Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu

Σχετικά έγγραφα
PROBLEME DE ELECTRICITATE

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013

PROBLEME DE ELECTRICITATE ȘI MAGNETISM GIMNAZIU

FIZICA CAPITOLUL: ELECTRICITATE CURENT CONTINUU

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

este sarcina electrică ce traversează secţiunea transversală a conductorului - q S. I.

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Electronică anul II PROBLEME

PROBLEME - CIRCUITE ELECTRICE


VII.2. PROBLEME REZOLVATE

V O. = v I v stabilizator

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Maşina sincronă. Probleme

MARCAREA REZISTOARELOR

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Circuite electrice in regim permanent

Subiecte Clasa a VIII-a

Pentru itemii 1 5 scrieți pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului considerat corect.

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB


1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE

1. Examenul de bacalaureat național 2015 Proba E. d)- Fizică A. MECANICĂ

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Matematică şi Informatică. Algebră (1)

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric

Stabilizator cu diodă Zener

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Subiecte Clasa a VII-a

ELECTRICITATE SI MAGNETISM

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR LA MATEMATICĂ-FIZICĂ VARIANTA 1 MATEMATICĂ

Seminar electricitate. Seminar electricitate (AP)

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

EXAMEN DE FIZICĂ 2012 [1h] FIMM

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Integrala nedefinită (primitive)

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =

05 - Circuite serie şi paralel

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Curs 1 Şiruri de numere reale

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE

Curentul electric stationar

Reflexia şi refracţia luminii.

Conf.dr.ing. Lucian PETRESCU CURS 4 ~ CURS 4 ~

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

N 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

Dispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 01 Notiuni introductive

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

I. Pentru itemii 1-5 scrieți pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului (15 puncte)

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2016 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

Algebra si Geometrie Seminar 9

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

riptografie şi Securitate

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE

Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

Clasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia

Capacitatea electrică se poate exprima în 2 moduri: în funcţie de proprietăţile materialului din care este construit condensatorul (la rece) S d

145. Sã se afle acceleraţiile celor trei corpuri din figurã. Ramurile firului care susţin scripetele mobil sunt verticale.

Fig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n';

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă

Transcript:

1. Ce se întămplă cu numărul de electroni transportaţi pe secundă prin secţiunea unui conductor de cupru, legat la o sursă cu rezistenta internă neglijabilă dacă: a. dublăm tensiunea la capetele lui? b. dublăm lungimea? c. dublăm diametrul? 2. Un fir conductor de lungime l şi diametru d are masa m. Din aceeaşi masă şi din acelaşi metal se confecţionează un fir cu lungimea de 2 ori mai mică. Care va fi raportul dintre rezistenţele celor două fire R 2 /R 1? 3. Un conductor cilindric din cupru cu lungimea l=3,14m are r=5mm. Cunoscând rezitivitatea cuprului ρ=1,8 10-8 Ω m, să se calculeze rezistenţa conductorului. 4. Să se calculeze creşterea temperaturii care conduce la dublarea rezistenţei unui fir de nichel, dacă coeficientul de temperatură al rezitivităţii este α=5 10-3 grd -1? 5. Rezistenţa electrică a unui fir de cărbune se micşorează cu 25 % prin incălzire. Cu cât a crescut temperatura firului dacă se cunoaşte α=-5 10-4 grd -1? 6. Un fir cu R = 10Ω este întins uniform până când acesta ajunge la o lungime de 4 ori mai mare. Care este noua rezistenţă a firului? 7. Dacă printr-o rezistenţă trece un curent de 93mA la o diferenţă de potential de 120V, ce curent va trece la o diferenţă de potential de 40V? 8. Un fir conductor are lungimea de 18m şi aria secţiunii transversal 0,4mm 2. Aplicănd o tensiune de 24 V pe fir să se calculeze sarcina electrică ce străbate firul în timp de 5 minute. Se cunoaşte rezistivitatea ρ=0,24 10-6 Ω m. 9. O sursă de curent electric are polii legaţi printr-un fir din oţel cu secţiunea 0,3mm 2 şi lungimea de 15m. Sursa are t.e.m. de 3V şi tensiunea la borne de 2V. Să se calculeze rezistenţa interioară a sursei dacă rezistivitatea oţelului este ρ=0,12 10-6 Ω m. 10. Un consumator este conectat la o sursă de tensiune electrică U 0 =68V prin intermediul a două conductoare cu lungimea l=160m şi secţiunea S=8mm 2 fiecare (ρ=1,7 10-8 Ω m). Stiind că la bornele consumatorului tensiunea este 0,9U 0, să se calculeze intensitatea curentului din circuit. Profesor Simona TURCU Page 1

11. Să se calculeze tensiunea la bornele unei surse cu t.e.m. E=1,5V şi rezistenţa interioară r=0,4ω dacă rezistenţa circuitului exterior este R=1,6Ω. 12. Rezistenţa circuitului exterior al unei surse cu t.e.m. E=1,5V este R=2Ω. Tensiunea la bornele sursei este U=1V.Să se calculeze rezistenţa interioară a sursei. 13. Tensiunea la bornele unei surse este U 1 =4V când i se leagă la borne o rezistenţă R 1 =4Ω şi devine U 2 =4,5V dacă i se leagă la borne o rezistenţă R 2 =6Ω. Să se calculeze rezistenţa interioară r şi t.e.m. 14. La bornele unei surse cu t.e.m. de 12V se leagă un resistor R 1 pe care cade o tensiune de 8V. Inlocuind rezistorul cu altul, R 2 tensiunea la borne devine 10V. Să se calculeze raportul R 2 /R 1. 15. La bornele unei surse de tensiune se leagă un resistor R, tensiunea la bornele sale fiind de 3V. Dacă se înlocuieşte rezistorul cu altul având rezistenţa 3R tensiunea la borne creşte cu 20%. Să se calculeze t.e.m. a sursei. 16. Se leagă n rezistenţe identice mai întâi în serie, apoi în paralel. Calculeaază raportul R s /R p. 17. Cum trebuie legate trei rezistoare R, 2R şi 3R pentru a obţine o rezistenţă echivalentă cât mai mică? 18. Trei rezistenţe R 1 =R 2 =1Ω şi R 3 =2Ω sunt grupate în toate modurile posibile. Să se calculeze produsul dintre valoarea maximă a rezistenţei echivalente şi valoarea minimă a acesteia. 19. Dintr-un fir de nichel ce rezitivitatea ρ=10-7 Ω m şi aria secţiunii transversal S=0,5mm 2 A B C se confecţionează un pătrat cu lateral=0,5m. Să se calculeze : a. rezistenţa echivalentă a pătratului între punctele A şi B b. rezistenţa echivalentă a pătratului între punctele A şi C Profesor Simona TURCU Page 2

20. Doi rezistori au rezistenţa echivalentă R s = 9Ω cănd sunt legaţi în serie şi R p = 2Ω când sunt legaţi în paralel. Să se calculeze rezistenţele celor doi rezistori. 21. Se confecţionează un triunghi echilateral dintr-un fir de manganină. Ştiind că rezistenţa electrică a fiecărei laturi este de 0,3Ω, să se calculeze rezistenţa electrică a triunghiului măsurată între două dintre vârfurile sale. 22. Între care puncte ale circuitului de mai jos rezistenţa echivalentă este maximă? R R 2R 2R 23. Două surse cu t.e.m. E 1 =15V şi E 2 = 5V şi rezistenţele interioare r 1 = 1Ω şi r 2 =2Ω sunt legate în serie şi debitează curent pe un rezistor R. Care este valoarea acestei rezistenţe dacă intensitatea curentului stabilit prin circuit este I=2A. 24. Două surse identice cu t.e.m. E 1 =E 2 =24V şi rezistenţele interioare r 1 =r 2 =4Ω sunt legate în paralel şi debitează un curent de 4A pe un rezistor cu rezistenţa R. Care este valoarea acestei rezistenţe? 25. O grupare serie de baterii identice avănd fiecare o tensiune electromotoare de 1,5V şi o rezistenţă internă de 0,5Ω este conectată la bornele unui resistor de 6Ω prin care produce un curent de 1,5A. Să se determine din câte baterii este alcătuită gruparea. 26. 32 de surse identice cu t.e.m E şi rezistenţa interioară r sunt dispuse astfel: 4 grupări de câte 8 surse grupate în serie, pe care le legăm în paralel. Să se determine parametrii sursei echivalente. 27. Patru surse identice, fiecare cu t.e.m E şi rezistenţa interioară r sunt legate la un rezistor R. Ştiind că R/r=11 să se determine raportul dintre intensitatea ce traversează rezistorul dacă sursele sunt legate în serie, I s şi intensitatea curentului ce traversează rezistorul dacă sursele sunt legate în paralel, I p : I S /I P. Profesor Simona TURCU Page 3

28. In circuitul din figura alăturată sursa are tensiunea electromotoare E = 22 V rezistorii din circuit au rezistenţele electrice R 1 = R 4 = 3,3 Ω rezistenţa internă r = 1 Ω, iar R 2 = R 3 = 2Ω, R 5 = R 6 = 3Ω. a) rezistenţa electrică echivalentă a circuitului exterior; b) intensitatea curentului electric I 1 prin rezistorul R 1 ; c) intensitatea curentului electric indicat de un ampermetru ideal (R A = 0) conectat în serie cu rezistorul R 2 ; d) tensiunea electrică la bornele grupării paralel. 29. Reţeaua electrică din figura alăturată este alcătuită din trei rezistori cu rezistenţele electrice R 1 = 7Ω, R 2 = 6Ω, R3 = 3Ω şi un generator cu tensiunea electromotoare E = 12 V. Intensitatea curentului prin ramura principală este I= 1,2A. a) rezistenţa echivalentă a grupării rezistorilor R 1, R 2 şi R 3 ; b) intensitatea curentului prin rezistorul R 2 ; c) rezistenţa internă a generatorului; d) tensiunea electrică la bornele lui R 2 ; e) valoarea intensităţii curentului care ar trece prin sursă dacă rezistenţa internă a sursei ar fi nulă. 30. La bornele unei surse de tensiune electromotoare se conectează un consumator a cărui rezistenţă electrică poate fi modificată. În figura alăturată este reprezentată dependenţa tensiunii electrice măsurate la bornele sursei de intensitatea curentului prin sursă. Folosind datele din grafic, determinaţi: a) tensiunea electromotoare a sursei; b) intensitatea curentului debitat de sursă pe un circuit exterior de rezistenţă nulă; c) valoarea rezistenţei interne a sursei; d) numărul electronilor de conducţie care trec în unitatea de timp printr-o secţiune transversală a conductorului, atunci când tensiunea la bornele sursei are valoarea de 30V. Profesor Simona TURCU Page 4

31. O sursă de tensiune electrică alimentează un rezistor format dintr-un fir de lungime l = 8m, secţiune S = 1mm 2 şi rezistivitate ρ = 4 10-7 Ω m. Prin rezistor trece un curent de intensitate I 1 = 1,8A. Dacă se scurtcircuitează bornele sursei, intensitatea curentului creşte la I S = E /r = 10A. a) rezistenţa circuitului exterior; b) tensiunea electrică la bornele sursei; c) rezistenţa internă a sursei; d) tensiunea electromotoare a sursei. 32. În circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată se cunosc tensiunile electromotoare E 1 = 30V şi E 2 = 20V, rezistentele interne ale surselor r 1 = 2Ω şi r 2 = 2Ω şi rezistenţa circuitului exterior R = 10Ω. a) rezistenţa internă echivalentă a grupării celor două surse; b) intensitatea curentului prin rezistenţa R; c) intensitatea curentului prin sursa cu rezistenţa internă r 1 ; d) căderea de tensiune pe rezistenţa R. 33. O baterie formată din 10 surse identice caracterizate de valorile E = 2V şi r = 0,1 Ω, legate în paralel, alimentează patru rezistori cu rezistenţele R 1 = 10Ω; R 2 = 20Ω; R 3 = 4Ω şi R 4 = 8Ω. Aceştia sunt legaţi astfel: R 1 şi R 2 în paralel, R 3 şi R 4 în paralel, cele două grupări paralel fiind înseriate. a) Desenaţi schema circuitului electric. b) Determinaţi valoarea intensităţii curentului prin ramura principală a circuitului. c) Calculaţi tensiunea electrică la bornele sursei. d) Calculaţi intensitatea curentului electric prin una dintre surse dacă la bornele acesteia se conectează un fir conductor de rezistenţă electrică neglijabilă. 34. Dintr-un conductor cu diametrul d = 0,1mm, lungimea L = 6,28m şi rezistivitatea electrică ρ = 3 10-7 Ω m se confecţionează prin tăiere în părţi de lungime egală un număr N = 10 rezistoare identice care se conectează în paralel la bornele unui generator având t.e.m. E = 1V şi rezistenţa internă r = 1,6Ω. a) rezistenţa electrică R a unui singur rezistor; b) rezistenţa electrică echivalentă a grupării paralel a celor 10 rezistoare;. c) intensitatea curentului electric prin generator; d) valoarea rezistenţei electrice R 100 a unui rezistor la 100 0 C dacă valoarea R obţinută la punctul a. corespunde temperaturii de 0 0 C iar coeficientul termic al rezistivităţii este α = 2 10-3 grd -1. Profesor Simona TURCU Page 5

e) Cele zece rezistoare împreună cu generatorul formează un nou circuit electric, astfel: se leagă câte 5 rezistoare în serie iar grupările astfel obţinute sunt legate în paralel la bornele generatorului. Determinaţi intensitatea curentului electric prin generator în această situaţie. 35. Se consideră circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată. Se cunosc: E = 60 V, R 1 = 20 Ω, R 2 = 30Ω, R 3 = 8 Ω şi valoarea tensiunii electrice indicate de voltmetrul ideal (R v ), U = 50V. Rezistenţa electrică a conductoarelor de legătură se neglijează. a) rezistenţa electrică echivalentă a grupării formate din rezistorii R 1 şi R 2 ; b) intensitatea curentului care străbate generatorul; c) tensiunea electrică între punctele A şi B; d) rezistenţa electrică internă a generatorului. e) Se înlocuieşte voltmetrul cu un altul având rezistenţă electrică finită, comparabilă cu a circuitului exterior. Precizaţi dacă tensiunea indicată de acesta ar fi mai mare, egală sau mai mică decât tensiunea U indicată de voltmetrul ideal. 36. În circuitul electric din figura alăturată sursa are tensiunea electromotoare E = 220 V şi rezistenţa internă r = 0,5Ω, iar rezistorii au rezistenţele electrice R 1 = R 2 = 10 Ω, R 3 = 20Ω, R 5 = R 4 = 5Ω. a) Identificaţi grupările serie, indicând rezistorii care fac parte din fiecare grupare serie. b) Determinaţi rezistenţa electrică totală a circuitului. c) Calculaţi intensitatea curentului electric prin sursă. d) Determinaţi intensitatea curentului electric prin latura care conţine rezistorii R 1 şi R 2. 37. Pe soclul unui bec electric sunt inscripţionate următoarele valori: 6V şi 2A. Becul este alimentat de la o sursă de tensiune având tensiunea electromotoare E = 12V şi rezistenţa internă r = 0,5Ω. a) rezistenţa electrică a becului, în condiţii normale de funcţionare; b) valoarea rezistenţei ce trebuie înseriată cu becul pentru ca acesta să funcţioneze normal; c) rezistenţa echivalentă a grupării serie bec - rezistor; Profesor Simona TURCU Page 6

d) căderea internă de tensiune pe sursă, în condiţii de funcţionare normală a becului; e) intensitatea curentului electric prin bec, dacă acesta este conectat la bornele sursei în paralel cu un rezistor de rezistenţă R = 2,5 Ω. Comentaţi rezultatul obţinut. 38. În figura alăturată este reprezentată dependenţa intensităţii curentului care parcurge un circuit electric simplu, de tensiunea electrică măsurată la bornele generatorului. Folosind datele din grafic, determinaţi: a) tensiunea electromotoare a generatorului; b) intensitatea curentului de scurtcircuit debitat de generator; c) rezistenţa internă a generatorului; d) numărul de electroni care trec prin secţiunea transversală a conductorului în unitatea de timp, atunci când generatorul debitează curentul de scurtcircuit. 39. În circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată se cunosc: r = 6Ω, R 2 = 20Ω, R 3 = 40Ω, R 4 = 50Ω. Tensiunea electrică la bornele rezistorului R 4 este U 4 = 10V. Puterea consumată împreună de către rezistoarele R 1,R 2,R 3 şi R 4 este P = 18,76 W. a) intensitatea curentului electric prin rezistorul R 4 ; b) intensitatea curentului electric prin generator; c) puterea electrică pe care o consumă, împreună, rezistoarele R 2 şi R 4 ; d) rezistenţa electrică a rezistorului R 1 ; e) tensiunea electromotoare a generatorului. 40. Se consideră circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată. Se cunosc: E = 24 V, r = 2 Ω, R 1 = 10 Ω şi valoarea intensităţii indicate de ampermetrul ideal (R A = 0), I 1 = 1,5 A. Conductoarele de legătură au rezistenţa electrică neglijabilă. a) energia consumată de către rezistorul R 1 în intervalul de timp Δ t = 5 minute; b) rezistenţa electrică a rezistorului R 2 ; c) randamentul circuitului electric. Profesor Simona TURCU Page 7

41. Un consumator electric consumă puterea P = 100W atunci când este conectat prin intermediul unor conductori având rezistenţa electrică totală R 1 la reţeaua de tensiune U = 220V. Dacă 5% din tensiunea U se pierde pe linia de transport, determinaţi: a) intensitatea curentului electric prin consumator; b) rezistenţa electrică R 1 a conductoarelor de legătură; c) rezistenţa electrică R a consumatorului; d) energia electrică disipată pe consumator în timpul t = 1h. 42. Un circuit electric este alcătuit din trei consumatori de rezistenţe egale, R = 60Ω, legați în paralel. Generatorul de t.e.m. continuă, E = 22V, care alimentează circuitul are rezistenţa internă r=2ω. a) Reprezentaţi schema electrică a circuitului. b) Calculaţi puterea totală a sursei. c) Calculaţi energia disipată pe unul dintre rezistorii de rezistenţă R în timpul Δt = 30s. d) Calculaţi puterea electrică totală disipată de consumatorii din circuit. e) Determinaţi randamentul circuitului electric. 43. Pentru circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată se cunosc: E 1 = 6V, E 2 = 4V, R 1 = 2Ω, R = 4Ω. Rezistenţele interne ale surselor se neglijează. a) intensitatea curentului prin rezistorul R; b) căldura dezvoltată în rezistorul R în timpul t = 1min ; c) raportul P1/P al puterilor dezvoltate în cele două rezistoare. d) Se scoate din circuit sursa cu t.e.m. E 2. Determinaţi rezistenţa Internă pe care ar trebui să o aibă sursa de t.e.m. E1, pentru ca puterea dezvoltată în noul circuit exterior să fie maximă. 44. Două surse cu t.e.m. E = 6 V şi rezistenţa internă r = 4 Ω fiecare alimentează o reţea formată din rezistoare cu rezistenţele R 1 = 6 Ω, R 2 = 6Ω şi R 3 = 1 Ω, ca în figura alăturată. Calculaţi: a) tensiunea la bornele rezistorului R 1 ; b) puterea electrică disipată pe rezistorul R 2 ; c) căldura disipată în rezistorul R3 în timp de 1 oră. Profesor Simona TURCU Page 8

45. Pentru circuitul reprezentat în schema din figura alăturată se cunosc: E 1 = 20V, E 2 = 12V, r 1 = 0,25Ω, r 2 = 0,75Ω, R 1 = 8Ω, R 2 = 3Ω, R 3 = 6Ω, R 4 =5Ω a) căldura degajată în rezistorul R 1 în timpul t = 5min ; b) puterea disipată în rezistorul R 4 ; c) randamentul unui circuit simplu format din sursa 2 şi rezistorul R 4 ; d) expresia energiei disipate în interiorul sursei în situaţia descrisă la punctul c) într-un interval de timp oarecare Δt. 46. În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric în care se cunosc R 1 = R 2 = R 3 = R 4 = 3Ω, E = 12V şi r = 1Ω. a) intensitatea curentului electric prin generator; b) raportul puterilor consumate de rezistoarele R 2 şi R 3 ; c) valoarea rezistenţei electrice a unui consumator care ar trebui conectat, singur, la bornele generatorului, astfel încât să preia de la generator puterea maximă; d) valoarea puterii maxime debitată pe circuitul exterior în condiţiile punctului c). 47. O baterie având tensiunea electromotoare E = 32V alimentează un rezistor R. Tensiunea la bornele bateriei este U = 30V iar puterea consumată de rezistor P = 15W. a) energia disipată pe rezistor într-un interval de timp t = 1min ; b) intensitatea curentului prin circuit; c) rezistenţa interioară a bateriei; d) randamentul circuitului electric; e) puterea maximă care poate fi debitată de această baterie pe un circuit exterior cu rezistenţa aleasă convenabil. 48. Un rezistor de rezistenţă R este conectat la bornele unei surse de curent continuu cu parametrii E şi r. În figura alăturată este reprezentată dependenţa puterii disipate pe rezistor de rezistenţa electrică a acestuia. Determinati: a) rezistenţa internă a sursei; b) valoarea intensităţii curentului electric din circuit atunci când R = 2 Ω; Profesor Simona TURCU Page 9

c) valorile rezistenţei rezistorului pentru care puterea disipată pe el este jumătate din puterea maximă; d) puterea disipată pe rezistor în cazul în care bornele sursei se leagă printr-un fir ideal. 49. În circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată se cunosc: E1 = 100V, R 1 = R 3 = 20Ω, R 2 = 40Ω. Intensitatea curentului electric ce trece prin rezistorul R 3 are valoarea I 3 = 2,8A. Sursele de tensiune sunt ideale. a) puterea electrică disipată pe rezistorul R 3 ; b) energia electrică pe care o consumă rezistorul R3 în timpul Δt = 1min ; c) valoarea intensităţii curentului electric prin rezistorul R 1 ; d) valoarea tensiunii electromotoare E 2 ; e) puterea electrică pe care o consumă împreună rezistoareler 1,R 2,R 3. 50. Se consideră circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată. Se cunosc: r 1 = 2Ω, E2 = 36V, r 2 = 4Ω, R 1 = 8Ω,R 2 = 36Ω,R 3 = 80Ω şi valoarea intensităţii indicate de ampermetrul ideal, I 2 = 0,5 A. Sensul lui I 2 este cel indicat în figură. Conductoarele de legătură au rezistenţa electrică neglijabilă. a) puterea electrică disipată de rezistorul R 2 ; b) intensitatea curentului electric prin rezistorul R 3 ; c) energia electrică consumată de rezistorul R 1 în intervalul de timp Δt = 20 minute; d) valoarea E 1 a tensiunii electromotoare a generatorului din ramura principală. Profesor Simona TURCU Page 10