Microscopie optica. Masuratori cu microscopul optic

Σχετικά έγγραφα
Tipuri de celule sub microscopul optic

Metode de caracterizare structurala in stiinta nanomaterialelor: aplicatii practice

STUDIUL MICROSCOPULUI

Laborator L3 3. Analiza microscopica prezentarea microscopului metalografic si a metodei de analiza

Reflexia şi refracţia luminii.

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

MARCAREA REZISTOARELOR

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Continue. Answer: a. 0,25 b. 0,15 c. 0,1 d. 0,2 e. 0,3. Answer: a. 0,1 b. 0,25 c. 0,17 d. 0,02 e. 0,3

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal


Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

c c. se anulează (5p) 3. Imaginea unui obiect real dată de o lentilă divergentă este întotdeauna:

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Difractia de electroni

re se reconstituie imaginea obiectului.

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

5. Biofotonica. radiatii IR microunde unde radio. spectrul vizibil nm. Fig Domeniul undelor electromagnetice

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Fig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n';

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

METODE ŞI TEHNICI DE MICROSCOPIE ÎN METROLOGIA TEXTILĂ

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Subiecte Clasa a VII-a

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

a. P = b. P = c. P = d. P = (2p)

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Pentru itemii 1 5 scrieți pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului considerat corect.

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

LUCRAREA NR. 3 DETERMINAREA DISTANŢEI FOCALE A OGLINZILOR SFERICE

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

V O. = v I v stabilizator

OPTICA este parte a fizicii care studiază lumina și fenomenele luminoase.

Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Analiza și Prelucrarea Digitală a Semnalelor Video

Algebra si Geometrie Seminar 9

LUCRAREA NR. 4 DETERMINAREA INDICELUI DE REFRACŢIE AL UNUI SOLID CU AJUTORUL PRISMEI

8.3. MODULATOARE OPTOELECTRONICE

Noţiuni de optică. Ochiul uman

Curs 1 Şiruri de numere reale

Optica este o ramură a fizicii care studiază proprietăţile şi natura luminii, modul de producere a acesteia, şi legile propagării şi interacţiunii

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

PRINCIPII DE TELEDETECTIE IN CARACTERIZAREA ATMOSFEREI

- Optica Ondulatorie

Capitolul 30. Transmisii prin lant

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Olimpiada de Fizică Etapa pe judeţ 4 februarie 2012 Barem

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

prin egalizarea histogramei

Metode şi tehnici de studiu a suprafeţelor. curs opţional

Lucrarea 3 : Studiul efectului Hall la semiconductori

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

TEST DE EVALUARE SUMATIVA

Lab06: Extragerea trăsăturilor şi selecţia trăsăturilor. Aplicaţie pentru recunoaşterea obiectelor bazată pe formă.

Circuite cu diode în conducţie permanentă

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Laborator 5 INTERFEROMETRE

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Optica. Noţiuni generale Reflexia, refracţia şi dispersia luminii Sisteme optice. Elemente de optică ondulatorie

Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare

INTENSITATEA ŞI DIFRACŢIA RADIAŢIEI LASER

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Luminarea obiectelor. {glenable gldisable} (GL_LIGHTING)

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Sisteme de Recunoastere a Formelor Laborator 3-4 Histograma Orientarilor Gradientilor


4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Curs 4 Serii de numere reale

riptografie şi Securitate

MICROSCOPIA ELECTRONICA CU SCANARE

Integrala nedefinită (primitive)

Captura imaginilor. este necesară o sursă de lumină (λ: lungimea de undă a sursei)

UNITĂŢI Ţ DE MĂSURĂ. Măsurarea mărimilor fizice. Exprimare în unităţile de măsură potrivite (mărimi adimensionale)

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Senzori cu fibre optice moduri de operare

Subiecte Clasa a VIII-a

STUDIUL EFECTULUI HALL ÎN SEMICONDUCTORI

Transcript:

. Masuratori cu microscopul optic

Tehnici de microscopie de transmisie Microscopie de baleiaj utilizand lasere Microscopie confocala Microscopie in camp apropiat Microscopie electronica Microscopie Microscopie electronica electronica de transmisie de baleiaj Microscopie de forta atomica

Componentele unui microscop Ocularul (1) contine lentilele ocular; valori tipice ale maririi: 5x, 10x si 2x Obiectivul (2); valori tipice ale maririi: 4x, 5x, 10x, 20x, 40x, 50x si 100x; interschimbabile Masa (3) sustine proba de examinat Sursa de lumina (4) situata sub masa Condensorul (5) sistem de lentile si diafragme care controleaza cantitatea de lumina prin proba si focalizarea luminii Macroviza (6) si microviza (7)

de transmisie Lumina traverseaza proba microscopica; Lumina este absorbita diferentiat de diferite componente ale probei Este nevoie frecvent de colorarea artificiala a probei pentru a vizualiza mai bine anumite componente celulare etc. Imaginea finala este virtuala, marita si rasturnata Formarea imaginii intr-un microscop optic AB obiect Ob A B imagine intermediara A B imagine finala B Ob lentila obiectiv Oc lentila ocular Oc A A F1 F1 F2 A B F1, F1 focare obiectiv F2, F2 focare ocular f1 distanta focala obiectiv f2 distanta focala ocular F2 B e e distanta intre F1 si F2

Parametrii unui microscop optic Putere P = tga2/ab Grosisment G = P/4 = e/4f1f2 G = tga2/tga1 G = A B /AB G = GobGoc Putere separatorie η=1/d Rezolutie d = 1,22λ/(2nsinu) λ - lungimea de unda a luminii folosite n indicele de refractie al mediului dintre obiectiv si preparat u unghiul de apertura al obiectivului nsinu = NA (apertura numerica a obiectivului)

Activitate experimentala Caracterizarea dimensiunii intr-o populatie de celule eritrocitare Obiective: Calibrarea microscopului (determinarea factorului de conversie CF) Masurarea diametrului a 20-30 hematii seleactate aleator de pe un frotiu de sange Calculul mediei si deviatiei standard Prezentarea grafica a rezultatelor

Activitate experimentala Calibrarea microscopului Micrometrul ocular = reticul Micrometru obiectiv diviziuni de 10 µ M / 20 µ M (dupa cum este indicat pe micrometru) Prin suprapunerea imaginii celor doua micrometre se poate determina factorul de conversie (CF) al microscopului (µ M/div) Micrometrul obiectiv este apoi inlocuit cu un frotiu de sange Φ celula (µ M) = Ndiv x CF x Obcalibrare/Obmasurare (Φcelula = diametrul unei celule; Ndiv = numarul corespunzator de diviziuni de pe reticul (diametrului celulei); Obmasurare = obiectivul cu care s-a realizat masurarea diametrelor; Obcalibrare = marirea obiectivului cu care s-a realizat calibrarea (determinarea CF)) Micrometru ocular (reticul) Micrometru obiectiv http://www.ruf.rice.edu/~bioslabs/methods/microscopy/measuring.html

Activitate experimentala Reticul (micrometru ocular) Determinarea CF si masurarea diametrului eritrocitar

Activitate experimentala Analiza datelor Rezultate experimentale (n celule) n X1 d2 X2 d3 X3........ dn Xn i Diametrul mediu: X= Deviatia standard: 1 n 2 σ= ( X X ) i n 1 Measured diameter d1 X 1 n

Materiale suplimentare http://www.olympusmicro.com/primer/anatomy/anatomy.htm http://www.olympusmicro.com/primer/techniques/index.htm http://www.ruf.rice.edu/~bioslabs/methods/microscopy/mea http://www.bioteach.ubc.ca/cellbiology/confocal/index.htm

Apendix Diferite tipuri de microscopie Imagini

Microscoape optice speciale Ultramicroscopul Preparatul este iluminat lateral, imaginea finala se formeaza pe baza luminii difuzate Microscopia in contrast de faza Pentru obiecte transparente; imaginea este formata pe baza diferentei de faza indusa luminii care travereseaza medii optice diferite, din preparatul microscopic Microscopia de fluorescenta Necesita markeri speciali (fluorescenti); preparatul este iluminat in UV si emite lumina in domeniul vizibil

Imagini de microscopie optica http://www.ptei.org

Microscopie de fluorescenta Neuron hipocampic marcat cu YFP (yellow fluorescent protein) http://neuroscience.nih.gov

Microscopie in contrast de faza http://www.wallawalla.edu/academics/departments/biology/rosario/inverts/porifera/mycale_adhaerens.html

folosind lasere Microscopie confocala Raza laser este focalizata succesiv in sectiuni diferite ale preparatului. Este posibila reconstructia 3D ulterioara, pe baza imaginilor seriate Microscopie in camp apropiat Distanta dintre preparat si obiectiv este mai mica decat lungimea de unda a radiatiei laser utilizate Nu mai apar artefacte de difractie Permite rezolutii la nivel molecular

Microscopie confocala Imagine de fluorescenta a unei celule endoteliale, folosind trei markeri: rosu pentru mitocondrii, verde pentru citoschelet si albastru pentru nucleu http://www.meade.com/dsi/gallery/molecular_probes.html

Microscopia electronica de transmisie Utilizeaza lentile electromagnetice Imagine a jonctiunii neuromusculare

Microscopie electronica de baleiaj www.bacteria-world.com Vizualizarea suprafetelor