frecvenţele se aleg în rapoarte de 1; 2; 5; 10 în interiorul fiecărei decade. număr suficient de decade
53 Caracteristica de frecvenţă
54 Caracteristica de frecvenţă o alegere optimă a f pentru circuitul de integrare: f 0,01 0,02 0,05 0,1 0, 2 0, ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; 2πτ 2πτ 2πτ 2πτ 2πτ 2πτ 2πτ 2πτ 2πτ 2πτ 2πτ 2πτ 2πτ valori rotunde Exemplu: pentru τ=0,1 ms: f { } 0,02; 0,05; 0,1; 0,2; 0,5;1; 2; 5;10; 20; 50;100; 200 [ khz]
55 Caracteristica de frecvenţă * * * * * * * 3 db * * * 1 decadă * ω t τ=1 * * ωτ
56 Caracteristica de frecvenţă voltmetrul are o impedanţă internă R V = R s Z in variabilă cu frecvenţa corecţie a amplitudinii generatorului de la o frecvenţă la alta. Z g 1 2 ~ E g, f U in Vca D U 0 Vca 1 2
57 Caracteristica de frecvenţă Trasarea caracteristicii de fază similar, la aceleaşi frecvenţe ca în cazul H ( ω) figuri Lissajoux
58
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC
Lucrarea nr.6 AMPLIFICATOAE DE SEMNAL MIC 1. Scopurile lucrării - ridicarea experimentală a caracteristicilor amplitudine-frecvenţă pentru amplificatorul cu cuplaj C şi amplificatorul selectiv; - determinarea
Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii EXAMEN LICENŢĂ SPECIALIZAREA ELECTRONICĂ APLICATĂ
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii EXAMEN LICENŢĂ SPECIALIZAREA ELECTRONICĂ APLICATĂ 2015-2016 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA Facultatea de Electronică
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR
L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
VII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale
Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Stabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Procesul de măsurare
Procesul de măsurare Măsurări directe - Înseamnă compararea unei mărimi necunoscute (X) cu o alta de aceeaşi natură x luată ca unitate X=mx Măsurările indirecte sunt măsurările în care mărimea necunoscută
Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Laborator biofizică. Noţiuni introductive
Laborator biofizică Noţiuni introductive Mărimi fizice Mărimile fizice caracterizează proprietăţile fizice ale materiei (de exemplu: masa, densitatea), starea materiei (vâscozitatea, fluiditatea), mişcarea
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Circuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL
7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
A1. Valori standardizate de rezistenţe
30 Anexa A. Valori standardizate de rezistenţe Intr-o decadă (valori de la la 0) numărul de valori standardizate de rezistenţe depinde de clasa de toleranţă din care fac parte rezistoarele. Prin adăugarea
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
PROBLEME DE ELECTRICITATE
PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Electronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
SEMINAR FIZICA SEM 2. Unitati de masura.sisteme de referinta. Vectori.Operatori
SEMINAR FIZICA SEM 2 Unitati de masura.sisteme de referinta. Vectori.Operatori SISTEME DE UNITĂŢI. SISTEMUL INTERNAŢIONAL DE UNITĂŢI (SI) Mărimi fundamentale Unităţi de măsură Sistemul de unităţi Lungimea
a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare
Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Scopul lucrării - asimilarea conceptului de nivel mare; - studiul etajului de putere clasa B; 1. Generalităţi Caracteristic etajelor de nivel mare este faptul
Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor
4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Elemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer.
Elemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer. Scopul lucrării: Învăţarea folosirii osciloscopului în mod de lucru X-Y. Vizualizarea caracteristicilor
11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE
7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE 7.1. GENERALITĂŢI PRIVIND AMPLIFICATOARELE DE SEMNAL MIC 7.1.1 MĂRIMI DE CURENT ALTERNATIV 7.1.2 CLASIFICARE 7.1.3 CONSTRUCŢIE 7.2 AMPLIFICATOARE DE SEMNAL MIC
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
FIZICA CAPITOLUL: ELECTRICITATE CURENT CONTINUU
FIZICA CAPITOLUL: LCTICITAT CUNT CONTINUU. Curent electric. Tensiune electromotoare 3. Intensitatea curentului electric 4. ezistenţa electrică; legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit 4.. Dependenţa
TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE
TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI
CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de
UnităŃile de măsură pentru tensiune, curent şi rezistenńă
Curentul Un circuit electric este format atunci când este construit un drum prin care electronii se pot deplasa continuu. Această mişcare continuă de electroni prin firele unui circuit poartă numele curent,
Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite
Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători
L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV
niversitatea POLITEHNI din Timişoara epartamentul Măsurări şi Electronică Optică 6.1. Introducere teoretică L6. PNŢI E ENT LTENTIV Punţile de curent alternativ permit măsurarea impedanţelor. Măsurarea
8.3 Analiza regimului permanent sinusoidal (abordarea frecvenţială)
8.3 Analiza regimului permanent sinusoidal abordarea frecvenţială În subcapitolul precedent, a fost analizată comportarea unui circuit simplu ordinul I, în regimul tranzitoriu. Au fost determinate tensiunea
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu
1. Ce se întămplă cu numărul de electroni transportaţi pe secundă prin secţiunea unui conductor de cupru, legat la o sursă cu rezistenta internă neglijabilă dacă: a. dublăm tensiunea la capetele lui? b.
Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon
ursul.3. Mării şi unităţi de ăsură Unitatea atoică de asă (u.a..) = a -a parte din asa izotopului de carbon u. a.., 0 7 kg Masa atoică () = o ărie adiensională (un nuăr) care ne arată de câte ori este
Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
FUNDAMENTE. Introducere Semnale electrice. Capitolul 1
apitolul FUNDAMENTE Introducere În acest capitol sunt trecute în revistă cunoştinţele fundamentale necesare oricărui explorator în domeniul electronicii. Începem capitolul cu începutul, vorbind despre
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Capitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011
Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
CIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Curentul electric stationar
Curentul electric stationar 1 Curentul electric stationar Tensiunea electromotoare. Legea lui Ohm pentru un circuit interg. Regulile lui Kirchhoft. Lucrul si puterea curentului electric continuu 1. Daca
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Conf.dr.ing. Lucian PETRESCU CURS 4 ~ CURS 4 ~
Conf.dr.ing. Lucian PETRESC CRS 4 ~ CRS 4 ~ I.0. Circuite electrice în regim sinusoidal În regim dinamic, circuitele electrice liniare sunt descrise de ecuaţii integro-diferenţiale. Tensiunile şi curenţii
Unităţi de măsură. Unităţi fundamentale
Unităţi de măsură Mărimi fizice unităţi de măsură Sistem de unităţi de măsură Condiţii: General aplicabil tuturor capitolelor fizicii Coerent unităţi legate între ele prin operaţii aritmetice simple, pe
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
L1. DIODE SEMICONDUCTOARE
L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unor diode semiconductoare. Rezultatele fiind comparate cu relaţiile analitice teoretice. Este
Curs 6 COMPARATOARE CU AO CU REACȚIE POZITIVĂ AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
Curs 6 COMPAATOAE CU AO CU EACȚIE POZITIĂ AMPLIFICATOAE ELECTONICE CUPINS Comparatoare de tensiune cu reacție pozitiă cu AO Diferența dintre comparatoarele simple și cele cu P Comparator inersor cu P cu
Amplificatoare liniare
mplificatoare liniare 1. Noţiuni introductie În sistemele electronice, informaţiile sunt reprezentate prin intermediul semnalelor electrice, care reprezintă mărimi electrice arible în timp (de exemplu,
( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)
Seminar 5: Sieme Analogice iniare şi Invariane (SAI) SAI po fi caracerizae prin: - ecuaţia diferenţială - funcţia de iem (fd) H() - funcţia pondere h - răpunul indicial a - răpunul la frecvenţă H(j) ăpunul
FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL
LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL 1. Scopul lucrării În această lucrare se studiază experimental amplificatorul instrumental programabil PGA202 produs de firma Texas Instruments. 2. Consideraţii
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Procesul de măsurare
Procesul de măsurare Măsurări directe - Înseamnă compararea unei mărimi necunoscute (X) cu o alta de aceeaşi natură x luată ca unitate X=mx Măsurările indirecte sunt măsurările în care mărimea necunoscută
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS
CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS I. OBIECTIVE a) Înţelegerea funcţionării porţii de transfer. b) Determinarea rezistenţelor porţii în starea de blocare, respectiv de conducţie. c) Înţelegerea modului
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Lucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar
Scopul lucrării a. Introducerea unor noţiuni elementare despre funcţionarea tranzistoarelor bipolare b. Identificarea prin măsurători a regiunilor de funcţioare ale tranzistorului bipolar. c. Prezentarea
ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013
ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 8. Un conductor de cupru ( ρ =,7 Ω m) are lungimea de m şi aria secţiunii transversale de mm. Rezistenţa conductorului este: a), Ω; b), Ω; c), 5Ω; d) 5, Ω; e) 7, 5 Ω; f) 4, 7 Ω. l
este sarcina electrică ce traversează secţiunea transversală a conductorului - q S. I.
PRODUCRA ŞI UTILIZARA CURNTULUI CONTINUU 1. CURNTUL LCTRIC curentul electric Mişcarea ordonată a purtătorilor de sarcină electrică liberi sub acţiunea unui câmp electric se numeşte curent electric. Obs.
( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (
Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA Recapitulare formule e calcul puteri ale numărului 0 n m n+ m 0 = 0 n n m =0 m 0 0 n m n m ( ) n = 0 =0 0 0 n Problema. Să se calculeze: a. 0 9 0 b. ( 0