Modelare fuzzy. Problematica modelarii Sisteme fuzzy in modelare Procedura de modelare ANFIS Clasificare substractiva. Modelare fuzzy. G.

Σχετικά έγγραφα
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

V O. = v I v stabilizator

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Teme de implementare in Matlab pentru Laboratorul de Metode Numerice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Integrala nedefinită (primitive)

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Laborator 1: INTRODUCERE ÎN ALGORITMI. Întocmit de: Claudia Pârloagă. Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu

Subiecte Clasa a VII-a

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

8 Intervale de încredere

MARCAREA REZISTOARELOR

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2



Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

FILTRAREA SEMNALULUI ECG

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Curs 4 Serii de numere reale

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Sisteme liniare - metode directe

Lucrarea 1.b Clasificatorul Bayes

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

riptografie şi Securitate

1. Sisteme de ecuaţii liniare Definiţia 1.1. Fie K un corp comutativ. 1) Prin sistem de m ecuaţii liniare cu n necunoscute X 1,...

P2. 3p Se consideră o funcție de trei variabile f ( x1, C1 C2. Abilitatea în rezolvarea problemelor

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. Reţele Neuronale Artificiale

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Subiecte Clasa a VIII-a

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

Laborator 6. Integrarea ecuaţiilor diferenţiale

Algebra si Geometrie Seminar 9

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

I. Noţiuni introductive

Criptosisteme cu cheie publică III

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Spaţii vectoriale. Definiţia 1.1. Fie (K, +, ) un corp şi (V, +) un grup abelian.

Curs 1 Şiruri de numere reale

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

Noţiuni introductive

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

Analiza bivariata a datelor

Vectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt.

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

METODE NUMERICE: Laborator #5 Metode iterative pentru rezolvarea sistemelor: Jacobi, Gauss-Siedel, Suprarelaxare

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

Stabilizator cu diodă Zener

FLUXURI MAXIME ÎN REŢELE DE TRANSPORT. x 4

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

INTERPOLARE. y i L i (x). L(x) = i=0

Capitolul 2. Caracteristici fundamentale ale reţelelor neurale artificiale

Statisticǎ - curs 3. 1 Seria de distribuţie a statisticilor de eşantioane 2. 2 Teorema limitǎ centralǎ 5. 3 O aplicaţie a teoremei limitǎ centralǎ 7

CUPRINS 5. Reducerea sistemelor de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Identificarea si modelarea sistemelor

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Analiza sistemelor liniare şi continue

Transcript:

Modelare fuzzy Problematica modelarii Sisteme fuzzy in modelare Procedura de modelare ANFIS Clasificare substractiva 1 /13

Problematica modelarii Estimarea unei funcţii necunoscute pe baza unor eşantioane (set de date numerice): ( x, y ) k = 1,2,..., K cu y = f ( x ) k k k K x k R N K dimensiunea setului de date x vectorul variabilelor de intrare y variabila de iesire N dimensiunea vectorului de intrare aproximarea funcţiei pe baza unui set finit de perechi de date intrare-ieşire a învăţa o aplicaţie funcţională necunoscută între vectorii de intrare şi ieşire folosind un set de date cunoscute pentru antrenare. o dată generată aplicaţia, ea poate fi folosită pentru a prezice valoarea ieşirii pentru orice nou vector de intrare 2 /13

Problematica modelarii cont. Cerinte pentru model: Precizie (cat mai) ridicata Efort de calcul redus (memorie, procesor) Modelare prin: Functi liniare Functii neliniare (polinomiale, radiale) Functii liniare pe portiuni (PWL) Functii polinomiale pe portiuni (PWP) Masini cu vectori suport Sisteme fuzzy 3 /13

Sisteme fuzzy in modelare aproximatori universali capacitate de interpolare operaţii matematice simple (min, max, suma, prod, impartire) pot fi construite automat pe baza unui set de date numerice modelare fuzzy sau identificare fuzzy a sistemelor explorare sistematica pentru prima dată de Takagi şi Sugeno Roger Jang (1993) a propus un sistem de inferenţă fuzzy TS implementat în cadrul reţelelor adaptive (sistem fuzzy bazat pe reţea adaptivă): ANFIS (Adaptive-Network-based Fuzzy Inference System; Adaptive-Neuro-Fuzzy Inference System) care serveşte la construirea unei baze de reguli fuzzy cu funcţii de apartenenţă potrivite generării perechilor intrare-ieşire prescrise. 4 /13

Procedura de modelare Start Determinarea seturilor de date Generarea sistemului fuzzy TS iniţial Instruirea sistemului fuzzy TS (ANFIS) NU Modelul este potrivit? DA Modelul fuzzy Stop 5 /13

Setul de date Date cunoscute Valoare calculata (prezisa) de catre model intrare x11, x21, y1 x12, x22, y2 x13, x23, y3... x, x, y 1K 2K iesire K consistent: sa inglobeze toate caracteristicile functiei de modelat mare (K valoare mare) in special pentru functii multivariabile cu neliniaritatti pronuntate 6 /13

2 seturi de date de antrenare (instruire) de control Setul de date cont. Setul de antrenare consistent: sa inglobeze toate caracteristicile functiei de modelat mare (K valoare mare) in special pentru functii multivariabile cu neliniaritati pronuntate Setul de control reprezentativ pentru functia de modelat distinct de setul de instruire suprapotrivire cu datele din setul de instruire scade puterea de interpolare, potrivire perfectă (suprapotrivire) cu datele din setul de instruire. eroarea pentru datele de control scade pe durata antrenarii până cand apare suprapotrivirea cand în mod neaşteptat începe să crească. 7 /13

ANFIS - arhitectura If X is A n and Y is B n then f n = p n X + q n Y+ r n 8 /13

Regulile sunt de tipul: ANFIS cont. If X is A n and Y is B n then f n = p n X + q n Y+ r n Multimile fuzzy de intrare pot fi de exempu de tip Gauss: µ gaussmf ( x) = e ( x c ) 2σ n 2 n 2 ; c n, σ n > 0 Pe durata antrenarii (instruirii, adaptarii) trebuie determinate (optimizate, ajustate) valorile tuturor parametrilor ce definesc multimile fuzzy: parametrii neliniari pentru mf din antecedentul regulii (4 parametri) parametrii liniari pentru mf din consecinta regulii (3 parametrii) 9 /13

ANFIS instruire supervizata Prezentare completă a setului de instruire (însoţită de adaptare) se numeşte epocă de instruire Instruirea se încheie la: indeplinirea unui criteriu de eroare atingerea numarului maxim de epoci Eroarea medie pătratică RMSE (root means squared error) 1 K K k = 1 ( d y ) k y ε k 10 /13

ANFIS instruire supervizata cont. Algoritm hibrid prin combinarea: algoritmului de propagare inversă (backpropagation), pentru a învăţa parametrii din antecedent algoritmului de estimare a celei mai mici medii pătratice (least mean square estimation). Fiecare pas al procedurii iterative de învăţare are două părţi: 1. Propagare înainte: se aplică vectorii de intrare; semnalele se propagă până în stratul 4 unde se estimează parametrii consecinţă optimi utilizând procedura iterativă a estimării celor mai mici medii pătratice. Parametrii antecedent se consideră cu valori fixate pe durata ciclului curent. 2. Propagarea inversă pentru a actualiza parametrii antecedent utilizând metoda gradientului, în timp ce parametrii consecinţă se consideră fixaţi. 11 /13

Generarea sistemului fuzzy TS initial Furnizat de catre utilizator Generat automat printr-o metoda de clasificare a datelor fiecare clasa fiind echivalenta cu o regula fuzzy Clasificare fuzzy: fuzzy C-Means clasificare substractivă Scopul clasificării este de a identifica grupările naturale a datelor dintr-un set mare de date care reprezintă comportarea unui sistem. Clasificarea este una dintre metodele utilizate la identificarea sistemelor, adică dezvoltarea unui model al funcţionării sistemului cunoscând perechi de date intrare-ieşire. 12 /13

Clasificarea substractivă Algoritm rapid, într-o singură trecere, fără optimizare Determina numărul de clase şi a centrele claselor dintr-un set de date Trebuie precizată valoarea unei raze ce specifică domeniul de influenţă al centrului clasei în fiecare dimensiune a datelor, presupunând că datele se află în interiorul unui hipercub unitate 1. Presupune că fiecare punct de date este un potenţial centru de clasă şi calculează probabilitatea ca acesta să definească un centru pe baza densităţii punctelor înconjurătoare 2. Selectează punctul cu cel mai mare potenţial ca fiind primul centru de clasă 3. Înlătură toate punctele din vecinătatea centrului determinat anterior (în conformitate cu raza precizată) în scopul determinării următoarei clase şi a centrului ei 4. Iterează acest proces până când toate datele se află în raza de influenţă a unui centru de clasă. 13 /13