ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2012

Σχετικά έγγραφα
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013

Clasificarea proceselor termodinamice se poate face din mai multe puncte de vedere. a. După mărimea variaţiei relative a parametrilor de stare avem:

Demodularea (Detectia) semnalelor MA, Detectia de anvelopa

6.1.Ciclurile teoretice ale motoare cu ardere internă (continuare)

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Figura 1. Relaţia dintre scările termometrice

Clasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia

5.1. Noţiuni introductive

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

STUDIUL REGIMULUITRANZITORIU AL CIRCUITELOR ELECTRICE

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Tipul F2. m coboară cu frecare ( 0,5 ) pe prisma de. masă M 9 kg şi unghi 45. Dacă prisma se deplasează pe orizontală fără frecare şi

CIRCUITE ELEMENTARE DE PRELUCRARE A IMPULSURILOR

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)

Lucrul si energia mecanica

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Lucrarea nr.1b - TSA SISTEM. MODEL. CONSTRUCTIA MODELULUI MATEMATIC

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

ALGEBRĂ ŞI ELEMENTE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ FIZICĂ

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea


Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

Curs 4 Serii de numere reale

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Emil Petrescu Viorel Păun

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

BAZELE ELECTROTEHNICII I, II TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE LINIARE

Subiecte Clasa a VII-a

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Pe porţiunea A-B (figura 2), considerînd t A=0 ca origine de timp, se poate scrie:

VII.2. PROBLEME REZOLVATE


Continue. Answer: a. Logout. e-desc» Concurs Phi» Quizzes» Setul 1 - Clasa a X-a» Attempt 1. 1 of 2 4/14/ :27 PM. Marks: 0/1.

TEORII DE REZISTENŢĂ

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Integrala nedefinită (primitive)

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

2.PRIMUL PRINCIPIU AL TERMODINAMICII

145. Sã se afle acceleraţiile celor trei corpuri din figurã. Ramurile firului care susţin scripetele mobil sunt verticale.

Structura generală a unui sistem de acţionare electrică

OLIMPIADA NAłIONALĂ DE FIZICĂ Râmnicu Vâlcea, 1-6 februarie Pagina 1 din 5 Subiect 1 ParŃial Punctaj Total subiect 10 a) S 2.

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:

Capitolul 5 5. TIRISTORUL ŞI TRIACUL

Pentru itemii 1 5 scrieți pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului considerat corect.

Subiecte Clasa a VIII-a

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR LA MATEMATICĂ-FIZICĂ VARIANTA 1 MATEMATICĂ

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

1. NOŢIUNI TERMODINAMICE DE BAZĂ

CURS METODA OPERAŢIONALĂ DE INTEGRARE A ECUAŢIILOR CU DERIVATE PARŢIALE DE ORDIN II

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

Curentul electric stationar

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

π } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1.

MARCAREA REZISTOARELOR

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

3.5. Forţe hidrostatice

ZGOMOTE ŞI REFLEXII. Considerăm circuitul din figura 3.1, care generează la momentul de timp t = 0 o tranziţie de la 0 la V d

(4.2) este vectorul tensiunilor la mers în gol ale laturilor. Se defineşte vectorul tensiunilor la mers în gol al contururilor ca fiind:

Curs 1 Şiruri de numere reale

Lucrul mecanic. Puterea mecanică.

OLIMPIADA DISCIPLINE TEHNOLOGICE Faza naţională Bistriţa, aprilie I.1. Scrieţi pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului corect:

11 PORŢI LOGICE Operaţii şi porţi logice. S.D.Anghel - Bazele electronicii analogice şi digitale

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

CIRCUITE ELEMENTARE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Dinamica structurilor şi inginerie seismică. Note de curs. Aurel Stratan

Emanuel Chelariu, Lic eul Tehnologic de Mecatronica si Automatizari, Iasi Fizica pentru BAC Notiuni teoretice

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

1. În figura alăturată este reprezentat simbolul unei porţi: a. ŞI; b. SAU; c. ŞI-NU; d. SAU-NU.

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

MICROMASTER Vector MIDIMASTER Vector

Transcript:

ENNŢ Ş EZOLVĂ 1 1. Două rezisoare cu rezisenţele 1 = Ω şi = 8 Ω se monează în serie, aoi în aralel. aorul dinre rezisenţele echivalene serie/aralel ese: a) l/; b) 9/; c) ; d) /16; e) /9; f) 16/. ezisenţele echivalene serie, reseciv aralel, sun: s = 1 + şi aorul lor ese: ( + ) s 1 9 = =. 1 1 =. + 1. Conducoarele AB, BC, CD şi DA formează un circui dreunghiular ca în figură, iar conducorul AC ese e diagonală. Toae conducoarele au aceeaşi rezisenţă e uniaea de lungime. Laurile dreunghiului au lungimile a şi echivalenă înre uncele B şi D se noează cu cu AC. aorul dinre BD şi AC ese: a b =. ezisenţa BD, iar cea înre uncele A şi C a) 7/5; b) /5; c) 8/5; d) 79/5; e) 6/5; f) 59/5. Dacă noăm cu β rezisenţa e uniaea de lungime a conducoarelor, aunci rezisenţele laurilor dreunghiului sun: rab = β a, r BC = β a, rcd = β a, r AD = β a, rac 5 = β a. 1

ezisenţa echivalenă înre uncele A şi C, AC ( ) ( ) AC, are valoarea 1 5 = = β a. 1/ r + r + 1/ r + r + 1/ r 51 AB BC AD CD AC ezisenţa echivalenă înre uncele B şi D se calculează considerând siuaţia în care unea ese alimenaă înre acese două unce la ensiunea şi rin conducoare circulă curenţi elecrici, noaţi ca în figură. Considerând ensiunea un arameru fixa, din rezolvarea sisemului de 5 ecuaţii cu 5 necunoscue (curenţii ), sisem obţinu din legile lui Kirchhoff: 5βa βa βa 1 5 = ; + 5 = ; β a1+ 5 = ; β a1+ = ; βa +β a =, 7 rezulă 1 = 59β a şi = 59β a. Deoarece 1 = + şi BD = obţinem BD 59 = β a şi raorul 51 BD AC 59 =. 5. Pornind fără vieză iniţială un mobil se delasează reciliniu e disanţa de 1 m. Pe rimul şi ulimul sfer din disanţa arcursă mobilul se mişcă cu aceeaşi acceleraţie consană, iar în res vieza sa ese consană şi egală cu 1 m/s. Duraa delasării ese: a) 5( + 1) s; b) 5 s; c),1 h; d) 5( 1) Penru rimul sfer de drum, din formula lui Galilei, s; e) 1 s; f) 5 s. d v = a, se obţine acceleraţia a. v d Asfel, duraa delasării e rimul sfer de drum ese 1 = = = 5 s. Duraa în care a v d mobilul se delasează cu vieză consană ese = = 5 s. Duă arcurgerea ulimului v sfer de drum, vieza finală ese d vf = v + a, iar duraa coresunzăoare ese vf v = = 5( 1) s. a Duraa oală a delasării ese 1 5( 1) = + + = + s.

. Două auomobile leacă în acelaşi momen unul sre celălal din două localiăţi aflae la disanţa de 1 km. Vehiculele se delasează cu aceeaşi vieză consană de 6km/h. Mobilele se înâlnesc duă: a) 1,5h; b) h; c) 75minue; d) 6minue; e) 5minue; f) h. Din condiţia de înâlnire, = v v, rezulă = 6minue. d 1 + 5. n cor cu masa de 1 kg se află la 1 m deasura solului. Se consideră g = 9,81m s. Energia oenţială graviaţională a corului ese: a) 981J; b) 9, 81 J; c) 1kJ; d) 98,1 J; e) 981J; f) 98,1 kj. Energia oenţială graviaţională a corului ese: E = mgh = 981 J. 6. Căldura degajaă la recerea unui curen elecric de inensiae rinr-un conducor de rezisenţă, în inervalul de im Δ ese: a) Δ ; b) Δ ; c) Δ ; d) / Δ ; e) / Δ ; f) Δ. Căldura degajaă ese: Q = Δ. 7. n circui elecric simlu ese forma dinr-o sursă de ensiune cu rezisenţa inernă r şi un rezisor cu rezisenţa a),; b),; c),7; d),; e),6; f),8. = r. andamenul circuiului ese: P andamenul circuiului elecric ese: η = u = =, 8. P + r c 8. andamenul unui ciclu Carno care funcţionează înre emeraurile T 1 = 6 K şi T = K ese: a),; b),6; c),75; d),5; e),5; f),55.

, T andamenul ciclului Carno ese: η = 1 = 5. T 9. elaţia ober-mayer ese: a) C = CV + ; b) γ = C / CV ; c) C V = C + ; d) C = CV / ; 1 e) = C + C V ; f) elaţia ober-mayer ese: Δ = Q L. C = C. V + 1. Exresia legii lui Ohm enru un circui simlu ese: a) E = + ; b) r = ; c) E = ; d) r = ; e) r E = ; f) + r = + r. Legea lui Ohm enru un circui simlu ese: E =. + r 11. niaea de măsură în S enru rezisiviaea elecrică a unui maerial conducor ese: a) Ω ; b) Ω m ; c) Ω m ; d) Ω m ; e) Ω m ; f) Ω m. [ ρ ] S =Ω m. 1. În condiţii normale de resiune şi emeraură (, ) T, densiaea unui gaz ideal ese ρ. Cunoscând căldura secifică a gazului la volum consan c V, exonenul său adiabaic ese: a) ρ T c V ; b) f) 1 +. ρ T c V 1 + ρ ; c) c V ρ T c V ρtc ; d) 1 V ρtc + ; e) 1 V ;

V C CV + m γ = = = 1 + = 1 +. Din ecuaţia ermică de sare, V = T, C C C μc μ V rezulă = = μ mt ρ T V V V. Înlocuind în exresia lui γ rezulă γ = 1 +. ρ T c V 1. În cursul unui ciclu ermodinamic cu randamenul η =, se efecuează un lucru mecanic de 1 J. Căldura cedaă sursei reci în cursul ciclului are valoarea absoluă de: a) 5 kj; b) 1kJ; c) 6J; d) kj; e) J; f) kj. Din exresia randamenului, L η=, se obţine căldura rimiă, Q, iar din exresia Q L lucrului mecanic, L= Q Qc, rezulă Qc = L= kj. η 1. n sisem ermodinamic rimeşe căldura Q = J şi efecuează lucrul mecanic L = J. Variaţia energiei sale inerne ese: a) J; b) J; c) 1 J; d) 8 J; e) J; f) 6J. Din ecuaţia rinciiului al ermodinamicii, Q = Δ + L, rezulă Δ = Q L= J. 15. Sub acţiunea unei forţe de 1 kn o bară mealică nedeformaă se alungeşe cu mm. Lucrul mecanic efecua ese: a) 1 J; b) 5J; c) 5 J; d) 97J; e) 8 J; f) J. Forţa deformaoare ese kx Fx L = = = J. F = kx. Lucrul mecanic efecua de aceasă forţă ese 16. n mobil se delasează reciliniu cu vieza consană de de mobil în 1 s ese: km 8 h. Disanţa arcursă 5

a) 1 m; b) 68km; c) 77 m; d) 76km; e) 5 m; f) 8km. Disanţa arcursă de mobil ese: d = v = 8 km. 17. Dinr-un unc afla la înălţimea de m se aruncă verical în sus o iară, cu vieza m m iniţială v = 1. Se consideră g = 1. Piara cade e sol duă: s s a) s; b) 1s; c),5 s; d),5s; e) s; f) s. Faţă de uncul de aruncare, iara se ridică la înălţimea h u 5 v = = m în imul g u v = = 1s. Piara coboară de la înălţimea maximă ainsă faţă de sol, h max = 5 m, înr-un g im c hmax = = s. Timul oal duă care iara ajunge e sol ese: = s. g 18. O caniae de gaz ideal al cărui indice adiabaic ese γ = 1, ese încălziă izobar şi efecuează lucrul mecanic L = J. Căldura rimiă de gaz în imul acesui roces ese: a) 5 J ; b) J ; c) 7 J ; d) 7 kj; e) kj ; f) 1 J. Din lucrul mecanic efecua de gaz în ransformarea izobară, L ( V V ) = ( T T ) = ν, rezulă diferenţa de emeraură înre sările finală şi iniţială, Tf Ti. Căldura rimiă de γ L γ 1υ gaz în imul rocesului izobar ese: Q = υ C ( T T ) =υ = 7 f i f J. i f i 6