FIZICA CAPITOLUL: LCTICITAT CUNT CONTINUU. Curent electric. Tensiune electromotoare 3. Intensitatea curentului electric 4. ezistenţa electrică; legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit 4.. Dependenţa rezistivităţii de temperatură 5. Legea lui Ohm pentru un circuit simplu 5.. eostate; divizor de tensiune 6. Legile lui Kirchhoff 6.. eţele electrice; elemente constitutive; 6.. Prima lege a lui Kirchhoff; 6.3. A doua lege a lui Kirchhoff; 6.4. Gruparea rezistoarelor; rezistenţe echivalente; 6.5. Şuntul şi rezistenţa adiţională. 7. nergia şi puterea electrică 7.. Legea lui Joule 7.. Puterea electrică 7.3. Transferul optim de putere. Copyright DPATAMNTUL D THNOLOGII 007
FIZICA CAPITOLUL: LCTICITAT CUNT CONTINUU NUNŢUI. Unitatea de măsură pentru intensitatea curentului electric, în S.I., este: a. C s b. AV m c. A d. V. Unitatea de măsură pentru tensiunea electrică, în S.I., este: a. C s b. AV m c. A d. V 3. Unitatea de măsură pentru rezistenţa electrică, în S.I., este: a. Ω m b. Ω c. AV d. C s 4. Alegeţi unitatea de măsură care corespunde mărimii fizice rezistivitate electrică, în S.I.: a. Ω m V b. m A c. A m d. AV m V 5. Cu notaţiile uzuale din manualele de fizică, în S.I., unitatea de măsură a mărimii fizice descrise de relaţia I t este: a. W b. kw c. J d. kwh 6. Cu notaţiile uzuale din manualele de fizică, în S.I., unitatea de măsură a mărimii fizice descrise de relaţia I este: a. W b. kw c. J d. kwh 7. Unitatea de măsură pentru mărimea fizică energie electrică, în S.I., este: a. W b. kw c. J d. J s 8. Unitatea de măsură, în S.I., pentru coeficientul termic al rezistivităţii este: a. Ω m b. K c. K d. Ω m Copyright DPATAMNTUL D THNOLOGII 007
9. În conductoarele metalice, purtătorii de sarcină mobili care asigură trecerea curentului electric sunt: a. protonii; b. electronii; c. cationii; d. anionii. 0. Un generator electric de curent continuu se caracterizează prin tensiunea electromotoare (t.e.m.) şi rezistenţa internă r. Cu notaţiile uzuale din manualele de fizică, se poate scrie relaţia a. =U+u b. = I + ri c. U=-u d. u=-u în care = t.e.m. a generatorului, U = căderea de tensiune pe circuitul exterior, egală cu tensiunea la bornele sursei şi u = căderea de tensiune în interiorul sursei.. Dependenţa I=f(U) (aşa numita caracteristica curent - tensiune) pentru un conductor metalic menţinut la temperatură constantă este reprezentată în graficul din: a. Fig. b. Fig. c. Fig. 3 d. Fig. 4. ezistenţa electrică a unui fir metalic omogen, de lungime l şi arie a secţiunii transversale S este: a. proporţională cu aria secţiunii; b. invers proporţională cu lungimea l; c. depinde de natura materialului; d. depinde de tensiunea aplicată la bornele conductorului. 3. Alegeţi răspunsul pe care îl consideraţi corect, încercuind litera corespunzătoare. La gruparea rezistenţelor în serie, a. tensiunea este aceeaşi la bornele fiecărei rezistenţe; b. rezistenţa echivalentă este egală cu suma rezistenţelor rezistorilor conectaţi; Copyright DPATAMNTUL D THNOLOGII 007
c. rezistenţa echivalentă este mai mică decât cea mai mică dintre rezistenţele rezistorilor conectaţi; d. rezistenţa echivalentă nu variază cu temperatură. 4. La gruparea rezistorilor în paralel a. intensitatea curentului ce trece prin fiecare rezistor este aceeaşi; b. rezistenţa echivalentă este mai mare decât cea mai mare dintre rezistenţele rezistorilor conectaţi; c. rezistenţa echivalentă este mai mică decât cea mai mică dintre rezistenţele rezistorilor conectaţi; d. rezistenţa echivalentă nu variază cu temperatură. 5. Ampermetrul a. măsoară tensiunea electrică între două puncte ale unui circuit; b. măsoară intensitatea curentului electric numai intr-un circuit simplu (neramificat); c. se conectează în paralel la bornele generatorului; d. indicaţia sa nu depinde de poziţia pe care o are într-un circuit serie. 6. Voltmetrul a. măsoară tensiunea electrică între două puncte ale unui circuit; b. măsoară tensiunea numai intr-un circuit simplu (neramificat); c. se conectează în serie cu generatorul; d. indicaţia sa nu depinde de poziţia pe care o are într-un circuit serie. 7. xpresia legii lui Ohm pentru un circuit simplu este: a. I = r + b. ext U I = c. I = d. ext U I = 8. xpresia legii lui Ohm pentru o porţiune de circuit care nu conţine generatoare electrice este: a. I = r + b. ext U I = c. I = d. ext U I = Copyright DPATAMNTUL D THNOLOGII 007
9. Un generator cu parametrii şi r debitează pe un rezistor cu rezistenţa puterea: a. P = + r b. P = ( + r) c. P = + r d. P = + r 0. Un generator având şi r debitează puterea maximă într-un circuit exterior atunci când rezistenţa electrică a acelui circuit este a. mai mică decât rezistenţa internă r a generatorului ( < r); b. egală cu rezistenţa internă r a generatorului ( = r); c. mai mare decât rezistenţa internă r a generatorului ( > r); d. independentă de parametrii şi r ai generatorului..într-un circuit alimentat de un generator (, r) şi care conţine un consumator (), bilanţul puterilor se exprimă prin: a. I = UI + ri b. I = I + ri c. UI = I + ri d. I = ( + r) I. xpresia randamentului energetic al unui generator (, r) care alimentează un consumator ( ) este: a. ri η = b. UI η = c. I η = d. η = r + r 3. Prima lege a lui Kirchhoff: a. exprimă conservarea sarcinii electrice într-un ochi de reţea; b. afirmă că suma sarcinilor electrice care intră într-un ochi de reţea într-un anumit interval de timp este egală cu suma sarcinilor electrice care ies din ochi în acelaşi interval de timp; c. Suma algebrică a intensităţilor curenţilor electrici care se întâlnesc într-un nod de reţea este egală cu zero: n k= I k = 0 d. Suma algebrică a intensităţilor curenţilor electrici care se întâlnesc într-un ochi de reţea este egală cu zero: n k= I k = 0 Copyright DPATAMNTUL D THNOLOGII 007
4. A doua lege a lui Kirchhoff a. exprimă conservarea sarcinii electrice într-un ochi de reţea; b. afirmă că suma algebrică a tensiunilor electromotoare ale surselor într-un ochi de reţea este egală cu suma algebrică a căderilor de tensiune de pe laturile acelui ochi m k j j k= j= n = I c. afirmă că suma algebrică a tensiunilor electromotoare ale surselor într-un nod de reţea este egală cu suma algebrică a căderilor de tensiune de pe laturile acel nod d. afirmă că suma algebrică a tensiunilor electromotoare ale surselor într-un ochi de reţea este egală cu zero n k = 0. k= Prin convenţie, se atribuie semnul + pentru o t.e.m. dacă sensul de parcurs ales străbate sursa respectivă în sens direct, de la borna negativă către cea pozitivă (în interiorul sursei). Produsului (I) i se atribuie semnul + sau -, după cum sensul ales pentru curentul prin acea latură coincide sau nu cu sensul ales pentru parcurgerea ochiului de reţea. 5. Prin secţiunea transversală a unui conductor, în intervalul de timp Δ t = min, trece sarcina electrică q= 300C. Intensitatea curentului electric stabilit prin conductor este: a. 0,5 A b. A c. 5 A d. 0 A 6. Două fire conductoare, unul din aluminiu şi celălalt din cupru, au aceeaşi arie a secţiunii transversale. Ştiind că cele două conductoare au aceeaşi rezistivitate electrică, raportul lungimilor este: l l a. Al Al Cu ρ lal ρcu lal lal = b. = c. = d. = ρal ρ ρ l ρ l l Cu Cu Al Cu Cu Cu Copyright DPATAMNTUL D THNOLOGII 007
7. În figura alăturată, este reprezentată variaţia tensiunii în funcţie de intensitatea curentului pentru 3 rezistori de rezistenţe electrice diferite 3. eprezentarea grafică pentru rezistorul cu rezistenţa cea mai mare dintre cei trei rezistori corespunde: a. dreptei b. dreptei c. dreptei 3 d. nu se poate stabili pe baza acestor grafice. 8. ezistenţa unui fir conductor cilindric de rază r, lungime l şi confecţionat dintr-un material cu rezistivitatea ρ se calculează cu formula: ρl ρl 4ρl ρl a. = b. = c. = d. = πr π( d) πd 4πd 9. Patru fire conductoare sunt caracterizate prin lungimi şi raze diferite ca şi prin rezistivităţi electrice diferite, astfel: conductorul ( ρ, l, r ); conductorul 0 0 0 ( ρ 0, l0, r0 ); conductorul 3 ( ρ 0, l 0, r 0 ); conductorul 4 ( ρ 0, l 0, r 0 ). În aceste condiţii, trei dintre conductori au rezistenţe egale. Conductorul cu rezistenţa diferită de a celorlalţi trei este: a. conductorul b. conductorul c. conductorul 3 d. conductorul 4 30. La trecerea unui curent electric continuu printr-un rezistor de rezistenţă electrică constantă, energia electrică degajată în timpul t are expresia: a. it b. UI t c. U t d. I t 3. nergia de 00kWh este echivalentă cu: a. 00kJ b. 00J c. 7 7 0 kj d. 7 7 0 J Copyright DPATAMNTUL D THNOLOGII 007
Problemele 3 36 se referă la textul următor: În circuitul din figura alăturată, rezistorii, şi 3 au rezistenţe egale cu valoarea = Ω, sursa cu tensiunea electromotoare având rezistenţa internă neglijabilă. Ştiind că prin rezistorul intensitatea curentului este I = A, atunci: 3. Intensitatea curentului prin rezistorul 3 este: a. 0 A b. 0,5 A c. A d. A 33. Intensitatea curentului prin rezistorul este: a. 0 A b. 0,5 A c. A d. A 34. ezistivitatea echivalentă a circuitului este: a. Ω b., 5Ω c. Ω d. 3 Ω 35. Tensiunea electrică la bornele rezistorului 3 este: a. 0 V b. 0,5 V c. V d. V 36. tensiunea electromotoare a sursei este: a. V b. V c. 3 V d. 4 V 37. În circuitul din figura următoare, sursa de alimentare are tensiunea electromotoare = 6V şi rezistenţa internă neglijabilă, rezistorii = = = poate fi închis sau deschis. a. Calculaţi intensităţile curentului prin rezistorul pentru K închis şi respectiv, K deschis. b. Determinaţi căldura degajată în rezistorul, întrun interval de timp de 6 minute, întrerupătorul K fiind închis. Ω ; întrerupătorul K Copyright DPATAMNTUL D THNOLOGII 007
38. Un conductor cu rezistenţa = 5 Ω este parcurs de sarcina electrică q= 300 C în timpul t = minut. Tensiunea U la bornele conductorului este: a. 6 V b. 5 V c. 500 V d. 30 V 39. Un fir metalic are rezistenţa 0 la temperatura de 0 C. Coeficientul de temperatură al 3 rezistivităţii metalului din care este confecţionat firul este α = 40 grd, la 0 C. Temperatura t la care rezistenţa firului creşte cu 8% faţă de valoarea 0 este: a. 00 C b. 70 C c. 80 C d. 800 C 40. Un rezistor având rezistenţa = 600 Ω este confecţionat din două materiale conductoare dispuse în serie. Prima parte este confecţionată dintr-un material cu coeficientul de temperatură α = 0, 0grd, iar cea de-a doua, dintr-un material cu α 0, 00grd. Determinaţi valorile rezistenţelor = 0 şi 0 la rezistive, astfel încât rezistenţa să nu varieze cu temperatura. 0 C ale celor două părţi 4. Dublând tensiunea la bornele unui rezistor menţinut la temperatură constantă: a. intensitatea curentului prin acesta creşte de ori; b. intensitatea curentului prin acesta scade de ori; c. rezistenţa creşte de ori; d. intensitatea rămâne neschimbată. 4. Pentru circuitul reprezentat în figura alăturată se cunosc valorile = 6 V, r = Ω; = 9 V, r = Ω ; = Ω; = 33Ω. Determinaţi: a. rezistenţa electrică echivalentă a circuitului exterior; b. rezistenţa electrică totală a circuitului; c. intensitatea curentului electric care străbate sursele de tensiune; d. diferenţa de potenţial între punctele M şi N ale circuitului. Copyright DPATAMNTUL D THNOLOGII 007
43. Un circuit format din n beculeţe identice, legate în paralel, fiecare beculeţ având rezistenţa electrică şi rezistenţă internă = 30 Ω este alimentat la o sursă de tensiune electromotoare = 4 V r = Ω. determinaţi: a. numărul maxim de n beculeţe care pot fi legate în paralel ştiind că sursa nu suportă un curent mai mare de 7 A; b. căldura degajată de beculeţe în timp de o oră, în condiţiile descrise la punctul a; c. puterea maximă pe care sursa ar putea să o degajeze într-un circuit exterior. 44. În figura alăturată, este prezentată schema unui divizor de curent. Ştiind că raportul valorilor rezistenţelor şi ale rezistorilor respectivi 3 este =, indicaţia ampermetrului A reprezintă o fracţiune din indicaţia ampermetrului A egală cu: a. 0% b. 40% c. 60% d. 80% 45. În figura alăturată, este prezentată schema unui divizor de tensiune (potenţiometru). ezistorul de rezistenţă totală, format prin înfăşurarea unui fir metalic pe un suport izolator, este conectat la bornele şi ale sursei de acccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccsasasas tensiune U. Prin deplasarea cursorului metalic C între capetele A şi B ale rezistorului, se obţine o tensiune variabilă între borna A şi C. În felul acesta, tensiunea U la bornele sursei poate fi divizată conform necesităţilor de utilizare între bornele 3 şi 4. Cunoscând că firul metalic de lungime l din care este confecţionat rezistorul este omogen (deci are rezistenţa uniform distribuită pe toată lungimea sa), pentru U tensiunilor U este: l x = raportul valorilor 3 U a. U = 3 b. U U = 3 c. U 3 U = d. U 3 U = Copyright DPATAMNTUL D THNOLOGII 007
46. Un ampermetru, prin construcţie, are o rezistenţă internă A şi poate măsura curenţii de intensităţi I I admis. Legând în paralel la bornele ampermetrului un rezistor numit şunt, de rezistenţă s, ampermetrul poate măsura curenţi de intensităţi rezistenţei şuntului reprezintă o fracţiune din rezistenţa ampermetrului a. n b. n c. n n + I ni a A egală cu: d. n n+ a. Valoarea 47. Un voltmetru, prin construcţie, are o rezistenţă internă V şi poate măsura o tensiune maximă UV poate măsura tensiuni. Legând în serie un rezistor de rezistenţă U ku V a (rezistenţă adiţională), voltmetrul. Valoarea rezistenţei adiţionale este egală cu: a. a kv = b. a = c. ( ) V a = k V d. k a = k V 48. Pentru montajul din figură se cunosc valorile = V, r = Ω, =, 5 Ω, = 5 Ω, b = Ω, r = Ω şi puterea nominală a becului P= 8 W. Calculaţi: a. valoarea intensităţii curentului care trece prin bec; b. valoarea tensiunii electromotoare ; c. valoarea tensiunii electrice între punctele M şi N ale circuitului. 49. andamentul transferului optim de putere are valoarea: a. 00% b. 98% c. 50% d. depinde de consumator 50. În figura alăturată este prezentată schema unui circuit electric care conţine o sursă cu t.e.m. şi rezistenţa internă neglijabilă şi rezistorii = 0Ω, = 3 = 60Ω. Cunoscând valoarea intensităţii curentului prin sursa ca fiind I = A, să se calculeze: a. rezistenţa electrică echivalentă a circuitului extern; b. valoarea diferenţei de potenţial între bornele rezistorului (punctele A şi B); c. puterea electrică disipată în rezistorul cu rezistenţa. Copyright DPATAMNTUL D THNOLOGII 007
BIBLIOGAFI. A. Hristev, D. Borşan, L. Georgescu, N. Gherbanovschi, Probleme de Fizică pentru clasele IX X, d. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 983;. M. Ivan, M. Logofătu,. Constantinescu, Manual de fizică pentru clasa a X-a, d. Aramis, Bucureşti, 000; 3.. Ionescu-Andrei, C. Onea, I. Toma, Bacalaureat 003. Teste grilă de fizică. 4. Simulare Bacalaureat 003, site MC; 5. Bacalaureat 007, Proba scrisă la Fizică, Ministerul ducaţiei şi Cercetării Serviciul Naţional de valuare şi xaminare; 6. C. Mantea, Fizică manual pentru clasa a X-a, F, d. All ducational, Bucureşti, 000; 7. M. Logofătu, lectricitate şi bazele electrotehnicii, Universitatea din Bucureşti, 00 Copyright DPATAMNTUL D THNOLOGII 007