Spectrul continuu emis de tubul de raze X. Verificarea relatiei Duane Hunt. Determinarea constantei lui Planck.

Σχετικά έγγραφα
Difractia de electroni

Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Integrala nedefinită (primitive)

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Stabilizator cu diodă Zener

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Curs 4 Serii de numere reale

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR


Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.


a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

STUDIUL PROCESULUI DE IONIZARE

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Curs 1 Şiruri de numere reale

V O. = v I v stabilizator

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

EXPERIMENTUL FRANCK-HERTZ CU TUB DE NEON

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

MARCAREA REZISTOARELOR

STUDIUL UNOR LEGI ALE RADIAŢIEI TERMICE

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

STUDIUL EFECTULUI FOTOELECTRIC ŞI DETERMINAREA CONSTANTEI LUI PLANCK

Subiecte Clasa a VIII-a

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

Fig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n';

Electronică anul II PROBLEME

Subiecte Clasa a VII-a

INTENSITATEA ŞI DIFRACŢIA RADIAŢIEI LASER

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR

LUCRAREA NR. 4 DETERMINAREA INDICELUI DE REFRACŢIE AL UNUI SOLID CU AJUTORUL PRISMEI

Algebra si Geometrie Seminar 9

Lucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

STUDIUL DISTRIBUŢIEI DUPĂ VITEZE A ELECTRONILOR ÎNTR-UN METAL

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Reflexia şi refracţia luminii.

Capitolul 30. Transmisii prin lant

PROBLEME DE FIZICĂ ATOMICĂ

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Polarizarea tranzistoarelor bipolare

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

Instalare hardware. Configurare Software 1. Configurarea exemplul unui sistem de operare calculator Microsoft Windows 7.

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT

wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă

STUDIUL EFECTULUI HALL ÎN SEMICONDUCTORI

L3. TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP TEC-J

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

DETERMINAREA CONSTANTEI RYDBERG

BARDAJE - Panouri sandwich

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice

CIRCUITE LOGICE CU TB

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013

Dispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 01 Notiuni introductive

Transformări de frecvenţă

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE

Lucrarea 3 : Studiul efectului Hall la semiconductori

Transcript:

Spectrul continuu emis de tubul de raze X. Verificarea relatiei Duane Hunt. Determinarea constantei lui Planck. 1. Obiectivele lucrarii - Determinarea limitei dinspre lungimi de unda scurte (λ min ) a spectrului continuu al radiatiei X de franare in functie de tensiunea aplicata pe tub. - Verificarea lrelatiei Duane - Hunt (legea de deplasare a limitei λ min cu tensiunea aplicata pe tub). - Determinarea constantei lui Planck. 2. Principiile experientei 2.1. Notiuni introductive Razele X sunt radiatii electromagnetice cu lungimea de unda λ ~ 1Å, situate in domeniul spectral dintre razele γ si ultraviolet. Relatia dintre energia, frecventa si lungimea de unda a fotonului: hc ε = hν = (1) λ unde: ε, ν - energia, respectiv frecventa fotonului; h - constanta lui Planck; c = 2.9979 10 8 m s -1 viteza luminii Unitati practice si relatii de transformare: 1 Å = 10-10 m ; 1 nm = 10Å ; 1 pm = 0.01Å 1 ev = 1.6022 10-19 J; 2.2. Radiatia emisa de tubul de raze X Spectrul 1 de emisie al unei surse de raze X depinde de natura sursei si de parametrii de functionare. Sursa folosita uzual in laborator este tubul de raze X. Acesta este alcatuit dintr-o incinta vidata in care se gasesc doi electrozi: un catod (filament) si un anod. Intre cei doi electrozi se aplica o tensiune inalta U a, de ordinul zecilor de kilovolti (fig.1). Electronii, emisi de filament si accelerati la diferenta de potential U a, bombardeaza anodul in care sunt incetiniti, energia lor transformandu-se in caldura sau in energie electromagnetica. Aceasta din urma se manifesta prin emisia de raze X. Fig. 1. Reprezentare schematica a unui tub de raze X 1 Spectrul radiatiei electromagnetice emise de o sursa reprezinta distributia pe lungimi de unda a intensitatii radiatiei, I(λ) sau a numarului de fotoni N(λ) emisi in intervalul (λ, λ+dλ). Analog se defineste spectrul energetic N(ε), respectiv spectrul de frecvente N(ν). 1

Radiatia emisa de anodul tubului este alcatuita din doua componente (fig. 2): - radiatia X de franare, cu spectru continuu, produsa prin decelerarea (franarea) electronilor in tinta metalica (anticatod); - radiatia X caracteristica a anodului, cu spectru discret, emisa de atomii excitati prin ciocniri cu electronii din fasciculul incident; In lucrare se studiaza componenta continua a radiatiei X emise de tub. Fig. 2. Spectrul emis de un tub de raze X; λ min limita spectrului continuu al radiatiei X de franare; K α, K β - linii de raze X caracteristice. 2.3. Radiatia X de franare Conform electromagnetismului clasic, orice sarcina electrica aflata in miscare accelerata emite radiatie electromagnetica. In tubul de raze X, electronii care bombardeaza anticatodul sunt decelerati (franati brusc) si ca urmare emit radiatie electromagnetica. La o valoare data a tensiunii de accelerare, in spectrul continuu al radiatiei de franare se observa o lungime de unda minima (λ min ), respectiv o frecventa maxima (ν max ). Limita λ min nu depinde de natura anticatodului, fiind determinata numai de tensiunea inalta U a, aplicata pe tub. In 1915, Duane si Hunt au descoperit ca produsul λ min si U a sunt invers proportionale 1 λ min~ - relatia de deplasare Duane-Hunt (1) U a Empiric au gasit si valoarea factorului de proportionalitate; in unitati SI relatia Duane Hunt devine: 6 1 λ min 1.25 10 (1 ) U a Limita dinspre lungimi de unda scurte a spectrului continuu poate fi explicata numai in cadrul teoriei fotonice a radiatiei (Einstein). Electronii emisi de filament sunt accelerati datorita tensiunii inalte U a aplicate pe tub si ajung la anticatod (anod) cu energia cinetica: Ec = e U a (2) e = 1.6022 10-19 A s sarcina electronului Prin franarea unui electron in apropierea unui nucleu din tinta metalica ce constituie anticatodul, se emite un foton cu energia hν. Energia ramasa electronului va fi cedata sub forma de caldura (cel mai probabil) sau prin emisia altor fotoni. Daca un electron pierde intreaga energie cinetica prin emisia unui singur foton, acesta va avea energia maxima: hν max = eu a (3) 2

Atunci lungimea de unda minima sau limita spectrului continuu de raze X va fi hc 1 λ min = (4) e U a Se observa ca formula empirica (1) stabilita de Duane si Hunt este in buna concordanta cu relatia (4) derivata din teoria fotonica a lui Einstein. Factorul de proportionalitate hc A = (5) e poate fi folosit pentru determinarea constantei lui Planck (cand se cunosc valorile constantelor universale c si e, iar A se determina experimental). Analiza spectrala a fasciculului de raze X emise de de tub se face prin difractie pe un monocristal. Sistemul spectrometric este format dintr-un goniometru cu cristal de NaCl si contor Geiger- Muller (contor GM). Cristalul si contorul se rotesc fata de fasciculul incident in cuplaj 2θ (fig.3). Conform legii Bragg a difractiei (conditia de interferenta constructiva, 2 d sinθ = nλ, vezi fig.4), lungimea de unda a razelor X imprastiate in ordinul intai (n = 1) la unghi θ este: λ = 2 d sinθ (6) d distanta interplanara; pentru NaCl, d = 282.01 pm Fig.3. Schema de difractie a razelor X pe un monocristal si cuplajul 2θ dintre unghiul detectorului si unghiul de imprastiere. 1 colimator; 2 monocristal; 3 detector. Fig. 4. Reflexia razelor X pe plane cristaline. θ - unghi de reflexie pe planele cu distanta interplanara d; Δ 1, Δ 2 diferente de drum intre razele incidente, respectiv reflectate pe plane cristaline adiacente. 4. Dispozitivul experimental In fig. 5 este prezentat dispozitivul experimental (camera experimentala goniometru in configuratie de difractie Bragg, plasata in dreapta tubului de raze X a aparatului din laborator). 3

Fig.5. Dispozitiv experimental (camera cu goniometru pentru difractie in configuratie Bragg). a montura pentru colimatorul fasciculului de raze X emis de tub; b cilindru de ghidaj pentru fixarea distantei sursa detetector; c cablu de conexiune pentru control goniometru; d cilindru de ghidaj pentru fixarea goniometrului; e montura contorului GM; f platforma (suport) pentru cristal; g surub pentru fixare cristal. 5. Modul de lucru 5.1. Masuratori - Se indeparteaza cu grija protectia de pe fereastra contorului GM, apoi se introduce contorul in montura (e) si se conecteaza in soclul marcat GM TUBE (fig.5). (Manevrati cu grija contorul pentru ca fereastra subtire se poate deteriora!) - Se slabeste surubul (g), se aseaza cristalul NaCl pe platforma (f), se ridica incet platforma cu cristal pe toata cursa ei si se strange usor surubul de fixare (presiunea pe cristal sa fie minima pentru a evita pozitia oblica a acestuia). (Cristalul de NaCl este higroscopic, de aceea se prinde cu mana numai pe fetele inguste!) 1. Se alimenteaza aparatul de raze X la retea (butonul i/o pe fata laterala stanga a aparatului). 2. Verificati conexiunea dintre RS-232 output (pe MCA-box cuplat pe senzorul CASSY) si iesirea SIGNAL out de pe panoul de comanda al aparatului de raze X. 3. Conectati aparatul de raze X la PC (via port USB). 4. Porniti programul X-ray Apparatus (vezi iconita pe desktop). Se deschide o fereastra. Selectati registrul Bragg. 5. Stergeti eventuale masuratori anterioare (click pe butonul sau apasati tasta F4). 6. Apasati butonul COUPLED pentru a activa modul de baleiaj 2θ al cristalului si al detectorului 7. Apasati butonul ZERO pentra pozitiona la zero bratul detectorului si al cristalului. 8. Fixati valorile parametrilor: i. tensiune, U = 22kV; ii. curent, i = 0.9mA; iii. timp de masura, Δt = 15s; iv. pas de baleiaj unghiular, Δβ = 0.1 0 ; v. limitele unghiului de baleiaj ale cristalului, β min = 5.2 0 ; β max = 6.2 0 9. Apasati tasta SCAN pentru a porni masuratorile si transferul datelor spre PC. Dupa incheierea masuratorilor memorati datele intr-un fisier. 4

10. Inregistrati serii de masuratori pentru alte valori ale tensiunii inalte aplicate pe tub (se repeta pasii 7-9). Pentru a economisi timp de masura, folositi parametrii din tabelul de mai jos. Tabel 1. Valori recomandate ale parametrilor pentru inregistrarea seriilor de masuratori. U [kv] I [ma] Δt [s] β min [grd] β max [grd] Δβ [grd] 22 0.9 15 5.2 6.2 0.1 24 0.9 15 5.0 6.2 0.1 26 0.9 10 4.5 6.2 0.1 28 0.9 10 3.8 6.0 0.1 30 0.9 5 3.2 6.0 0.1 32 0.9 5 2.5 6.0 0.1 34 0.9 5 2.5 6.0 0.1 5.2. Determinarea lungimii de unda limita λ min in functie de tensiunea inalta U aplicata pe tub - Importati datele masurate deschizand fisierele (buton sau tasta ). - Pentru a vizualiza dependenta de lungimea de unda a vitezei de numarare (~ intensitatea radiatiei X detectate) deschideti fereastra de dialog Settings (clik pe butonul sau apasati tasta F5) si introduceti distanta interplanara d pentru NaCl. Pentru fiecare spectru inregistrat efectuati operatiile urmatoare pentru a determina λ min : - in digrama reprezentata pe ecranul monitorului (fig. 6), click buton mouse dreapta pentru a accesa functiile softului X-ray Apparatus si selectati comanda Best-fit Straight Line ; - folosind mouse-ul, marcati domeniul curbei pe care doriti sa o fitati cu o dreapta pentru a determina λ min (portiunea de inceput a fiecarui spectru prezinta practic o variatie liniara); - Salvati intr-un fisier rezultatele evaluarii folosind butonul sau tasta F2; 5.3. Verificarea relatiei Duane Hunt si determinarea constantei lui Planck - Dati clikc pe registrul Planck. - Deschideti fisierul cu valorile λ min si 1/U. - Pozitionati pointerul in diagrama λ min = f( 1 U ), click buton mouse dreapta si selectati comanda Fit a straight line through to origin ; marcati domeniul punctelor care se fiteaza. - Cititi valoarea pantei dreptei (parametrul A in coltul din stanga jos al ferestrei de evaluare, fig. 7) - Introducand valoarea parametrului A in relatia (5) se obtine valoarea constantei lui Planck: A e h = c - Comparati valoarea obtinuta pentru h cu valoarea din literatura. 5

Fig. 6. Exemple de spectre ale radiatiei emise de tubul de raze X inregistrate pentru diferite valori ale tensiuni inalte aplicate pe tub. Fig. 7. Exemplu de evaluare a datelor λ min = f(1 U) pentru: - verificarea legii Duane-Hunt; - determinarea constantei lui Planck. 6